STANDARD OCUPAŢIONAL

Ocupaţia: Manager îmbunătăţire procese

Domeniul: Administraţie şi servicii publice

Cod COR: 241946

2008

Iniţiator de proiect: QCERT SRL Suceava

în cadrul proiectului Phare „Competent & Competitiv” - Formare continuă pentru creşterea competentelor şi competitivitate

în întreprinderile din regiunea NORD – EST, Contract de grant Phare / 2004 / 016 - 772.04.02.02.01.01.125

Echipa de redactare a standardului ocupaţional:

(nume, specialitatea, instituţia / organizaţia care l-a desemnat)

Xxxxxxxx Xxxxx, inginer, formator în managementul proiectelor şi managementul proceselor, Philean Consult SRL Bucureşti

Xxxxx Xxxxxxxxx, inginer, manager proiect, QCERT SRL Suceava

Echipa de validare / Referenţi de specialitate:

Standardul a fost validat de specialişti desemnaţi de Comitetul sectorial Administraţie şi servicii publice

Descrierea ocupaţiei

Managerul îmbunătăţire procese are rolul de a gestiona un sistem organizat astfel încât să permită abordarea şi rezolvarea continuă a problemelor apărute în timpul activităţilor curente, pentru a permite îmbunătăţirea continuă a rezultatelor obţinute (reducerea consumurilor şi costurilor, creşterea productivităţii, reducerea timpului de livrare, creşterea flexibilităţii în satisfacerea cerinţelor clienţilor, etc. – toate aceste îmbunătăţiri având ca efect creşterea competitivităţii).

Managerul îmbunătăţire procese gestionează sistemul în care se desfăşoară îmbunătăţirea continuă a proceselor interne dintr-o organizaţie. Trebuie să deţină deprinderile necesare pentru a putea să îndeplinească cerinţele ocupaţiei: atenţie, îndemânare, corectitudine, spirit de echipă, putere de analiză şi decizie, adaptabilitate la situaţii noi, rezistenţă la factori de stres etc. şi competenţe fundamentale: lucru în echipă, dezvoltarea personală continuă.

Managerul îmbunătăţire procese trebuie să deţină cunoştinţe teoretice ş din domeniile:

management, organizare.

Standardul ocupaţional pentru Manager îmbunătăţire procese este aplicabil oricărei firme / organizaţii, indiferent de domeniul de activitate.

Pentru atingerea obiectivelor specifice ocupaţiei, Managerul îmbunătăţire procese operează cu o serie de instrumente de lucru: metode şi tehnici de colectare şi analiză a datelor; metode şi tehnici de planificare; instrumente de îmbunătăţire (metode de standardizare a muncii, management vizual).

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

Categorii de competenţe	Nr. crt.	Titlul unităţii
Fundamentale	1	Dezvoltare personală continuă
Fundamentale	2	Coordonarea echipei de îmbunătăţire a proceselor
Generale	3	Organizarea locului de muncă
Specifice ocupaţiei	4	Identificarea fluxului de valoare şi a factorilor de impact asupra performanţelor proceselor
	5	Stabilirea sistemului de indicatori pentru îmbunătăţirea performanţelor proceselor
	6	Determinarea planului de îmbunătăţire a proceselor
	7	Dezvoltarea sistemului de management vizual al proceselor
	8	Auto-evaluarea nivelului de performanţă a proceselor
	9	Luarea deciziilor de aplicare a soluţiilor de îmbunătăţire

UNITATEA 1 DEZVOLTAREA PERSONALĂ CONTINUĂ

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a realiza activităţile de analiză şi îmbunătăţire a proceselor de către persoane care să fie ele însele un exemplu privind învăţarea permanentă şi dezvoltarea propriilor competenţe sociale. Dezvoltarea profesională se face pornind de la diagnosticarea propriilor nevoi de dezvoltare profesională şi de la necesităţile organizaţiei.

Elemente de competenţă	Criterii de realizare
1. Identifică nevoile proprii de pregătire profesională	1.1. Nivelul propriu de pregătire profesională este evaluat corect 1.2. Necesarul de instruire este stabilit şi analizat prin prisma rezultatelor autoevaluării activităţii 1.3. Nevoile de perfecţionare şi autoperfecţionare sunt identificate în raport cu cerinţele din domeniul de activitate.
2. Stabileşte sursele şi formele de pregătire profesională	2.1. Sursele de instruire sunt identificate corect, prin raportare la posibilităţile concrete de documentare 2.2. Sursele şi formele de pregătire profesională sunt analizate cu responsabilitate şi discernământ, în ceea ce priveşte calităţile şi avantajele lor specifice 2.3. Formele de pregătire sunt alese cu obiectivitate, în corelare cu posibilităţile existente 2.4. Sursele şi formele de pregătire sunt stabilite cu atenţie, în sensul asigurării eficienţei pregătirii
3. Participă la diverse forme de perfecţionare	3.1. Perfecţionarea se realizează prin participarea activă, urmărindu-se permanent obiectivele propuse 3.2. Instruirea este considerată ca fiind eficientă, dacă se asigură însuşirea în timp optim a cunoştinţelor necesare 3.3. Instruirea este considerată ca fiind completă, dacă se asigură nivelul de pregătire profesională solicitat la nivelul de progres tehnic din domeniul de activitate 3.4. Autoperfecţionarea se realizează continuu prin receptarea promptă a oricărui gen de informaţie relevantă pentru domeniul de activitate

Gama de variabile

▫ Nevoile de dezvoltare a competenţelor personale şi profesionale se pot referi atât la sectorul/domeniul specific de activitate, cât şi la activităţile proprii pentru ocupaţiile considerate.

▫ Oportunităţile pentru dezvoltarea propriilor competenţe se pot referi la programe de formare profesională, consultanţă şi consiliere în domeniul respectiv de activitate, utilizarea de surse de informare existente (clasice sau electronice), participarea la conferinţe, simpozioane, discuţii şi mese rotunde, realizarea de studii, cercetări şi lucrări proprii.

▫ Sursele de informare privind specialitatea proprie sau metodologia de îmbunătăţire a

proceselor pot fi: lucrări tipărite sau electronice, experţi, consultanţi sau alte resurse practice şi ştiinţifice, materiale obţinute la expoziţii, conferinţe, mese rotunde simpozioane etc.

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Cultură tehnică

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Conjunctura specifică din sectorul/domeniul de activitate şi a întregului flux de activitate

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Caracterizarea proceselor şi relaţiilor din domeniul ocupaţional în care activează

- Tipurile de oportunităţile de dezvoltarea a competenţelor proprii - profesionale şi sociale

- Metode de monitorizare, autoevaluare şi evaluare a propriei activităţi La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a observa şi înţelege relaţiile de lucru şi modul de organizare şi realizare a proceselor

▫ Dorinţa de autoperfecţionare

▫ Interesul faţă de progresele realizate în domeniu

▫ Rezultatele de la discuţii, lucru în echipă

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, utilizarea memoriei, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Aplicare a cunoştinţelor referitoare la instrumentele de îmbunătăţire a proceselor în practică

- Comunicare, deschiderea spre dialog

- Lucru în echipă, învăţare continuă

- Schimbare a modului de realizare a activităţilor proprii şi de îmbunătăţire a relaţiilor în echipă

- Coerenţă, adaptabilitate şi flexibilitate, atenţie, iniţiativă, spirit deschis şi pragmatism, responsabilitate şi independenţă, promptitudinea reacţiilor, pasiune pentru învăţarea continuă, lucru în echipă

UNITATEA 2

COORDONAREA ECHIPEI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PROCESELOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a stabili relaţii bune de colaborare cu ceilalţi pentru derularea activităţilor de îmbunătăţire continuă a proceselor dintr- o organizaţie.

Elemente de competenţă	Criterii de realizare
1. Primeşte/transmite informaţii de la / către părţile interesate	1.1. Comunicarea este făcută cu ajutorul unui limbaj clar, concis, la obiect, adecvat situaţiei şi interlocutorului. 1.2. Informaţiile furnizate / primite sunt analizate şi selectate cu discernământ, înainte de a fi utilizate. 1.3. Metodele de comunicare sunt utilizate adecvat în relaţie cu celelalte părţi implicate. 1.4. Discuţiile se desfăşoară constructiv, cu argumentarea politicoasă a punctelor de vedere divergente. 1.5. Întâlnirile echipei de îmbunătăţire sunt organizate şi discuţiile sunt conduse cu atenţie. 1.6. Informaţiile sunt solicitate prin precizarea cu claritate a conţinutului, scopului, formei şi a termenului de furnizare.
2. Acordă sprijin echipelor de îmbunătăţire a proceselor	2.1. Eforturile celorlalte părţi interesate pentru înţelegerea şi aplicarea principiilor Lean Manufacturing sunt promovate şi permanent sprijinite. 2.2. Sprijinul pentru identificarea şi selectarea acţiunilor de îmbunătăţire este furnizat pe plan intern, pentru stabilirea de priorităţi de implementare şi verificarea rezultatelor îmbunătăţite ale proceselor. 2.3. Sprijinul metodologic este furnizat altor manageri interni, pentru a asigura coerenţa tehnicilor, procedurilor şi planurilor de acţiuni de îmbunătăţire la nivel organizaţional. 2.4. Sprijinul este furnizat pentru dezvoltarea de metode de producţie, facilităţi şi sisteme pentru planificarea, estimarea, măsurarea şi programarea sarcinilor de lucru. 2.5. Procedurile de orientare a personalului pentru introducerea schimbărilor sunt concepute şi aplicate la toate nivelurile ierarhice ale organizaţiei. 2.6. Acţiunile complexe de îmbunătăţire ce necesită o specializare tehnică avansată în domeniul aplicării principiilor şi instrumentelor Lean Manufacturing sunt pilotate permanent pe parcursul implementării lor.
3. Stabileşte rolurile membrilor echipei de îmbunătăţire	3.1. Xxxxxxxxx şi rolurile specifice membrilor echipei de îmbunătăţire sunt selectate şi alocate cu operativitate. 3.2. Interacţiunea cu membrii echipei de îmbunătăţire este realizată prin metode adecvate. 3.3. Eforturile echipei de îmbunătăţire pentru standardizarea proceselor şi a procedurilor de lucru sunt permanent corelate. 3.4. Încărcarea cu sarcini a membrilor echipei este atent monitorizată pentru a evalua progresul acţiunilor de îmbunătăţire.

4. Gestionează îndeplinirea sarcinilor echipei de

îmbunătăţire

4.1. Diferitele metode de încurajare, motivare şi dezvoltare individuală a membrilor echipelor pluridisciplinare de

îmbunătăţire a proceselor sunt selectate şi aplicate pentru a asigura obţinerea rezultatelor dorite.

4.2. Informarea membrilor echipei asupra modurilor de lucru pentru auto-controlul sarcinilor alocate este realizată periodic.

4.3. Activitatea realizată este observată prin tehnici specifice care permit rezolvarea cu solicitudine şi operativitate a situaţiilor neprevăzute.

4.4. Discuţiile şi şedinţele cu reprezentanţi ai altor departamente interne sunt organizate periodic, pentru a analiza aspectele specifice.

4.5. Un sistem de stimulare a implicării personalului pentru furnizarea de sugestii de îmbunătăţire a proceselor este adecvat realizat în cadrul organizaţiei.

Gama de variabile

▫ Elementele procesului (datele de intrare – resurse de diferite tipuri: materiale şi echipamente, umane, financiare, utilităţi, metode, informaţii, procesul de transformare şi datele de ieşire – produse, informaţii) se identifică şi se caracterizează în funcţie de diferite criterii: stabilitate, nivel de control, indicatori de performanţă, în concordanţă cu elemente de organizare – locaţie, capacitate, grad de încărcare, mod de aprovizionare, timpi de lucru, planul de producţie.

▫ Părţi implicate în realizarea proceselor – superiori, colegi, subordonaţi

▫ Monitorizarea relaţiilor de lucru în echipă, întâlniri sau discuţii formale sau informale cu ceilalţi actori implicaţi în realizarea proceselor, consultanţă şi consiliere acordate colegilor din echipa de îmbunătăţire, pot contribui la atingerea obiectivelor de îmbunătăţire a proceselor dintr-o organizaţie.

▫ Realizarea activităţilor şi atingerea obiectivelor au la bază relaţiile de colaborare în echipa de îmbunătăţire.

▫ Modalităţi specifice de schimb de informaţii cu celelalte părţi implicate – în scris, prezentare verbală, telefonic, prin e-mail, sau direct / în persoană.

▫ Metodele de reprezentare a datelor depind de destinatari - de exemplu, se pot folosi grafice liniare, grafice cu bare, diagrame de dispersie, histograme, grafice circulare, diagrame Pareto, etc.

▫ Sprijinirea eforturilor celorlalte părţi interesate pentru înţelegerea şi aplicarea principiilor Lean Manufacturing se poate face prin transmiterea de informaţii şi cunoştinţe şi asigurarea de acţiuni de coaching pentru membrii echipelor de îmbunătăţire, pentru aplicarea metodelor de control al proceselor sau a instrumentelor specifice sistemului Lean - asistenţă pentru membrii echipelor de îmbunătăţire în timpul utilizării instrumentelor şi metodelor de analiză specifice pentru Lean Manufacturing: PDCA, Kaizen, diagrame şi hărţi de flux, diagrame Pareto, Iskikawa, etc.

▫ Tehnici specifice de observare pot fi utilizate pentru a monitoriza activitatea realizată, pentru a utiliza aspectele relevante pentru evaluarea obiectivă a rezultatelor activităţilor de îmbunătăţire şi a membrilor echipelor de îmbunătăţire.

▫ Sprijin metodologic este furnizat altor manageri interni, pentru a asigura coerenţa tehnicilor, procedurilor şi planurilor de acţiuni de îmbunătăţire la nivel organizaţional –

informaţii, consultanţă, asistenţă pentru membrii echipelor de îmbunătăţire în timpul utilizării instrumentelor şi metodelor de analiză specifice pentru Lean Manufacturing: PDCA, Kaizen, diagrame şi hărţi de flux, diagrame Pareto, Iskikawa, etc.

▫ Interacţiunea cu membrii echipei de îmbunătăţire poate fi realizată prin comunicare cu persoane din interiorul sau din exteriorul organizaţiei, afectaţi / implicaţi în timpul introducerii schimbărilor, furnizarea de informaţii, negocierea impedimentelor apărute, transfer de experienţă; conducerea întâlnirilor / şedinţelor unor grupuri multidisciplinare pentru rezolvarea problemelor complexe, rezolvarea conflictelor, asigurarea climatului necesar pentru realizarea rezultatelor dorite, furnizarea de sfaturi şi soluţii în domenii legate de îmbunătăţirea sistemelor sau proceselor.

▫ Un sistem de stimulare a implicării personalului poate include furnizarea de sugestii de îmbunătăţire a metodelor de lucru, punerea de întrebări pentru clarificarea şi înţelegerea sarcinilor de lucru şi a acţiunilor de îmbunătăţire.

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Caracterizarea proceselor din domeniul ocupaţional în care activează, folosind o terminologie clară şi adecvată

- Tehnici de obţinere şi transmitere a informaţiilor

- Metode de raportare, ascultare activă, feedback şi comunicare eficientă

- Metode de lucru în echipă La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a observa şi înţelege modul de receptare a mesajelor de către ceilalţi

▫ Modul de înţelegere şi adaptare a informaţiilor primite pentru a aplica metodele specifice în diferite situaţii

▫ Capacitatea de a da feedback

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, utilizarea memoriei, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Aplicare a cunoştinţelor referitoare la comunicare şi lucrul în echipă în practică

- Comunicare, utilizând corect terminologia specifică

- Prezentare şi reprezentare a datelor relevante

- Lucru în echipă, învăţare continuă

- Coerenţă, capacitatea de a lucra simultan la mai multe proiecte, leadership, responsabilitate şi independenţă, spirit deschis şi pragmatism, rigurozitate, lucru în echipă

UNITATEA 3

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru organizarea locurilor de muncă de pe fluxul procesului considerat, în funcţie de condiţiile, necesităţile şi cerinţele identificate în cadrul organizaţiei.

Elemente de competenţă

Criterii de realizare

1. Identifică metode specifice de organizare a locului de muncă

1.1. Modul propriu de organizare a fiecărui tip de post de lucru este stabilit, ca un standard la nivel de firmă.

1.2. Metode tehnice şi organizatorice generale şi specifice sectorului de activitate sunt clar identificate.

1.3. Cele mai eficace metode de organizare a locurilor de muncă pe fluxul de proces sunt

selectate în funcţie de situaţia specifică existentă.

2. Aplică metodele de organizare a locului de muncă

2.1. Domenii şi/sau zone de aplicare a metodelor de organizare a locurilor de muncă sunt selectate cu profesionalism.

2.2. Metodele de organizare eficace a locului de muncă sunt proiectate şi planificate cu promptitudine.

2.3. Metodele de organizare a locului de muncă sunt monitorizate în mod eficace.

Gama de variabile

▫ Elementele procesului (datele de intrare – resurse de diferite tipuri: materiale şi echipamente, umane, financiare, utilităţi, metode, informaţii, procesul de transformare şi datele de ieşire – produse, informaţii) se identifică şi se caracterizează în funcţie de diferite criterii: stabilitate, nivel de control, indicatori de performanţă, în concordanţă cu elemente de organizare – locaţie, capacitate, grad de încărcare, mod de aprovizionare, timpi de lucru, planul de producţie.

▫ Organizarea locului de muncă se bazează pe elementele specifice ale instrumentelor utilizate: flux continuu de proces, metoda 5S de organizare a locului de muncă, metoda POKA YOKE, standarde de muncă, Xxxxx - management vizual.

▫ Amenajarea spaţiului de lucru constă în analiza amplasării elementelor specifice procesului de producţie – instalaţii, mobilier, echipamente, condiţii ergonomice, utilităţi şi facilităţi, pentru a asigura realizarea proceselor.

▫ Metode tehnice şi organizatorice generale şi specifice sectorului de activitate la locul de muncă - de optimizare a condiţiilor de execuţie a operaţiilor la postul de lucru, fluidizare a operaţiilor pe fluxul de proces, reducere a deplasărilor operatorilor şi a transportului interoperaţional, minimizare a operaţiilor fără valoare adăugată.

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Conjunctura specifică din sectorul/domeniul de activitate şi a întregului flux de activitate

▫ Cunoştinţe iniţiale de bază, specifice domeniului de activitate

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Cerinţe specifice de bază

- Caracterizarea locurilor de muncă din domeniul ocupaţional în care activează

- Metodele principale de organizare a locurilor de muncă

- Metode de măsurare a rezultatelor şi performanţelor şi cuantificarea de indicatori

- Elemente de ergonomie şi de securitatea muncii La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a observa şi înţelege modul de organizare a locurilor de muncă şi realizare a proceselor, înţelegerea diferenţelor şi avantajelor unor diferite sisteme de producţie şi strategii de îmbunătăţire

▫ Modul de înţelegere şi adaptare a informaţiilor primite pentru a aplica metodele specifice în diferite situaţii

▫ Capacitatea de organizare a activităţilor de utilizare a instrumentelor de îmbunătăţire, a aplicării programelor şi resurselor, de derulare a resurselor

▫ Capacitatea de a înţelege structura de lucru pe activităţi separate ca bază de monitorizare şi control a rezultatelor obţinute

▫ Preocuparea pentru aplicarea corectă a tuturor procedurilor

▫ Acţiunile individuale, cerute şi realizate pentru satisfacerea reglementărilor şi procedurilor de lucru

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / aptitudinilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Aplicare a cunoştinţelor referitoare la instrumentele de îmbunătăţire a proceselor în practică

- Coerenţă, rigurozitate, exactitate şi precizie.

UNITATEA 4

IDENTIFICAREA FLUXULUI DE VALOARE ŞI A FACTORILOR DE IMPACT ASUPRA PERFORMANŢELOR PROCESELOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru stabilirea fluxului de valoare şi îmbunătăţirea proceselor tehnologice şi administrative care influenţează performanţele organizaţiei.

Elemente de competenţă	Criterii de realizare
1. Evaluează contextul specific domeniului de activitate	1.1. Mediul şi aspectele specifice domeniului de activitate în care se desfăşoară activitatea firmei sunt identificate corect. 1.2. Politicile şi obiectivele în domeniul de activitate sunt clar şi adecvat identificate şi propuse pentru îmbunătăţirea performanţelor proceselor.
2. Identifică specificul proceselor din organizaţie	2.1. Sistemele existente pentru managementul informaţiilor sunt utilizate pentru monitorizarea rezultatelor îmbunătăţite. 2.2. Diferitele structuri bugetare şi financiare interne, procesele şi organizarea internă sunt analizate permanent. 2.3. Principiile fundamentale de organizare a diferitelor sisteme de producţie şi metodele de îmbunătăţire a proceselor sunt aplicate în funcţie de situaţia specifică a proceselor interne. 2.4. Aspectele ce caracterizează eficienţa proceselor sunt identificate pentru cazuri specifice.
3. Analizează harta fluxului de valoare pentru situaţia curentă şi viitoare	3.1. Fluxul de valoare adăugată este identificat şi analizat periodic pentru proceselor cheie. 3.2. Criteriile pentru stabilirea principalelor familii de produse / servicii furnizate clienţilor sunt permanent identificate, pentru determinarea proceselor cheie şi a fluxurilor de valoare specifice. 3.3. Hărţile fluxurilor de valoare sunt analizate şi actualizate pentru fiecare familie relevantă de produse, pentru starea curentă şi pentru starea viitoare dorită.
4. Aplică metode de îmbunătăţire a proceselor	4.1. Elementele specifice pentru cultura, principiile şi instrumentele Lean Management şi metodele avansate de organizare a proceselor „trase” de client pentru creşterea productivităţii sunt selectate şi aplicate pentru rezolvarea problemelor specifice 4.2. Indicatorii relevanţi pentru fiecare proces sunt identificaţi şi cuantificaţi periodic. 4.3. Sistemele integrate existente pentru a produce în mod eficient rezultatele dorite sunt analizate pentru a propune amenajarea de fluxuri continue. 4.4. Sistemele, metodele sau tehnicile de monitorizare, control şi vizualizare a producţiei şi a calităţii rezultatelor proceselor sunt dezvoltate şi implementate, pentru a detecta şi a analiza problemele de producţie. 4.5. Rezolvarea problemelor curente este realizată prin combinarea, evaluarea şi analiza informaţiilor şi datelor disponibile.

5. Se orientează către nevoile clientului

5.1. Necesităţile clienţilor sunt analizate cu rigurozitate.

5.2. Valoarea pe fluxul de proces este clar specificată, din punctul de vedere al clienţilor.

5.3. Activităţile care adaugă valoare şi cele care nu adaugă valoare sunt clar identificate prin determinarea parametrilor necesari pentru cuantificarea rezultatelor.

Gama de variabile

▫ Activitatea firmei poate fi de natură: tehnică, economică, socială, financiară, de afaceri etc.

▫ Managementul informaţiilor poate include informaţiile din managementul producţiei, managementul stocurilor, măsurarea timpilor de lucru etc.

▫ Elementele procesului (datele de intrare – resurse de diferite tipuri: materiale şi echipamente, umane, financiare, utilităţi, metode, informaţii, procesul de transformare şi datele de ieşire – produse, informaţii) se identifică şi se caracterizează în funcţie de diferite constrângeri interne şi de resursele disponibile (tehnice, economice, financiare, organizatorice, umane şi sociale: stabilitate, nivel de control, indicatori de performanţă, în concordanţă cu elemente de organizare – locaţie, capacitate, grad de încărcare, mod de aprovizionare, timpi de lucru, planul de producţie.

▫ Aspectele ce caracterizează eficienţa proceselor (valoarea adăugată şi pierderile determinate de fiecare proces)

▫ Analiza proceselor se realizează folosind metode adecvate – analiza Pareto, VSM, observare, studiu documentar, analiza observaţiilor instantanee, analiza familiilor de produse, alte metode specifice, prin abordarea mai multor factori specifici – Intrări / ieşiri ale proceselor, calificarea oamenilor, mişcarea materialelor, metodele de livrare la clienţi, diferitele structuri bugetare şi financiare interne, procesele şi organizarea internă, în particular modul de amplasare a echipamentelor şi a proceselor, metodele de planificare şi control specifice proceselor, controlul stocurilor şi poate identifica procesele cheie şi relaţiile dintre procese şi structura internă de organizare.

▫ Indicatorii de performanţă a proceselor sunt repere observabile ale atingerii obiectivelor. Ei pot fi exprimaţi în termeni cantitativi (număr, procent etc.) sau calitativi şi includ sisteme, metode sau tehnici de monitorizare, control şi vizualizare a producţiei şi a calităţii rezultatelor proceselor - mijloace de management vizual – tabloul de bord /de proces şi/sau rezultate lunare grafice, diagrame, etc.

▫ Sistemul de autoevaluare a organizării proceselor cuprinde metodele, tehnicile şi instrumentele de evaluare periodică a stadiului rezultatelor obţinute. Evaluarea se face prin observare, prin completarea unor liste de verificare, chestionare, etc.

▫ Sistemele recunoscute de management al proceselor sunt cele tradiţionale (producţie în serie) şi cele moderne (TPS, Lean Manufacturing, modele de excelenţă - “modelului european al excelenţei” promovat de Fundaţia Europeană pentru managementul calităţii (EFQM) sau alte modele de excelenţă).

▫ Îmbunătăţirea rezultatelor proceselor interne se poate realiza prin amenajarea de fluxuri continue pentru îmbunătăţirea circuitului materialelor şi produselor în incintele interne, pentru creşterea productivităţii şi facilitarea schimbărilor continue.

▫ Necesităţile clienţilor se pot referi la calitate, termene, preţ, sau la alte aspecte specifice domeniului de activitate - valoare, importanţă, calitate, sensibilitate, etc.

▫ Elemente adecvate specifice pentru cultura, principiile şi instrumentele Lean Management pentru creşterea productivităţii (printre care elemente specifice metodelor Kanban, SMED, 5S, management vizual, Kaizen şi metode avansate de organizare a proceselor „trase” de client - JIT, celule, flux continuu)

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Conjunctura specifică din sectorul/domeniul de activitate şi a întregului flux de activitate

▫ Cultură tehnică

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Caracterizarea proceselor, echipamentelor, materialelor, altor resurse specifice necesare pentru realizarea proceselor.

- Metode de analiză şi îmbunătăţire a proceselor

- Metode de măsurare a rezultatelor şi performanţelor şi cuantificarea de indicatori La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a observa şi corela modul de organizare şi realizare a proceselor, faţă de avantajele unor sisteme de producţie adecvate pentru situaţii specifice

▫ Modul de înţelegere şi adaptare a informaţiilor primite pentru a aplica metodele specifice în diferite situaţii

▫ Curiozitatea de a testa noi proceduri

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, utilizarea memoriei, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Spirit de observaţie, atenţie, adaptabilitate şi flexibilitate, capacitatea de a lucra simultan la mai multe proiecte, rigurozitate, spirit deschis şi pragmatism, orientare spre atingerea obiectivelor, responsabilitate şi independenţă, exactitate şi precizie

UNITATEA 5

STABILIREA SISTEMULUI DE INDICATORI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR PROCESELOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru culegerea, organizarea, prelucrarea, reprezentarea şi utilizarea informaţiilor referitoare la analiza şi îmbunătăţirea proceselor dintr-o organizaţie.

Elemente de competenţă	Criterii de realizare
1. Aplică metode de culegere a datelor	1.1. Metodele de culegere a datelor sunt adecvat aplicate pentru a evalua şi raporta performanţele procesului. 1.2. Studiile de timp şi metodele de lucru sunt proiectate şi realizate cu rigurozitate, pentru reducerea pierderilor pe fluxul de proces. 1.3. Datele şi informaţiile relevante necesare şi sursele adecvate de informaţii sunt clar identificate şi selectate. 1.4. Procesul de culegere a datelor necesare este proiectat şi aplicat cu obiectivitate.
2. Prelucrează datele colectate	2.1. Cantitatea suficientă de informaţii este permanent evaluată critic, pentru a lua decizii adecvate, pe baza unor date corecte şi complete. 2.2. Aspectele specifice de lucru sunt analizate pentru a identifica principiile, cauzele sau faptele care le determină şi a găsi soluţii de îmbunătăţire ale proceselor. 2.3. Necesitatea de date suplimentare este identificată şi metoda adecvată de culegere a acestora este corespunzător proiectată. 2.4. Datele culese sunt analizate şi interpretate pentru a găsi cauze şi soluţii potenţiale de îmbunătăţire. 2.5. Concluziile şi judecăţile de valoare asupra caracteristicilor lucrurilor, serviciilor, oamenilor sunt clar formulate pe baza datelor analizate. 2.6. Oportunităţile de îmbunătăţire a proceselor sunt analizate cu rigurozitate pentru a aplica soluţii adecvate de îmbunătăţire. 2.7. Obiectivele parţiale pentru departamentele / domeniile implicate sunt stabilite prin corelarea cu obiectivele strategice şi generale ale organizaţiei.
3. Organizează datele colectate	3.1. Categoriile de informaţii utile pentru analiza şi îmbunătăţirea proceselor sunt organizate pentru a realiza un sistem de gestiune a înregistrărilor obţinute pe parcursul implementării acţiunilor de îmbunătăţire. 3.2. Circuitul informaţilor utile pentru îmbunătăţirea proceselor este clar determinat. 3.3. Modul de acces la datele disponibile actualizate este riguros stabilit şi detaliat într-un sistem de gestiune a înregistrărilor obţinute pe parcursul implementării acţiunilor de îmbunătăţire. 3.4. Înregistrările sunt menţinute clare şi logice, pentru a asigura trasabilitatea datelor utile pentru îmbunătăţire proceselor.

Gama de variabile

▫ Date şi informaţii relevante referitoare la procese, echipamente, resurse materiale, resurse umane, specificaţii produse, aşteptările şi obiectivele clienţilor, istoricul şi contextul sistemelor de producţie, reguli şi proceduri interne, legislaţie, coduri şi standarde naţionale relevante pentru activitatea specifică la locul de muncă (fluxurile de proces, posturile de lucru, metodele de lucru, tehnicile şi mişcările la locul de muncă, modul de realizare a operaţiilor, programul de producţie şi metodele de lansare a comenzilor de producţie, categoriile de timpi de lucru, costurile, utilizarea materialelor, nivelul stocurilor, încărcarea personalului, transportul interoperaţional, traseele de aprovizionare cu materii prime, amplasarea stocurilor de producţie neterminată, costul materialelor consumate, nivelul şi cauzele rebuturilor, sistemele de evacuare a produselor finite, normele de muncă pe operaţii, fluxul informaţional şi structura organizatorică pentru îmbunătăţirea / standardizarea locurilor de muncă, amplasarea echipamentelor şi a posturilor de lucru, practicile şi procedurile organizaţionale şi de lucru, operaţiile, metodele manageriale, procedeele şi procesele interne), care se obţin din surse diferite (date interne / externe existente privind procesele şi sistemele de producţie, specificaţii privind cerinţele, documentaţia de produs, proceduri şi instrucţiuni de lucru, înregistrări şi fişe de control efectuate pe parcursul derulării proceselor, cerinţe referitoare la securitatea muncii, politici interne de dezvoltare şi organizare, coduri de bune practici, planuri de producţie şi strategii de vînzare, standarde de lucru, manuale de utilizare, documentaţie contabilă, alte documente tehnice, referinţe, bibliografie pentru diferite tipuri de probleme, studii de caz pentru situaţii similare, teme şi referate în domenii specifice de activitate, etc.) şi prin metode diferite: supraveghere / investigare, cercetare, observare, măsurare, metode statistice, interviuri, analiza datelor disponibile.

▫ Culegerea şi analiza datelor necesare se realizează folosind metode adecvate: măsurare, observare şi evaluare a muncii, a timpului de lucru, interviuri, metode statistice, alte metode de obţinere a informaţiilor din surse relevante, formulare pentru culegerea datelor (fişe de date, fişe de verificare, fişe de control), metoda întrebărilor, diagrame de flux, diagrama cauză-efect, histograme, diagrama Pareto, metoda ABC, reprezentări grafice, alte instrumente ale calităţii – pentru identificarea tendinţelor de variaţie şi a relaţiilor între datele disponibile, diagrame de flux, hărţi de proces, harta fluxului de valoare sau alte reprezentări grafice ale proceselor, matricea simetrică de selecţie, graficul radar (Kivit), analiza traseului / fluxului produsului.

▫ Metode de organizare şi reprezentare a datelor culese: structuri de date (computerizate / pe hârtie), tabele, grafice, diagrame de flux, hărţi, instrucţiuni.

▫ Tehnologia informaţiei de utilizat include: computere, email, internet, intranet, sisteme de culegere, regăsire, reprezentare şi prezentare a datelor.

▫ Mijloace de prezentare a rezultatelor analizei datelor operaţionale sau experimentale obţinute - estimări, programe de lucru, specificaţii, rapoarte, etc., pentru a face judecăţi de valoare asupra caracteristicilor lucrurilor, serviciilor, oamenilor – valoare, importanţă, calitate, sensibilitate, etc., a identifica principiile, cauzele sau faptele care determină rezultate sub posibilităţi, a elimina operaţiile nenecesare şi a reduce mişcările redundante, transportul interoperaţional al materialelor şi produselor, alte categorii pierderi definite de Lean Manufacturing.

▫ Metode de cuantificare şi evaluare a performanţelor se aplică pe baza datelor obţinute agregate - metode de calcul sau de observare a timpilor şi metodelor de lucru pentru a colecta şi interpreta datele necesare analizei, standardizării şi îmbunătăţirii metodelor de realizare a proceselor existente, măsurători, studii şi evaluări ale proceselor, stocurilor şi metodelor de lucru.

▫ Înregistrări menţinute pentru a asigura trasabilitatea datelor disponibile referitoare la metode de lucru, cauze şi soluţii de îmbunătăţire aplicate, planificarea producţiei, costuri, consumuri de materiale, stocuri, parametri de proces.

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Cultură tehnică

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Metode de culegere, structurare şi reprezentare a datelor

- Metode de analiză a datelor

- Tehnologii moderne de informare şi comunicare La evaluare se urmăreşte:

▫ Modul de obţinere şi de verificare a informaţiilor primite

▫ Modul de înţelegere şi interpretare a informaţiilor primite pentru a aplica metodele specifice în diferite situaţii

▫ Preocuparea pentru aplicarea corectă a tuturor procedurilor

▫ Curiozitatea de a testa noi proceduri

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, utilizarea memoriei, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Aplicare a cunoştinţelor referitoare la metode de analiză, reprezentarea şi organizarea datelor în practică

- Persuasiune şi de adecvare a mediilor şi mesajelor la grupurile ţintă specifice.

- Redactare, raportare şi de prezentare.

- Informare şi comunicare utilizând tehnologiile moderne.

- Spirit de observaţie, atenţie, adaptabilitate şi flexibilitate, rigurozitate, orientare spre atingerea obiectivelor.

UNITATEA 6

DETERMINAREA PLANULUI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PROCESELOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru evaluarea şi îmbunătăţirea proceselor prin aplicarea de instrumente specifice selectate în funcţie de condiţiile, necesităţile şi obiectivele identificate.

Elemente de competenţă	Criterii de realizare
1. Proiectează metode de îmbunătăţire a proceselor	1.1. Strategiile de îmbunătăţire continuă sunt propuse şi implementate pentru atingerea obiectivelor stabilite. 1.2. Procedura internă de îmbunătăţire continuă este dezvoltată în concordanţă cu obiectivele dorite pentru rezolvarea problemelor de pe fluxul de proces. 1.3. Instrumentele de îmbunătăţire continuă a proceselor sunt adaptate pentru a determina proactiv atingerea performanţelor dorite. 1.4. Echipa de îmbunătăţire pentru derularea acţiunilor de standardizare şi îmbunătăţire a procedurilor şi a posturilor de lucru în diferite departamente interne este corespunzător coordonată pentru a obţine rezultatele stabilite. 1.5. Convergenţa planului de acţiuni de îmbunătăţire cu obiectivele şi politicile prioritare ale organizaţiei este asigurată prin verificarea periodică a rezultatelor îmbunătăţite.
2. Planifică procesul de îmbunătăţire	2.1. Procesele de schimbare sunt concepute, pregătite, structurate şi coordonate, în funcţie de consecinţele anticipate ale acestora. 2.2. Obiectivele şi parametrii procesului îmbunătăţit sunt stabiliţi în faza de proiectare a planului de îmbunătăţire. 2.3. Scenarii pentru îmbunătăţirea proceselor sunt dezvoltate, în corelare cu diferitele proceduri de lucru adecvate. 2.4. Etapele de desfăşurare şi obiectivele aferente fiecărei etape a planului de îmbunătăţire sunt stabilite, în funcţie de resursele disponibile. 2.5. Resursele necesare pentru îmbunătăţire sunt clar identificate şi obţinute pe baza unui buget precis cuantificat. 2.6. Acţiunile pentru aplicarea soluţiei de îmbunătăţire sunt programate şi verificate periodic pe parcursul implementării.
3. Aplică planul de îmbunătăţire a performanţelor proceselor	3.1. Acţiunile pentru aplicarea soluţiei de îmbunătăţire sunt realizate în conformitate cu planul de îmbunătăţire. 3.2. Controlul bugetar este asigurat permanent pe parcursul realizării acţiunilor de îmbunătăţire. 3.3. Implementarea soluţiilor de îmbunătăţire este coordonată, pentru a asigura atingerea obiectivelor generale stabilite. 3.4. Impactul îmbunătăţirilor este determinat cu rigurozitate periodic pe parcursul derulării acţiunilor planificate.

Gama de variabile

▫ Indicatorii de performanţă a proceselor sunt repere observabile ale atingerii obiectivelor. Ei pot fi exprimaţi în termeni cantitativi (număr, procent etc.) sau calitativi. Depind de identificarea unor categorii de pierderi: supraproducţie, mişcări inutile în realizarea sarcinilor de lucru, stocuri supradimensionate, întârzieri / aşteptări pe fluxul de proces, rebuturi / reprelucrări pentru atingerea nivelului de calitate prestabilit, transport neeconomicos, impunerea unor caracteristici mai bune decât cele din specificaţia clientului.

▫ Planificarea soluţiilor de îmbunătăţire a proceselor se bazează pe utilizarea unor instrumente specifice: flux continuu de proces, metoda Just-in-Time - JIT, metodele tip Kanban, metoda Heijunka de nivelare a capacităţii proceselor, metoda „Bucket Brigades” de organizare a fluxului continuu pentru activităţi preponderent manuale, metoda SMED de reducere a timpului de reglaj la schimbarea producţiei, metoda 5S de organizare a locului de muncă, metoda SHOJINKA (lucru în celule), metoda POKA YOKE, standarde de muncă, Xxxxx - management vizual, metoda trasării hărţii fluxului de valoare viitoare – VSM, metoda fişei de scor ponderat (Balanced Score Card - BSC), metoda Hoshin Kanri, metoda Yokoten.

▫ Deciziile de aplicare a instrumentelor adecvate au la bază procedurile interne de lucru, standardele de muncă, procedurile de sesizare şi reclamaţii, metodele de autoevaluare a activităţii, elemente de disponibilitate - gradul de încărcare cu comenzi zilnice, planificarea şi obiectivele urmărite, preţ, performanţe, riscuri (comerciale, financiare, de sănătate şi securitate, mediu), timpi, date şi informaţii (din producţie şi calitate, de la clienţi şi de pe piaţă), alte cerinţe specifice.

▫ Metodologia de îmbunătăţire continuă se bazează pe implementarea unor practici noi de lucru şi/sau noi servicii, restructurarea organizaţională, stabilirea de noi priorităţi de lucru, realizarea de schimbări la nivelul anumitor locuri de muncă, prin selectarea şi aplicarea unora dintre elementele unor modele de îmbunătăţire continuă (metoda KAIZEN, modelul Deming/Ciclul PDCA, analiza Pareto alte instrumente ale calităţii, după caz, modelul Juran, modelul EFQM de excelenţă, modelul Balridge de excelenţă, premiul Shingo pentru excelenţă în producţie), prin identificarea şi rezolvarea problemelor cu ajutorul unor instrumente specifice: flux continuu de proces, metoda Just-in-Time - JIT, metodele tip Kanban, metoda Heijunka de nivelare a capacităţii proceselor, metoda „Bucket Brigades” de organizare a fluxului continuu pentru activităţi preponderent manuale, metoda SMED de reducere a timpului de reglaj la schimbarea producţiei, metoda 5S de organizare a locului de muncă, metoda SHOJINKA (lucru în celule), metoda POKA YOKE, standarde de muncă, Xxxxx - management vizual, metoda trasării hărţii fluxului de valoare viitoare – VSM, metoda fişei de scor ponderat (Balanced Score Card - BSC), metoda Hoshin Kanri, metoda Yokoten, pentru a determina proactiv oportunităţile de îmbunătăţire a proceselor, a reduce stocurile şi a creşte productivitatea, prin identificarea, prioritizarea, selectarea şi implementarea soluţiilor adecvate pentru rezolvarea problemelor.

▫ Procedura internă de îmbunătăţire continuă poate fi dezvoltată pe baza paşilor adecvaţi ai metodologiei de îmbunătăţire continuă a proceselor şi a posturilor de lucru, în strânsă colaborare cu individul / grupul / organizaţia, incluzând diagnosticul, evaluarea,

identificarea nevoilor, formulând obiective, planificând, implementând acţiuni de îmbunătăţire (reamplasarea echipamentelor şi/sau proceselor, standardizare a posturilor de lucru reducerea stocurilor, reducerea pierderilor, creşterea productivităţii).

▫ Soluţii de îmbunătăţire şi moduri de implementare a acestora sunt propuse, pentru a creşte eficacitatea şi eficienţa proceselor, care pot implica colaborarea cu personalul din proiectare, producţie, mentenanţă sau alte departamente pentru identificarea modificărilor necesare în vederea eficientizării proceselor, analiza spaţiilor de lucru, amplasării echipamentelor şi căilor de acces, conlucrarea cu personalul implicat în realizarea schimbărilor propuse, pentru convenirea acţiunilor de realizat, pregătirea de rapoarte, diagrame de fux, organigrame – pentru reprezentarea schimbărilor de realizat, pregătirea de formulare şi rapoarte pentru monitorizarea acţiunilor de îmbunătăţire; evaluarea riscurilor implicate de realizarea schimbărilor propuse.

▫ Sistemele recunoscute de management al proceselor sunt cele tradiţionale (producţie în serie) şi cele moderne (TPS, Lean Manufacturing, modele de excelenţă - “Modelul european al excelenţei” promovat de EFQM - Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii sau alte modele de excelenţă).

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Cultură tehnică

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Metode de planificare a soluţiilor de îmbunătăţire a proceselor

- Metode de cuantificare şi alocare a resurselor necesare pentru îmbunătăţirea proceselor

- Metode de măsurarea rezultatelor şi performanţelor şi cuantificarea de indicatori

- Metode de stabilire a priorităţilor

- Metode şi proceduri de asigurare a calităţii şi de management al proiectelor de îmbunătăţire

- Metode de evaluare a progresului proiectelor de îmbunătăţire La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a identifica diferenţele şi avantajele unor diferite acţiuni de îmbunătăţire

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, gândire critică, obţinerea şi interpretarea informaţiilor

- Atenţie, capacitatea de a lucra simultan la mai multe proiecte, coerenţă, iniţiativă rigurozitate, spirit deschis şi pragmatism, orientare spre atingerea obiectivelor, responsabilitate şi independenţă

UNITATEA 7

DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT VIZUAL AL PROCESELOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru managementul vizual al proceselor realizate într-o organizaţie, pentru atingerea obiectivelor dorite, în funcţie de condiţiile, necesităţile şi cerinţele identificate.

Elemente de competenţă	Criterii de realizare
1. Identifică aspectele interne de abordarea globală a performanţelor proceselor	1.1. Efectele îmbunătăţirilor parţiale potenţiale la nivelul global al organizaţiei sunt corespunzător evidenţiate. 1.2. Instrumentele specifice managementului vizual sunt selectate şi planificate pentru a fi utilizate pentru managementul proceselor. 1.3. Principiile managementului vizual sunt aplicate pentru a asigura implicarea întregului personal pentru atingerea obiectivelor sectoriale şi globale, în funcţie de politicile şi obiectivele organizaţiei. 1.4. Aspectele logistice referitoare la actualizarea periodică a indicatorilor şi a sistemului de management vizual sunt gestionate în corelare cu viteza de schimbare a proceselor.
2. Aplică soluţiile pentru realizarea sistemului de management vizual al proceselor	2.1. Sistemul de management vizual este proiectat pe baza analizei şi anticipării necesităţilor de îmbunătăţire a proceselor. 2.2. Sistemele, metodele sau tehnicile de monitorizare, control şi vizualizare a producţiei şi a calităţii rezultatelor proceselor sunt dezvoltate şi implementate pentru a detecta problemele ce apar pe parcursul desfăşurării proceselor. 2.3. Acţiunile de implementare a metodelor de management vizual sunt pregătite, comunicate şi realizate în diferite domenii specifice prin implicarea tuturor părţilor interesate. 2.4. Implementarea soluţiilor de realizare a sistemului de management vizual este riguros coordonată, pentru a furniza informaţii specifice domeniilor de interes. 2.5. Proiectele multiple de adaptare şi îmbunătăţire a managementului vizual sunt adecvat pregătite, aprobate, conduse şi sprijinite, în colaborare cu alte departamente interne.
3. Monitorizează realizarea acţiunilor de realizare a sistemului de management vizual	3.1. Funcţionarea corectă a sistemului de management vizual este evaluată periodic, pentru evidenţierea imediată a riscurilor potenţiale. 3.2. Părţile interesate şi resursele necesare sunt mobilizate permanent şi sunt coordonate pentru aplicarea corespunzătoare a acţiunilor de management vizual. 3.3. Stadiul derulării acţiunilor de realizare a sistemului de management vizual şi eventualele disfuncţionalităţi apărute sunt comunicate periodic conducerii.

Gama de variabile

▫ Indicatorii de performanţă a proceselor sunt repere observabile ale atingerii obiectivelor.

Ei pot fi exprimaţi în termeni cantitativi (număr, procent etc.) sau calitativi.

▫ Managementul vizual al proceselor se realizează prin aplicarea unor metode specifice: 5S, metoda Xxxxx, semnalizări şi semnale de control, POKA-YOKE, tabloul de bord /de proces şi/sau rezultate lunare - grafice, diagrame, etc., în diferite domenii – Lean, producţie, calitate, securitatea muncii, etc., în scopul observării rapide a performanţelor, proceselor, produselor, echipamentelor, sistemelor, structurilor de organizare, etc.

▫ Proiecte multiple de adaptare şi îmbunătăţire a managementului vizual sunt pregătite în colaborare cu alte departamente interne (proiectare, mentenanţă, aprovizionare, resurse umane).

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Conjunctura specifică din sectorul/domeniul de activitate şi a întregului flux de activitate

▫ Cultură tehnică

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Caracterizarea proceselor din domeniul ocupaţional în care activează

- Metode de măsurarea rezultatelor şi performanţelor şi cuantificarea de indicator La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a observa şi înţelege modul de organizare şi realizare a proceselor, înţelegerea diferenţelor şi avantajelor unor diferite sisteme de producţie şi strategii de îmbunătăţire

▫ Modul de înţelegere şi adaptare a informaţiilor primite pentru a le comunica unor diferite tipuri de grupuri ţintă

▫ Preocuparea pentru aplicarea corectă a tuturor procedurilor

▫ Interesul de a găsi soluţii adecvate de management vizual pentru înţelegerea proceselor

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, utilizarea memoriei, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Aplicarea cunoştinţelor referitoare la managementul vizual al proceselor

- Prezentarea şi reprezentarea datelor relevante pentru modul de desfăşurare a proceselor

- Atenţie, adaptabilitate şi flexibilitate, capacitatea de a lucra simultan la mai multe proiecte, coerenţă, iniţiativă rigurozitate, spirit deschis şi pragmatism, orientare spre atingerea obiectivelor, responsabilitate şi independenţă, exactitate şi precizie, promptitudinea reacţiilor

UNITATEA 8

AUTO-EVALUAREA NIVELULUI DE PERFORMANŢĂ A PROCESELOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru realizarea activităţilor specifice pentru auto-evaluarea performanţelor proceselor considerate, pentru atingerea obiectivelor dorite, în funcţie de condiţiile, necesităţile şi cerinţele identificate într-o organizaţie.

Elemente de competenţă

Criterii de realizare

1. Stabileşte metode de evaluare a proceselor

1.1. Instrumentele de evaluare a eficienţei reale a proceselor faţă de nivelul dorit sunt aplicate periodic în diferite domenii de activitate din cadrul

organizaţiei.

1.2. Rezultatele acţiunilor de îmbunătăţire sunt monitorizate şi periodic evaluate.

1.3. Modul curent de lucru şi de organizare sunt permanent analizate, pentru a identifica probleme sau oportunităţi de îmbunătăţire.

1.4. Procedura internă de evaluare periodică continuă este clar stabilită, în funcţie de obiectivele stabilite şi de nevoile de îmbunătăţire a unor diferite

aspecte ale procesului.

2. Stabileşte necesităţile de îmbunătăţire a proceselor

2.1. Evaluarea şi diagnosticul proceselor sunt periodic realizate, determinând factorii ce

influenţează performanţele proceselor de producţie şi tipurile de cauze ale problemelor proceselor.

2.2. Natura şi domeniul de aplicare a proiectelor de îmbunătăţire sunt definite, pe baza abaterilor constatate faţă de profilul dorit.

2.3. Soluţiile de îmbunătăţire şi modurile de

implementare a acestora sunt selectate şi aplicate corespunzător.

Gama de variabile

▫ Organizarea proceselor se bazează pe elementele specifice ale instrumentelor utilizate: flux continuu de proces, metoda Just-in-Time, metodele tip Kanban, metoda Heijunka de nivelare a capacităţii proceselor, metoda „Bucket Brigades”, metoda SMED, metoda 5S de organizare a locului de muncă, metoda SHOJINKA (lucru în celule), standarde de muncă, Xxxxx - management vizual.

▫ Indicatorii de performanţă a proceselor sunt repere observabile ale atingerii obiectivelor.

Ei pot fi exprimaţi în termeni cantitativi (număr, procent etc.) sau calitativi.

▫ Rezultatele acţiunilor de îmbunătăţire pot fi evaluate în multiple domenii: sistemele de producţie, metodele de organizare, proiectare şi planificare utilizate, procedurile de lucru, condiţiile de execuţie a operaţiilor la postul de lucru, succesiunea operaţiilor pe fluxul de proces, deplasările operatorilor şi a transportului interoperaţional, reducerea stocurilor, curăţenia la locul de muncă, funcţionarea şi gradul de încărcare a echipamentelor, etc., în vederea reducerii pierderilor prin minimizarea operaţiilor fără valoare adăugată.

▫ Procedura internă de evaluare periodică continuă urmăreşte identificarea decalajului faţă de situaţia dorită, identificarea nevoilor de îmbunătăţire a unor diferite aspecte ale procesului, formulând obiective, planificând, implementând acţiuni de îmbunătăţire (eficientizarea proceselor, analiza spaţiilor de lucru şi a amplasării echipamentelor şi căilor de acces, conlucrarea cu personalul implicat în realizarea schimbărilor propuse, pregătirea de rapoarte, diagrame de fux, organigrame, formulare pentru monitorizarea acţiunilor de îmbunătăţire; evaluarea riscurilor implicate de realizarea schimbărilor propus, reamplasarea echipamentelor şi/sau proceselor, standardizare a posturilor de lucru reducerea stocurilor, reducerea pierderilor, creşterea productivităţii, etc.) şi monitorizând rezultatele obţinute în timp.

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Conjunctura specifică din sectorul/domeniul de activitate şi a întregului flux de activitate

▫ Cultură tehnică

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Caracterizarea proceselor din domeniul ocupaţional în care activează

- Metode de evaluare a proceselor

- Metode de măsurarea rezultatelor şi performanţelor şi cuantificarea de indicatori La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a observa şi înţelege modul de organizare şi realizare a proceselor, înţelegerea diferenţelor şi avantajelor unor diferite sisteme şi strategii de îmbunătăţire

▫ Modul de înţelegere şi adaptare a informaţiilor primite pentru a aplica metodele specifice în diferite situaţii

▫ Capacitatea de a înţelege structura de lucru pe activităţi separate ca bază de monitorizare şi evaluare a rezultatelor obţinute

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, utilizarea memoriei, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Aplicare a cunoştinţelor referitoare la instrumentele de îmbunătăţire a proceselor în practică

- Coerenţă, rigurozitate, exactitate şi precizie

UNITATEA 9

LUAREA DECIZIILOR DE APLICARE A SOLUŢIILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor realizate într-o organizaţie, prin aplicarea metodologiei de rezolvare a problemelor şi luarea deciziilor pentru aplicarea soluţiilor identificate.

Elemente de competenţă	Criterii de realizare
1. Analizează problemele apărute	1.1. Mediul în care există o problemă specifică este clar identificat şi caracterizat cu atenţie. 1.2. Impactul deciziilor asupra elementelor sistemului de producţie şi asupra organizaţiei ca întreg este cuantificat şi abordat în mod adecvat. 1.3. Priorităţile de îmbunătăţire sunt stabilite şi problema de rezolvat este explicit definită. 1.4. Diferite metode de culegere a datelor sunt aplicate în situaţii specifice. 1.5. Cauzele potenţiale sunt identificate prin aplicarea de instrumente de analiză specifice.
2. Aplică soluţii pentru îmbunătăţirea proceselor	2.1. Metode de adaptare a instrumentelor Lean pentru situaţiile specifice abordate sunt determinate şi aplicate în practică. 2.2. Soluţii alternative sunt generate şi soluţia adecvată este aleasă cu ajutorul unor instrumente adecvate de analiză. 2.3. Planuri de acţiuni de îmbunătăţire sunt dezvoltate şi propuse celor interesaţi.
3. Adoptă decizii	3.1. Un sistem de criterii pentru a determina urgenţe şi priorităţile de aplicare a acţiunilor de îmbunătăţire este adecvat identificat şi utilizat în practică. 3.2. Metode de raţionament sunt combinate, evaluate şi aplicate, specifice pentru a lua decizii pe baza informaţiilor disponibile. 3.2. Efectele deciziilor luate sunt periodic evaluate, pentru a se înregistra îmbunătăţirile realizate sau eventualele corecţii necesare.

Gama de variabile

▫ Mediul în care se identifică o problemă specifică este caracterizat de categoriile de părţi interesate, constrângeri, factori de influenţă, variabile de proces, etc.

▫ Indicatorii de performanţă a proceselor sunt repere observabile ale atingerii obiectivelor.

Ei pot fi exprimaţi în termeni cantitativi (număr, procent etc.) sau calitativi.

▫ Identificarea problemelor porneşte cu analiza proceselor, care se realizează folosind metode adecvate – analiza Pareto, VSM, observare, studiu documentar, analiza observaţiilor instantanee, analiza familiilor de produse, alte metode specifice.

▫ Analiza cauzelor problemelor observate în desfăşurarea proceselor se realizează folosind metode adecvate de analiză (prin cercetare, observare, măsurare, metode de analiză şi de luare a deciziilor, SWOT, metoda întrebărilor, observarea procedurilor interne şi a reacţiilor clienţilor - reclamaţii, propuneri / sugestii, mulţumiri / laude, autoevaluarea activităţii, diagrama caută-efect, analiza Pareto, fişe de control, brainstorming, metode individuale de creativitate, etc.).

▫ Evaluarea şi stabilirea priorităţilor de implementare a soluţiilor identificate se realizează în conformitate cu metodologia specifică strategiei de îmbunătăţire continuă, prin aprecierea efectelor şi a impactului asupra condiţiilor materiale şi logistice, resurselor umane, programului şi metodelor de lucru, cerinţelor clientului şi a specificaţiilor de produs, cu ajutorul unor instrumente adecvate de analiză (diagrama cauză-efect, diagrama Venn, graficul radar - Kivit, etc.).

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

▫ Conjunctura specifică din sectorul/domeniul de activitate şi a întregului flux de activitate

▫ Cultură tehnică

▫ Utilizare PC

▫ Limbă străină de circulaţie internaţională

▫ Cerinţele de bază ale domeniului de activitate

- Caracterizarea proceselor din domeniul ocupaţional în care activează

- Identificarea şi formularea problemelor cronice

- Metode de analiză pentru diagnosticul problemelor şi analiză a cauzelor

- Metode de sinteză pentru identificarea soluţiilor potenţiale şi selectarea celei mai potrivite soluţii pentru rezolvarea problemei

- Metode de măsurarea rezultatelor şi performanţelor şi cuantificarea de indicatori La evaluare se urmăreşte:

▫ Interesul de a observa şi înţelege modul de organizare şi realizare a proceselor, observarea şi formularea problemelor, înţelegerea diferenţelor şi avantajelor unor diferite strategii de abordare a problemelor

▫ Modul de înţelegere şi adaptare a informaţiilor primite pentru a aplica metodele specifice în diferite situaţii

▫ Capacitatea de organizare a activităţilor de utilizare a instrumentelor de analiză specifice

▫ Preocuparea pentru aplicarea corectă a tuturor procedurilor

▫ Modul de manifestare a capacităţilor / atitudinilor / deprinderilor specifice:

- Analiză, sinteză, rezolvarea problemelor, gândire critică, obţinerea şi prelucrarea informaţiilor, interpretare obiectivă şi luare de decizii

- Aplicare a cunoştinţelor referitoare la instrumentele de îmbunătăţire a proceselor în practică

- Coerenţă, adaptabilitate şi flexibilitate, atenţie, iniţiativă, spirit deschis şi pragmatism, rigurozitate, promptitudinea reacţiilor, capacitatea de a lucra simultan la mai multe proiecte

Document Metadata

Table of Contents

STANDARD OCUPAŢIONAL

Document Metadata