Contract

Misiunea Autorități i de Supraveghere Financiară (ASF) are ca repere esențiale protejarea drepturilor consumatorilor produselor financiare specifice piețelor nebancare , dezvoltarea acestor piețe, asigurarea transparenței și a stabilității lor sistemice. ASF monitorizează constant și atent entitățile care își desfășoară activitatea în piața financiară nebancară la nivel de practici, comportamente, produse, clauze contractuale, precumși în ceea ce privește aspecte legate de transparență sau activități neautorizate, în contextul asigurării unei protecții adecvate a consumatorilor. Asigurarea unei piețe stabile și a dezvoltării acesteia se bazează pe gradul de încredere manifestat de consumatori, la rândul său acesta fiind definit de nivelul de asimetrie de inforțmii,a comportamentul entităților, hazardul moral, nevoile realeși posibilitățile financiare, nivelul de educație financiară atât al consumatorilor cât și al vânzătorilor de produse și servicii financiare etc.

Astfel, în relația cu consumatorii entitățile trebuie să promoveze produse și servicii în condiții de transparență și corectitudine, astfel încât aceștia să poată înțelege caracteristicile produselorși să poa tă asimila corect condțiiile contractuale, recunoscând atât drepturile câști obligațiile ce le revin. Consumatorii trebuie să primească toate informaţiile necesare pentru o utilizare corespunzătoare, potrivit destinaţiei iniţiale a produselor sau serviciilor financiare.

Prezentul Cod șîi propune să aducă îmbunătățirea transparenței în ceea ce privește drepturile consumatorilor în cadrul contractelor financiare încheiate cu profesioniştii, asigurarea unui nivel mai înalt de protecţie a consumatorilor şi o bună funcţionare a pieţei.

ASF, în baza atribuțiilor ce îi revin, recunoaște importanța oferirii unei modalități clare și transparente a obligațiilor furnizorului de servicii, printr-o exprimare concisă a termenilor uzitați, o adresabilitate ușoară și nu în ultimul rând o corectitudine în furnizarea serviciului. Alegerea consumatorului, având în vedere multitudinea ofertării, trebuie să fie realizată în cunșotință de cauză și să aibă la bază principiul transparenței și al corectitudinii.

La realizarea acestui Cod s-au avut în vedere prevederi conținute de Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, considerând dreptul consumatorilor de a fi informția

încă din stadiul pre-contractual, respectiv de necesitatea iniţierii de către operatorii economici a unor demersuri în vederea protecției consumatorilor.

Legislația aplicabilă protecției consumatorilor din România instituie obligația operatorilor economici de a pune pe piaţă numai produse sau servicii sigure, care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, de a se comporta în mod corect în relaţiile cu consumatorii şi de a nu folosi practici incorecte. Orice vânzare forţată este interzisă prin lege. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu către o persoană se face numai în baza unei comenzi prealabile din partea acesteia.

În contextul prezentului Cod,ținrem prevederile legale care s tipulează drepturile consumatorilor, respectiv:

a) dreptul de a fi informat – obligația legiuitorului și a autorității de a asigura cadrul legal necesar transparețnei decizionale, de a facilita consumatorului accesul la informații de interes pentru adoptarea unei decizii raționale etc.; consumatorii trebuie să fie informaţi complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi să fie educaţi în calitatea lor de consumatori.

b) dreptul de a-și cunoaște drepturile și obligațiile – obligația autorității de a asigura o informare dedicată consumatorilor și de a desfășura campani i de informare clareși formulate într-un limbaj adecvat acestora (simpluși concis), în medii accesibile ușor, respectiv campanii de educare a consumatorilor.

c) dreptul de a negocia și a plăti un preț corect și de a putea compara prețurile între ele

– să nu fie permise situțaii de monopol sau cazuri de abuz, fraudă, lipsă de transparență, practici incorecte sau neautorizate, publicitate înșelătoare ș.a., să fie cunoscute costurile implicate și acestea să poată fi comparate.

d) dreptul de a primi asițsăten – obligația autorității de a asigura asistență

consumatorilor printr-un sistem accesibil acestora și lipsit de costuri.

e) dreptul de a avea acces la petționare și la un sistem de soluționare a disputelor – obligația autorității de a interveni și de a restabili situații de legalitate sau normalitate.

Activitatea tuturor entităților reglementate trebuie să aibă în vedere în primul rând protecția consumatorului. Drept urmare, activitatea trebuie să fie conformă cu literași spiritul acestui Cod.

Domeniul de aplicare

Prezentul Cod se aplică piețelor financiare nebancare ce sunt supuse reglementării și supravegherii ASF, respectiv oricărui contract încheiat între un comerciant profesionist şi un consumator de instrumente, produse sau servicii financiare comercializate pe aceste piețe.

În cazul în care vreo dispoziţie a prezentului Cod intră în contradicţie cu o dispoziţie a unui act din legislaţia naţională ce transpune un act al Uniunii Europene care reglementează sectoarele specifice, dispoziţiile acestuia din urmă prevalează şi se aplică piețelor specifice în cauză.

ASF este autoritatea competentă ce asigură cadrul adecvat necesar supraveghșeirii funcționării eficiente a piețelor financiare asupra:

a. intermediarilor de operaț iuni cu instrumente financiare, societăților de servicii de investiții financiare, organismelor de plasament colectiv, societăților de administrare a invesțtiiilor, consultanților de investiții financiare, piețelor de instrumente financiare, operatorilor de piață și de sistem , depozitarilor centrali, caselor de compensare-decontare, contrapărților centrale, operațiunilor de piață, emitenților de valori mobiliare, Fondului de compensare a investițiilor;

b. societăților comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare și de reasig urare, a societăților mutuale, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum și a intermediarilor în asigurări, asigurătorilor și reasiguratorilor care își desfășoară activitatea în sau din România, intermediarilor în asigurări și reasigurări, precum și a altor activități;

c. sistemului de pensii private privind fondurile de pensii administrate privat.;

d. tuturor entităților, instituțiilor, operatorilor de piață și emitenților de valori mobiliare, precumși operațiunilor și instrumentelor financiare reglementate de legislația secundară.

Acest Cod nu se aplică activităților de reasigurare sau investitorilor profesionali.

Cadrul legislativ

Elaborarea Codului s-a efectuat în conformitate cu competențele deținute de către ASF ce este organizată și funcționează în baza prevederilor OUG nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, cu modificările și completările ulterioare și în temeiul următoarelor acte legislative în baza cărora ASF își exercită atribuțiile de autorizare, reglementare, supraveghere și control:

a) Legea nr. 297/2004 privind pțaia de capital, cu modifică rile și completările ulterioare;

b) OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliarșei societățile de administrare a investițiilor precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privindța pdiae capital , cu modificărilșei completările ulterioare;

c) Regulamentul ASF nr. 9/2014 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare şi a depozitarilor organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, cu modificările și completările ulterioare;

d) Regulamentul ASF nr. 32/2006 privind serviciile de ințviiesftiinanciare , cu modificările și completările ulterioare;

e) OG nr. 9/2004 privind unele contracte de garțaien financiară, cu modifică rile și completările ulterioare;

f) OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificărileși completările ulterioare;

g) Regulamentul ASF nr. 9/2015 privind procedura de solțuionare de către entitățile reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară în baza Legii nr. 297/2004 privind țapiade capital și a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de invțeiistai lternative a petțiiilor referitoare la activitatea acestora pe piața de capital, cu modificările și completările ulterioare;

h) Legea nr. 32/2000 privind activitateași supravegh erea intermediarilor în asigurări și reasigurări, cu modificările și completările ulterioare;

i) Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie ațellocruiînmpotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată;

j) Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asigurțailor , cu modificărileși completările ulterioare;

k) Directiva 2016/97/UE privind distribțuia de asigurări , cu modificările și completările ulterioare;

l) Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență , cu modificările și completările ulterioare;

m) Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvașirea lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, cu modificărileși completările ulterioare;

n) Xxxxx ASF nr. 24/2014 privind procedura de soluționare a petițiilor referitoare la activitatea asigurătorilor și brokerilor de asigurare;

o) Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

p) Xxxxx ASF nr. 7/2007 privind prospectul schemei de pensii private, cu modificările și completările ulterioare;

q) Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificășrilecompletăr ile ulterioare;

r) Xxxxx ASF nr. 16/2010 privind prospectul schemei de pensii facultative, cu modificările și completările ulterioare;

s) Legea nr. 187/2011 privind înfiițnarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private;

Prevederile acestor legi se coroboreză cu:

a) Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) OG nr. 21/1992 privind protețcia consumatorilor, republicată, cu modificărileși completările ulterioare;

c) Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

d) Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelă toare și publicitatea comparativă, republicată;

e) Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciațnilor în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare;

f) OG nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanț ă privind serviciile financiare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

g) Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

h) OUG nr. 34/ 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cadru legislativ în vigoare însă fără aplicabilitate asupra serviciilor financiare, normă inspirațională pentru asigurarea unui cadru de reglementare care să nu intre

în conflict legal cu prevederile altor norme, cu modificărilșei completările ulterioare.

Dispozițiile prezentului Cod sunt recomandate a fi aplicate întocmai de entitățile autorizate, reglementate și/sau supravegheate de către ASF. În cazul în care nu aplică prevederile Codului, entițtiăle vor transmite ASF un punct de vedere fundamentat (principiul comply or explain) pentru a explica decizia luatăși pentru a descrie care sunt măsurile echivalente adoptate în vedere asigurării protecției consumatorilor.

Principii de conduită

Respectarea acestor principii este aplicabilă tuturor furnizorilor de servicii financiare nebancare a căror activitate se desfășoară pe teritoriul României și care este autorizată, reglementată și/sau supravegheată de către ASF.

În acest context, entitățile reglementate trebuie să respecte următoarele principii de conduită în relația cu consumatorii:

1. Actul prestat să fie onest, corectși profesional în interesul clienților s ăi astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor și intereselor legitime ale acestora.

2. Este interzisă orice faptă de abuz pe piață.

3. Să nu folosească clauze contractuale potențial abuzive , permițând consumatorului refuzul pentru a încheia un astfel de contract.

4. O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul, dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influenţeze natura

ei, cum ar fi contractele preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.

5. Să nu țicoonnedzei vânzarea/prestarea unui produs/serviciu de

cumpărarea/prestarea altui produs/serviciu.

6. Să nu inducă consumatorul în mod deliberat în eroare prin imprudețnă, neglijență cu privire la avantajele reale sau dezavantaje oricărui produs sau serviciu.

7. Să nu exercite o presiune excesivă sau o consumator.

ținăflnuejnustificat ă asupra unui

8. Să nu aducă atingere, prin procedurile sau practicile de lucru (atât cele reglementate în contracte, cât și cele legate strict de modalitatea de lucru a prepușilor angajați în relația cu consumatorii), îndeplinirii unor obiective comerciale legitime.

9. Să dovedească în acțiunea s a competență, grijă și diligență în interesul clienților săi printr-o informare completă, concretă și inteligibilă a consumatorului astfel încât decizia pe care aceștia o adoptă să corespundă cât mai bine intereselor lor economice, în deplină siguranță și securitate.

10. Să permită accesul la gama de produse/servicii financiare nebancare.

11. Să informeze corect consumatorul încă din faza pre-contractuală asupra tuturor condițiilor stipulate în contract și să redacteze clar și precis clauzele contractuale.

12. Să prezinte în mod complex toate informațiile, materiale le relevante, inclusiv toate

taxele, comisioanele aplicabile într-un mod clașir transparent astfel încât

consumatorul să conștientizeze informația transmisă și să nu forțeze vânzarea către acesta.

13. În comunicarea cu consumatorul, entitatea reglementată nu trebuie să excludă, să restrângă sau să restricționeze:

a) orice răspundere juridică sau obligație de diligență dobândite de un consumator în conformitate cu legislația în vigoare sau în temeiul prezentului Cod;

b) orice responsabilitate datorată unui consumator pentru eșecul de a exercita gradul de calificare, îngrijireși diligență, care ar putea fi de așteptat, în mod rezonabil în furnizarea unui serviciu financiar nebancar și

c) orice altă sarcină de a ațcio na cu pricepere, grijăși diligență, care se datorează unui consumator în legătură cu furnizarea către acel consumator de servicii financiare nebancare.

14. Să formeze un prțe corect la care va vinde produsul sau serviciul și să respecte vânzarea la prețul afișat și comunicat consumatorului la momentul ofertării inițiale . Excepție fac situațiile în care consumatorul anunță schimbarea datelor aferente cererii de ofertă.

15. Să se asigure că orice activitate externalizată pe teritoriul României se supune de drept prevederilor legale aplicabile și cerințelor prezentului Cod.

16. Să utilizeze eficient resursele, politicileși procedurile, sistemele de control, inclusiv controale de conformitate, precumși formarea personalului care sunt necesare pentru respectarea prezentului Cod.

17. Să evite producerea conflictului de interese.

18. Să corecteze erorile și să soluționeze reclamațiile/sesizările într-un mod rapid,

eficient și echitabil. Entitatea reglementată trebuie țsiănă deproceduri

extrajudiciare adecvate, eficace, imparțiale și independente de reclamație/despăgubire.

19. Să solicite informații relevante clienților pentru a putea oferi produsul sau servi ciul conform profilului de risc.

20. Să prelucreze corect informațiile furnizate de către consumator cu respectarea cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal conform legislației în vigoare.

21. Entitățile reglementate au obligația de a pune pe piaţă numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, de a se comporta în mod corect în relaţiile cu consumatorii şi de a nu folosi practici incorecte.

22. Este interzisă condiţionarea vânzării către consumator a unui produs/serviciu, de cumpărarea unei cantităţi impuse sau de cumpărarea concomitentă a unui alt produs/serviciu. De asemenea, este interzisă prestarea unui serviciu către consumator, condiţionată de prestarea sau de cumpărarea unui produs/serviciu.

23. Publicitatea trebuie să fie decentă, corectă şi să fie elaborată în spiritul responsabilităţii sociale. Se interzice publicitatea care este înşelătoare, este subliminală, exploatează superstiţiile, credulitatea sau frica persoanelor.

24. Entitățile reglementate care îşi fac publicitate trebuie să fie în măsură să probeze exactitatea afirmaţiilor, indicaţiilor sau prezentărilor din anunţul publicitar şi sunt obligate, la solicitarea ASF, să furnizeze documentele care să probeze exactitatea acestora.

Principii ale modului în care se realizează informarea consumatorului ‌

1. Entitatea trebuie să se asigure că toate ințfioilremape care le furnizează unui consumator sunt clare, precise, lizibile, actualizșaitescrise în limba română, iar furnizarea informațiilor s-a efectuat pe un suport durabil.

2. Entitatea trebuie să furnizeze informțaii către un consumator în timp util având în vedere urgența situației și timpul necesar pentru ca orice consumator să înțeleagă și să reacționeze la informațiile furnizate. Informațiile, caracteristicile produsului, condițiile legate de un produs sunt furnizate înainte de încheierea contractului.

3. Metoda de prezentare a informțiailor nu trebuie să fie una mascată sau să includă omisiuni. Astfel, informațiile cheie sunt aduse în atenția consumatorului și nu se realizează o diminuare a importanței lor.

4. Dacă comunicarea către consumator se realizează prin mijloace electronice se va asigura securitatea informațiilor primite sau transmise în atenția sa.

5. Indiferent de canalul de distrițbiue ales, entitatea trebuie să ofere consumatorilor același nivel de protecție. Această protecție trebuie să fie proporțională cu orice activitate suplimentară aplicată de către entitatea reglementată.

6. Entitatea trebuie să colectezeși să prelucreze suficiente informații din partea consumatorului asfel încât nivelul de informare să fie adecvat naturșii complexității produsului/serviciului solicitat de consumator. Elementele de identificare pot fi: nevoile, obiectivele, vârsta, sănătatea, cunșotaerea și ex periența în produsele financiare, statutul ocupțiaonal, venituri le, datoriile și angajamentele financiare, atitudinea față de risc etc.

7. Refuzul consumatorului în furnizarea infoțirilmora solicitate nu poate atrage

răspunderea entității pentru neofertarea unui produs/serviciu.

8. În cazul în care entitatea, în baza țiiinlofor rmcoalectate, poate recomanda consumatorului o selecție, aceasta va fi cea mai apropiată de nevoile consumatorului.

9. Ofertarea nu se poate face în mod excesiv, în detrimentul interesului consumatorului.

10. Înainte de furnizarea produsului/serviciului, entitatea trebuie să redacteze o declarație de adecvare, o declarație scrisă ce stabilește motivele pentru care produsul recomandat este considerat a fi cel mai potrivit pentru acest consumator. Declarația va lua în calcul nevoișlei obiectivele, circumstanțele personale, situația financiară, profilul de riscși atitudinea la risc, limitările existente. Entitatea trebuie să semneze declarația și să remită consumatorului o copie a acesteia întrucât, acest document, în temeiul căruia s-a făcut ofertarea/recomandarea, are la bază tocmai adecvarea la nevoile consumatorului. Excețpie fac cazurile în care prestarea servicului trebuie realizată concomitent cu declaraț ia de adecvare (ex. cazul asigurărilor), aceasta poate fi înmânată după furnizarea produsului/serviciului. Declarația de adecvare nu este luată în calcul dacă consumatorul specifică produsul doritși nu dorește consilierea din partea entității în alegerea produsului/serviciului.

Cerințe generale la încheierea contractului ‌

La data solicitării venite din partea consumatorului cu privire la încheierea unui contract, entitatea reglementată are obligația de a identifica nevoile reale ale consumatorului în vederea recunoașterii acestuia, a vulnerabilității sale, astfel încât entitatea reglementată să vină în sprijinul consumatorului printr-o ofertare corectă a produsului de care acesta are nevoie.

În cazul grupului de consumatori, clar identificabil, practica comercială trebuie evaluată din perspectiva membrului mediu al grupului.

La încheierea unei rețliai comerciale printr -un contract, se vor respecta următoarele principii:

1. Entitatea reglementată trebuie să se asigure că denumirea unui produs sau serviciu nu induce în eroare în ceea ce privșete beneficiile pe care produsul sau serviciul le poate oferi consumatorului.

2. O entitate reglementată care este îndrituită în primirea directă a unei plțăi de la sau în numele unui consumator pentru un produs sau serviciu financiar trebuie să furnizeze respectivului consumator un document ce trebuie să includă următoarele informații:

a) numele și adresa entității reglementate;

b) numele consumatorului care a furnizat plata, sau în numele cui este asigurată aceasta;

c) valoarea plății primite și data la care a fost primită;

d) scopul plății.

3. În cazul în care o entitate reglementată are o relație de reprezentare cu o persoană ce acționează în numele unui consumator, în baza unei procuri, entitatea reglementată trebuie:

a) să obțină o copie certificată a împuternicirii avocațiale (unde este cazul);

b) să se asigure că împuternicirea permite persoanei țsioăneazce în numele consumatorului;

c) să funcționeze în limitele stabilite prin puterea de avocat.

4. Contractele încheiate de entitatea reglementată trebuie să coțnină xxxxxx xxxxx, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate.

5. Anexele și clauzele speciale sau suplimentare fac parte integrantă din contracte și nu pot exista contradicții în aceste acte față de contract.

6. Toate costurile ce sunt sau pot fi generate în timpul desfșăurării contractului și care se constituie ca obligțaie a consumatorului vor fi comunicate acestuia înainte de semnarea contractului, în valoare clară. În cazul în care această exprimare nu este posibilă, costurile vor fi exprimate astfel încât consumatorul să cunoască și să poată calcula cuantumul lor.

7. Elementele de identificare și caracterizare din contract trebuie să fie scrise cu același font, înscrise la vedere, în mod vizibil, lizibilși ușor de înțeles (font de minim 10), pe hârtie sau alt suport durabil, culoarea de fond a hârtiei pe care este redactat contractul trebuie să fie în contrast cu cea a fontului utilizat. Orice avertizare făcută de entitate trebuie să se realizeze printr-o poziționare corectă, la vedere păstrându- se dimensiunea fontului din contract.

8. Orice modificare pe care entitatea reglementată intenționează să o facă, inclusiv cea privind modificarea gamei de servicii sau a prestatorilor acestor servicii, se va realiza printr-o notificare prealabilă a consumatorului, notificare remisă acestuia cu cel putin 30 zile înainte de data de la care se dorește a realiza această modificare.

9. În termenul de 30 zile, consumatorul are dreptul de a se opune modificărilor

unilaterale dorite de entitatea reglementată, contractele cadru.

țsiietuace trebuie prevăzută în

10. Entitatea reglementată trebuie să folosească în contracte termeni care să prevadă:

a) denumirea juridică, denumirea comercială, adresșai datele de contact ale entității;

b) confirmarea faptului că entitatea este autorizată, licțieantă sau înregistrată și numele autorității competente care a autorizat-o sau a înregistrat-o;

c) o descriere a activităților prestate;

d) în cazul în care entitatea reglementată acționează ca un intermediar, o descriere a serviciilor oferite pentru fiecare tip de produs;

e) o prezentare a taxelor impuse în mod direct de entitatea reglementată;

f) precizarea modului în care se va utiliza datele personale ale unui consumator;

g) un rezumat al politicii entițtiăi reglementate în ceea ce privește conflictele de interes;

g) o schiță a acțiunii și căile de atac pe care entitatea reglementată poate să le ia în cazul neplății de către consumator;

i) un rezumat al procedurilor privind plângerile/reclamțiile operate de entitate;

j) denumirea entității, natura și nivelul de protecție disponibile din sistem pentru cazul în care entitatea reglementată este un membru al unei scheme de compensații;

k) data intrării în vigoare a contractului;

l) o declarțiae că este supusă Codului consumatorului de servicii financiare nebancare.

11. Entitatea reglementată trebuie să se asigure că documentele care conferă dreptul de proprietate sunt furnizate consumatorului în timp util sau sunțitnudtee pentru păstrarea în siguranță, în baza unui acord, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil în conformitate cu cțoiinledi de autorizare a entității reglementate. Documentele care conțin date cu caracter personal nu pot avea caracter public, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

12. În cazul în care o entitate reglementată intenționează să-și înceteze activitatea, să

fuzioneze cu o altă entitate, să realizeze un transfer de țaicuni , obligațiuni , să

cesioneze portofoliul sau să fuzioneaze cu o altă entitate are obligativitatea de a anunța consumatorii, prin notificare, cu privire la acest eveniment, respectiv cu privire la modalitatea în care se va desfășura activitatea sa pe viitor și să permită în mod nemijlocit consumatorului transferul acestuia la o altă entitate pe care o solicită

și pe care o consideră conformă cu nevoile sale.

13. Entitatea reglementată are obligația de a informa consumatorul cu privire la riscurile la care acesta este supus.

14. Entitatea reglementată nu poate invoca secretul comercial sau profesional, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

15. În cazul în care consumatorul dorșe te sau solicită prestarea unor servicii ce exced

contractului inițial, părțile sunt obligate să încheie ori un act modificator, ori un nou contract și să respecte condițiile contractuale astfel stipulate.

16. În cazul entițtiălor reglementate , ce încheie contracte la disțtăan , acestea au

obligativitatea de a informa consumatorul cu privire la existețan sau inexistența dreptului de denuțnare unilaterală, durata minimă pentru care se încheie acest contract, dreptul părților de a rezilia contractul, orice clauză contractuală ce prevede instanța competentă în soluționarea eventualelor litigii între părți.

17. O entitate reglementată trebuie să includă în contract frazele, sintagmele ce presupun atenționarea, avertizarea consumatorului într-un mod cât mai clarși mai vizibil.

18. Cerinţele în materie de informare prevăzute în prezentul Cod completează cerinţele de informare cuprinse în alte norme legale incidente.

19. Toate entitățile reglementate vor informa consumatorii cu privire la existența sau inexistența unui fond de garantare sau de compensare căruia consumatorul i se poate adresa în cazul unei situații de insolvență sau faliment.

20. În cazul în care consumatorul este nemțuml it de serviciile financiare nebancare

angajate contractualși/sau prestate de entitățile reglementate, acesta se poate adresa prin reclamații/sesizări în mod gratuit entității, ASF și/sau SAL-Fin în vederea

rezolvării disputei. Entitatea reglementată va comunica aceste consumatorului încă din etapa pre-contractuală.

Limitări ale drepturilor

țiiinforma

1. Este interzisă (fiind și neloială în politica concurențială) condiționarea vânzării către consumator a unui produs de cumpărarea unei cantitțăi impuse sau de cumpărarea concomitentă a unui alt produs sau serviciu.

2. Este interzis refuzul vânzării unui produs sau prestării unui serviciu către un consumator dacă solicitarea acestuia îndeplinește toate cerințele prevăzute în actele premergătoare încheierii contractului (cerere, anexe etc.).

3. Entitatea reglementată nu poate impune clauze abuzive ce pot conduce la folosirea unor practici comerciale incorecte în vânzare, astfel încât opțiunea consumatorului să fie influențată.

4. Prezumția ca într-un contract să fie inserate clauze abuzive, este dată mai ales de existența unor impresii înșelătoare/dubii ale consumatorului, acestea putând fi generate și de omisiuni sau cereri de documente irelevante (sub impresia seriozității).

5. Entitatea reglementată trebuie să excludă posibilitatea de a exista dubii asupra interpretării unor clauze contractuale, în caz contrar acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.

6. Entitatea reglementată, prin țaicunea sa, inclusiv prin omiterea unei informații

esențiale necesare consumatorului mediu, nu trebuie să determine sau să fie susceptibilă de a determina consumatorul mediu în luarea unei decizii de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o.

7. Entitatea reglementată nu poate solicita consumatorului documente ce nu pot fi

considerate în mod rezonabil relevante pentru a stabili dacă pretței n a este validă,

sau lipsa sistematică a răspunsului la corespondțeanpertinentă, cu scopul de a -l determina pe acesta să renunțe la drepturile sale contractuale.

8. Este interzisă orice publicitate care esștelăîtnoare, subliminală, prejudiciază respectul pentru demnitatea umanăși morală publică, include discriminări, aduce prejudicii imaginii, onoarei, demținiităși vieții particulare a persoanelor,

prejudiciază securitatea persoanelor sau favorizează comercializarea unor servicii financiare nebancare distribuite contrar prevederilor legale.

9. Nicio clauză contractualăși nicio înțelegere între părți nu poate anula sau restrânge dreptul consumatorului de a denunța sau rezilia contractul, aceasta este nulă de drept. Drepturile părților referitoare la o justă despăgubire nu vor fi afectate în cazul denunțării unilaterale.

Principii specifice aplicabile entităților în funcție de piața financiară unde desfășoară activitate ‌

Principii specifice aplicabile entităților reglementate din piața asigurărilor ‌

Contractul de asigurare este cel care reprezintă în fapt produsul de asigurare, serviciul oferit de asigurător, fiind element component al pieței asigurărilor. Chiar dacă un contract de asigurare facultativă este oțeîlnegere între părți, această înțeleger e trebuie să se realizeze pe o piață ordonată și transparentă, într -o manieră corectă pentru ambele pățri implicate, în caz contrar fiind afectate drepturile părților și stabilitatea financiară. Rezultatul activității asigurătorilor este deopotrivă subiect al supravegherii ASF, ca parte a pieței asigurărilor.

Entităților pieței asigurărilor (societăți de asigurare, intermediari – brokeri, agenți) le revine deopotrivă obligația de a informa consumatorii și de a veni în sprijinul acestora, pentru a permite producerea corectă a cererii și ofertei.

Principii:

1. Încheierea contractului de asigurare este prezumată de emiterea de către asigurator a poliței de asigurare sau a certificatului de asigurare.

2. Asigurătorul are obligțiaa ca la încheierea unui contract, să remită asiguratului următoarele informații în scris sau pe orice alt suport durabil în limba română sau în orice altă limbă cu care părțile au fost de acord.

Informații despre asigurător:

a) denumirea asiguratorului și forma juridică;

b) numărul de ordine din Registrul asigurșăito rieloarsigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări;

c) adresa sediului social/adresa sucursalei/adresa agenției și numărul de telefon. Informații despre contractul de asigurare:

a) definirea fiecărui eveniment asigurat, a indemnizaţiei de asigurare în cazul producerii evenimentului asigurat, a fiecărui beneficiu şi a clauzelor opţionale/suplimentare;

b) excluderile din asigurare;

c) momentul începerii şi cel al încetării contractului de asigurare;

d) modalităţile de executare, suspendare sau încetare a contractului de asigurare;

e) modalitatea prin care se plătesc primele, durata şi termenele de plată a primelor de asigurare;

f) modalitatea şi termenele de plată a indemnizaţiilor de asigurare, a sumelor de răscumpărare şi a sumelor asigurate;

g) informaţii despre primele aferente fiecărui beneficiu, atât cele principale, cât şi cele suplimentare, după caz;

h) informații despre perioada de graţie;

i) modalităţile de calcul şi de distribuţie a bonusurilor şi a sumelor reprezentând participarea la profit, dacă este cazul;

j) indicarea valorii de răscumpărare totale, a sumelor asigurate reduse, precum şi a nivelului până la care acestea sunt garantate pentru fiecare an de asigurare din cadrul perioadei de asigurare acoperite prin contractul de asigurare;

k) informaţii despre situaţiile în care valoarea de răscumpărare a poliţei este 0;

l) informaţii despre natura activelor, definirea unităţilor de care sunt legate beneficiile pentru asigurările de viaţă şi anuităţi legate de fonduri de investiţii;

m) o simulare a evoluţiei valorii contului contractantului, precum şi a valorii de răscumpărare totale la sfârşitul fiecărui an de asigurare din cadrul perioadei acoperite prin contractul de asigurare pentru asigurările de viaţă şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţii; această simulare se va face menţinându-se constantă valoarea unităţii pe toată durata derulării contractului de asigurare;

n) procedurile de soluţionare a eventualelor litigii rezultate din executarea contractului de asigurare, respectiv informaţii despre modalităţile de rezolvare pe cale amiabilă a reclamaţiilor formulate de asiguraţi sau de beneficiarii cuprinşi în contractele de asigurare, după caz, acestea neconstituind o restrângere a dreptului clientului de a recurge la procedurile judiciare legale;

o) informaţii generale privind deducerile prevăzute de legislaţia fiscală care se aplică contractelor de asigurare;

p) informații privind orice drepturi pe care părțile le pot avea în vederea rezilierii contractului înainte de termen sau unilateral, inclusiv penațliilteă impuse de contract în astfel de cazuri;

q) legea aplicabilă contractului de asigurare;

r) existenţa Fondului de garantare.

Comunicarea către consumator a celor stipulate mai sus se poate face ori prin oferta comercială a entității reglementate, ori prin contractul cadru, ori printr -o anexă la acesta, cu condiția ca oricare dintre aceste modalități de comunicare să îmbrace forma unui înscris explicit de luare la cunoștință, înscris semnat sau asumat de consumator în mod expres în acest sens.

3. La încheierea unui contract de asigurare de vițaă, asiguratorii au obligația să realizeze analiza nevoilor financiare ale clientului astfel putându-se determina cât mai corect profilul de risc al acestuia și, în baza acestor elemente, ulterior, să se facă recomandarea unui tip de contract de asigurare, respectiv a unui fond de investiții potrivit profilului de risc rezultat (cazul poliței unit-linked).

4. O poliță de asigurare trebuie să indice următoarele elemente:

a) numele sau denumirea, domiciliul ori sedițuillorpăcrontractante, numele beneficiarului asigurării dacă acesta nu este parte la contract.

b) obiectul asigurării; bunuri, persoane și răspundere civilă;

c) momentul începerii și cel al încetării răspunderii asiguratorului;

d) primele de asigurare;

e) sumele asigurate;

f) riscurile asigurate;

g) alte elemente care stabilesc drepturile și obligațiile părților.

5. Intermediarul sau asigurătorul vor răspunde consumatorului (asigurat sau poțtiealn asigurat), corect și complet, la întrebările adresate de acesta, astfel încât consumatorul să fie informat și să înțeleagă și cunoască produsul de asigurare respectiv.

6. La vânzarea unui produs de asigurare socțiieletăde asigurare și intermediarii în asigurări vor explica consumatorului clauzele cuprinse în contractul de asigurare, în special cu privire la obiectul asigurării (inclusiv excluderi), la procedura aferentă unei daune, la drepturile și obligațiile părților. Este dreptul consumatorilor de a fi informați încă din perioada pre-contractuală cu privire la clauzele unui contract. La solicitarea consumatorilor, societățile de asigurare trebuie să pună la dispoziția solicitantului un exemplar al contractului de asigurare, permțiând -i acestuia un timp suficient pentru a analiza și a înțelege conținutul contractului.

7. În cazul poliței de tip unit-linked consumatorului i se va înmânași prospectul fondului de investiții în care vor fi investite primele de asigurare după ce în prealabil acestuia i-a fost prezentată evoluția detaliată a contractului (proiecția). Intermediarul sau asigurătorul nu va face promisiuni referitoare la ețivaoluviitoare a investițiilor, precizând că proiecția este doar o posibilă evoluție, aceasta fiind influențată de mai mulți factori de risc ce pot apărea în timp. Intermediarul sau asigurătorul vor explica consumatorului noțiunile (definiții, mecanisme ș.a.) cuprinse în prospectul fondului și vor răspunde acestuia corect și complet la toate întrebările adresate.

8. Entitățile care activează în domeniul asigurărilor și care comercializează produse de asigurare de vițaă cu componentă invesțtională au obligația instituirii de politici

proprii privind conflictele de interese și stimulente, conform prevederilor art. 27-29 din

Directiva UE/2016/97 privind distribțuia de asigurări . Principiile care stau la baza politicilor proprii privind conflictele de interese vor cuprinde, fără a se limita la:

- măsuri pentru definirea șiploar de urmat pentru identificarea, prevenirea, managementul și dezvăluirea/prezentarea conflictelor de interese;

- stabilirea criteriilor pentru determinarea tipurilor de conflicte de interese care ar putea fi în detrimentul clienților sau potențialilor clienți;

- păstrarea unor registre/evidențe cu situațiile de conflicte de interese apărute.

Politicile scrise ale entităților ar trebui să cuprindă:

- prevederi xxxxx care să stipuleze că niciun stimulent nu poate aduce atingere obligației intermediarului de asigurări sau asigurătorului de a acționa onest, corect și profesionist în interesul suprem al consumatorilor săi;

- măsurile întreprinse pentru reglarea stimulentelor, care includ metodologii de clasificare a stimulentelor;

- exemple de stimulente care sunt considerate a avea un impact negativ, în detrimentul clienților; astfel de stimulente sunt interzise.

9. Înainte de încheierea contractului, asigurătorul sau intermediarul, după caz, vor prezenta consumatorului toate costurile implicate de contractul de asigurare sau care ar putea fi suportate de consumator. Fiecare contract de asigurare să prevadă costurile suportate de asigurat în valoare specificată, fie explicit în cadrul contractului, fie ca anexă, constituindu-se o listă a costurilor ce derivă sau pot deriva din respectivul contract. Conform legislației în vigoare, consumatorul are dreptul de a fi informat încă din faza pre-contractuală cu privire la toate costurile care ar putea să îi revină conform relației contractuale. Dacă există costuri ce pot fi exprimate în sumă fixă și costuri pentru care valoarea poate varia, se va menționa asiguratului care este r eferința la care se raportează.

10. Valoarea franșizei trebuie precizată în contractul de asigurare sau pe polița de asigurare.

11. La încheierea unui contract de asigurare societățile de asigurare vor stabili împreună cu asiguratul care este modalitatea preferată de acesta din urmă pentru a-i fi comunicate

eventuale modificări ale condițiilor ce derivă din contractul de asigurare, așa cum poate fi, de exemplu, lista unităților service partenere sau lista medicilor agreați de asigurător. Este important pentru consumator ca informțiaile care se modi fică și care au efecte asupra derulării contractului să îi fie furnizate prin intermediul unui mediu solid de stocare. De exemplu, dacă aceste modificări sunt comunicate doar prin intermediul paginii de internet a societțăii de asigurare iar asiguratul nu este familiarizatși nu utilizează acest canal, atunci el nu va avea cunoștință de aceste modificări și nu îi pot fi opozabile.

12. În timpul derulării contractului de asigurare, emitentul este obligat să aducă spre înștiințare consumatorului informații privind:

- orice modificare a denumirii, formei juridice, a adresei;

- orice modificare a condițiilor contractuale sau a legii aplicabile;

- situația bonusurilor și a sumelor ce reprezintă participarea la profit (la fiecare aniversare a contractului).

13. Asigurătorii vor adopta toate măsurile necesare respectării cu celeritate a obligațiilor ce le revin în baza contractului de asigurare. În cazul în care se produce riscul asigurat, asigurătorul are obligația să plătească indemnizația în condițiile prevăzute în contract. Asigurătorul nu va face abuz de termenul maxim de timp în care are oțbilaigpalății către asigurat.

14. Asigurătorul nu poate cesiona contractul de asigurare fără acordul scris al asiguratului, excepție făcând cazurile cesiunilor de portofoliu.

15. Notificarea privind denunțarea unilaterală a contractului de asigurări își produce efectele doar cu respectarea unui preaviz de cel pțuin 20 de zile calculate de la data la care aceasta este primită de cealaltă parte. Asigurătorul sau intermediarul, după caz, va comunica asiguratului modalitatea în care acesta din urmă poate dențaununilateral contractul de asigurare.

16. Asigurătorul sau intermediarul, după caz, va informa asiguratul cu privire la efectele existenței mai multor asigurări valabile cu același obiect al asigurării (despăgubirea se suportă în părți egale de către toți asigurătorii). Această informare trebuie făcută în așa

fel încât consumatorul să primească, sățelîenagă și să accepte această prevedere contractuală.

17. Intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări au obligțaia să pună la dispoziţia clienţilor, în scris, înainte de încheierea, modificarea ori reînnoirea contractului de asigurare sau de reasigurare, cel puţin următoarele informaţii referitoare la: denumirea (numele) intermediarului; sediul (adresa) şi registrul în care a fost înscris, precum şi modalităţile prin care se poate verifica înscrierea; deţinerea a minimum 10% din drepturile de vot sau din capitalul unui asigurător, respectiv reasigurător, deţinerea de către o societate de asigurare sau o societate mamă a unei anumite societăţi de asigurare a minimum 10% din drepturile de vot sau din capitalul intermediarului în asigurări/reasigurări; procedurile de soluţionare amiabile sau pe cale judecătorească a eventualelor neînţelegeri sau litigii dintre clienţi şi intermediar, precum şi orice alte informaţii în conformitate cu prevederile normelor emise.

18. Intermediarii în asigurări/reasigurări au obligțaia de a respecta prevederile legale ce privesc activităţile de publicitate astfel încât interesul public să fie protejat.

19. Intermediarii, în vederea protejării asiguraților/beneficiarilor asigurării, au dreptul să utilizeze datele cu caracter personal ale acestora, numai în scopul gestionării contractelor de asigurare sau reasigurare şi al instrumentării dosarelor de daună, respectând astfel prevederile legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

20. Contractele de asigurare care șaiu beneficiară și care precizează pentru aceștia

responsabilități concrete trebuie aduse la cunoștința respectivilor beneficiari. Este recomandabil ca asigurătorii să explice asiguraților efectele posibile ale contractului de asigurare asupra beneficiarilor.

21. Dacă un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent de asigurare, asigurătorul în numele căruia acţionează agentul este răspunzător faţă de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare.

22. Brokerilor de asigurare le este interzis să facă reclamă ori publicitate remunerată pentru produsele, activitatea sau acţiunile de orice fel ale asigurătorilor.

23. Brokerii de asigurare au obligația de a acorda asistență asiguratului existent în propriul portofoliu, cu privire la derularea contractului de asigurareși respectarea condițiilor de asigurare pe toată perioada de valabilitate a acestuia.

24. Atunci când este cazul, asiguratului nu i se va îngrădi dreptul de a opta pentru efectuarea reparației prejudiciului/bunului afectat în caz de daună totală, precum și acordarea de despăgubiri până la nivelul sumei asigurate în cazul în care se optează pentru reparare.

25. În cadrul contractelor de asigurare cațrien conndiții referitoare la unități partenere/nepartenere (service-uri, unități medicale ș.a.) în care asiguratul poate să-și remedieze daunele/pagubele/avariile ș.a., prevederile contractuale vor fi clare în ceea ce privește modalitatea de stabilire şi acordare a despăgubirii cuvenite asiguratului. Condițiile de asigurare trebuie să asigure o informare corectă a asiguraților prin prezentarea de o manieră cât mai clară a avantajelor/dezavantajelor utilizării unor unități agreate, respectiv a condițiilor de stabilire a despăgubirilor în aceste situații.

26. În cazul asigurărilor de vehicule, se definesc explicit tipurile de piese ce pot face obiectul despăgubirii acordate de asigurător, precizându-se în condțiiile de asigurare care este originea acestor piese, cu respectarea prevederilor legale aplicabile. La încheierea poliţei, asigurătorul va oferi posibilitatea asiguratului ca în cazul producerii unei daune să poată opta pentru folosirea unui anumit tip de piese (ex: OS, OEM, OE) în procesul de reparțaie, opțiune care se impune a fi corelată cu prima de asigurare aferentă poliței. Nu se vor folosi piese de tip AM. În cazul daunelor totale, pentru stabilirea cuantumului pagubei asigurătorii vor lua în calcul tipul de piese pentru care a optat asiguratul la intrarea în asigurare.

27. În cazul distribuției unor produse de investiții bazate pe asigurări intermediarul/societate de asigurare se asigură că ia toate măsurile în timp util pentru a evita ca interesele consumatorilor să fie afectate de conflicte de interese printr-o comunicare clară a naturii/surselor conflictelor de interese, înainte de încheierea contractului de asigurare.

28. Informarea consumatorului este realizată pe un suport durabil, suficient detaliată pentru ca decizia consumatorului să fie luată în cunoștință de cauză (evaluare periodică a adecvării produsului de invesțtiii, orientări adecvateși avertizări privind riscurile inerente produselor de investiții) și cuprinde toate costurile și cheltuielile conexe.

29. Ofertarea unui produs de investiții către consumator trebuie sățină cont de faptul că acesta trebuie să corespundă tolerațeni sale la risc și capacității sale de a suporta pierderi.

30. Contractul de asigurare va stipula o prevedere referitoare la perioada în care asigurătorul poate desșfuăra investigații cu privire la cauzele și împrejurările producerii evenimentului. În cazul în care se efectuează invețisitisguaplimentare, concluziile acestora trebuie să se regăsească într-un document care să includă: poze, schițe, descrierea locului evenimentului, adeverințe medicale etc.

31. Nu pot fi impuse asiguratului prin contractul de asigurare costuri directe legate de activitatea de reasigurare, care cade exclusiv în atribuțiile asigurătorului.

32. Nu pot fi impuse asiguratului prin contractul de asigurare costuri fixe directe de reziliere, dacă rezilierea este prevăzută ca o clauză contractuală.

33. Toate contracteleși mediile de informare și comunicar e ale asigurătoriloșri intermediarilor vor face precizări cu privire la mecanismul aferțeiinlot r pșeiti adresarea lor către societateși către ASF, cu privire la rolul și modul de contactare al SAL-Fin, respectiv cu privire la existența unui fond de gara ntare, rolul și modalitatea de contact a acestuia. Aceste precizări vor fi redate vizibil în cadrul contractelor, vor fi afișate la loc vizibil și clar în cazul sediilor, filialelor, sucursalelor, punctelor de lucru sau de distribuție și vor fi afișate ast fel încât să fie ușor accesibile pentru vizualizare în cazul mijloacelor electronice de vânzare/distribuție.

Principii specifice aplicabile entităților reglementate din piața de capital

Prestarea de serviciiși vânzarea de instrumente și produse pe piața de capital trebuie să aibă în vedere atât nevoile consumatorilor, câtși profilul acestora de risc, profil care este definit inclusiv de nivelul de cunoștințe specifice individuale.

Principii:

1. Prestarea de servicii şi activităţi de investiţii, în contul investitorilor, se va face pe baza unui contract, redactat în cel puțin două exemplare, dintre care unul este remis clientului.

2. Înaintea semnării contractului şi a cererii de deschidere de cont, intermediarul va înmâna clientului sau potenţialului client un document de prezentare scris într-o formă uşor de înţeles, astfel încât acesta să fie în măsură să înţeleagă riscurile serviciilor de investiţii şi a serviciilor conexe, precum şi a specificităţilor instrumentului financiar care este oferit şi, în consecinţă, să ia decizii investiţionale în cunoştinţă de cauză.

3. Documentul de prezentare, ce poate fi un formular standard, va cuprinde informaţii adecvate cu privire cel puţin la următoarele:

a) datele de identificare ale intermediarului, datele de contact necesare comunicării efective cu clienţii;

b) limba de corespondență în care clientul poate comunica cu entitatea sau în care poate primi documente ori alte informaţii;

c) modalităţile în care se va realiza comunicarea dintre clienști entitate câ t și modalităţile în care se va realiza trimiterea/primirea ordinelor;

d) declaraţie cu privire la autorizarea societțăii, denumirea şi adresa de contact a autorităţii competente care a emis autorizaţia;

e) declarație în cazul în care societatea acţionează prin intermediul unui agent delegat cu specificarea statului membru în care respectivul agent delegat este înregistrat;

f) natura, frecvenţa şi perioada de raportare cu privire la serviciile financiare nebancare efectuate de către entitate clienților săi;

g) scurtă descriere privind măsurile luate pentru protejarea activelor clienţilor, inclusiv detalii sumare referitoare la orice sistem de compensare a investitorilor sau garantare a fondurilor depuse;

h) scurtă descriere a politicii privind conflictele de interese și alte detalii suplimentare sunt puse clientului la dispoziție, la cerere, pe suport durabil sau prin intermediul unei pagini de internet, conform prevederilor în vigoare;

j) serviciile de investiţii şi conexe autorizate;

k) instrumentele financiare şi strategiile de investiţii ce pot fi oferite de intermediar;

l) informaţii cu privire la caracteristicile principale ale fiecărui instrument financiar şi avertismente cu privire la riscurile asociate investiţiilor în respectivele instrumente financiare sau cu privire la anumite strategii de investiţii;

m) locurile unde sunt executate tranzacţiile;

n) comisioanele, tarifele, taxele şi impozitele asociate;

o) informaţii cu privire la existenţa compartimentului de control intern, a reprezentantului acestuia şi a posibilităţii transmiterii eventualelor reclamaţii;

p) elementele minime necesare derulării tranzacţiilor cu instrumente financiare (inclusiv constituirea marjelor, fondurilor de garantare etc.).

4. Înainte de încheierea unui contract de prestări de servicii financiare, entitatea reglementată are obligțaia întocmirii profilului de risc individual al investitorului (consumator de servicii financiare). Acest profil se realizează în baza chestionarului de adecvare, chestionar care, ulterior completării sale, trebuie asumșiatde persoana respectivă.

5. La întocmirea chestionarului respectiv este recomandat entițtiălor reglementate să aibă în vedere adresarea unor întrebări din care să reiasă în mod concret apetitul sau aversiunea față de risc a persoanei. Întrebările cu caracter general sau statistic care vizează starea civilă, starea financiară sau studiile nu sunt suficiente pentru realizarea unui profil de risc corect și complet.

6. Entitatea poate presta servicii de investiţii financiare în numele şi pe contul clienţilor numai în baza unui contract în formă scrisă, pe suport de hârtie sau pe alt suport

durabil, care va conţine drepturile şi obligaţiile intermediarului şi ale clientului, respectiv:

a) serviciile de investiţii financiare ce vor fi prestate şi tipul instrumentelor financiare ce vor fi tranzacţionate;

b) durata contractului, condiții de modificare, modul de reînnoire şi/sau reziliere;

c) drepturile şi obligaţiile părţilor;

d) o clauză contractuală cu privire la modalitatea de returnare de către intermediar a fondurilor băneşti deţinute în numele clientului, în cazul în care clientul nu poate fi contactat/notificat la adresa indicată prin contractul de intermediere/actele adiţionale ale contractului de intermediere într-un termen prestabilit de către părţi, cu posibilitatea, inclusiv, a încetării relaţiilor contractuale;

e) consimţământul expres al clientului pentru înregistrarea şi stocarea de către intermediar a instrucţiunilor/confirmărilor acestuia transmise telefonic, după caz. În cazul în care clientul nu este de acord cu înregistrarea şi stocarea, ordinele nu vor fi preluate telefonic;

f) declaraţia clientului prin care menţionează că înţelege termenii şi îşi asumă riscul ce decurge din tranzacţiile cu instrumente financiare;

g) declaraţia clientului, prin care menţionează că înţelege obligaţia de a-şi actualiza datele de identificare şi de contact ori de câte ori este cazul şi că îşi asumă efectele neîndeplinirii acestei obligaţii;

h) alte clauze privind prestarea serviciilor de investiţii financiare convenite de părţi;

i) în cazul în care instrucţiunile/confirmările clientului sunt transmise prin e-mail, consimţământul expres al acestuia privind transmiterea instrucţiunilor/confirmărilor prin e-mail şi specificaţiile semnăturii electronice;

j) în cazul în care clientul mandatează intermediarul să solicite şi să obţină extrasele de cont de la depozitarul central aferente tranzacţiilor executate, consimţământul expres al acestuia privind mandatul acordat intermediarului de a solicita şi de a obţine extrasele de cont aferente tranzacţiilor executate;

k) regimul dobânzii aferente sumelor depuse de clienţi în conturile curente;

l) cursul de schimb valutar şi condiţiile în care clientul poate refuza acest curs;

m) posibilitatea clientului de a revoca unilateral mandatul dat unui intermediar în baza unui contract de administrare a portofoliului sau de a-şi retrage, parţial sau integral, în orice moment, fondurile libere de sarcini, fără ca acest fapt să inducă plata unor despăgubiri. Clientul are obligaţia de a acoperi eventualele pierderi rezultate din tranzacţiile efectuate în contul său;

n) semnătura clientului, a persoanei autorizate din partea intermediarului şi ştampila societăţii.

7. Intermediarul este obligat în activitatea sa să respecte o serie de principii ce iau în considerare calitatea persoanei ce prestează serviciul:

a) să acţioneze onest, imparţial şi cu diligenţă profesională în scopul protejării intereselor investitorilor şi a integrităţii pieţei;

b) să angajeze toate resursele, să elaboreze şi să utilizeze eficient procedurile interne necesare prestării serviciilor şi activităţilor de investiţii;

c) să solicite de la investitori informaţii referitoare la situaţia lor financiară, experienţa investiţională şi obiectivele cu privire la serviciile solicitate;

d) să transmită investitorilor toate informaţiile relevante privind tranzacţiile în care contrapartea este intermediarul;

e) să încerce să evite conflictele de interese, iar în cazul în care acestea nu pot fi evitate, să asigure investitorilor un tratament imparţial;

f) să desfăşoare activitatea în conformitate cu reglementările ASF aplicabile administrării activităţii, în scopul protejării intereselor investitorilor şi a integrităţii pieţei;

g) să fie evaluată natura profesională a investitorului, pornind de la persoana care a dat ordinul, indiferent dacă acest ordin a fost plasat direct de investitor sau indirect printr-un alt intermediar.

8. Orice consumator, în calitatea sa de investitor, poate primi din partea consultanţilor de investiţii, persoane fizice sau juridice înscrise în Registrul ASF, consultanţă de investiţii respectiv acea recomandare personală dată unui client, în legătură cu una sau mai multe tranzacţii cu instrumente financiare, cu luarea în considerare a tuturor prevederilor legale incidente pițeei de capital . Această prestare de servicii exclude

preluarea sau executarea ordinelor investitorilor pentru achiziţionarea sau înstrăinarea de instrumente financiare, administrarea portofoliilor investitorilor, precum şi decontarea tranzacţiilor, inclusiv deţinerea de disponibilităţi băneşti sau instrumente financiare în contul investitorilor.

9. La realizarea consultațen

i de invesțtiii

entitățil e reglementate nu vor garanta

obținerea de profituri și vor explica consumatorilor, într-o manieră clarăși fără echivoc, riscurile posibile. De asemenea, performanțele trecute nu vor fi prezentate ca o garanție a rezultatelor viitoare.

10. Publicitatea privitoare la o anume investiţie sau la o strategie investiţională nu va conţine promisiuni cu privire la rezultate specifice, garanţii, pretenţii exagerate sau cereri nefondate, proiecţii sau prognoze de rezultate pentru care nu există o bază reală. În plus, toate proiecţiile şi/sau prognozele trebuie să fie în mod clar identificate ca atare. Trebuie să facă referire la riscurile inerente tranzacţiilor cu instrumente financiare, incluzând, fără ca enumerarea să fie limitativă, fluctuaţia preţurilor pieţei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor şi/sau a profiturilor, fluctuaţia cursului de schimb.

11. Atunci când este primită o solicitare de la un consumator referitoare la infțoiirma despre instrumentele, produseleși serviciile oferite, entitatea trebuie să răspundă indiferent dacă consumatorul este sau nu client, sau dacă are sau nu are calitatea de a deveni client. Răspunsul va fi clar, corect, într-un limbaj accesibil consumatorilor. Recomandăm entităților să răspundă tuturor persoanelor ce adresează întrebări concrete referitoare la instrumente, servicii, mecanisme aferentețepiiede capital, contribuind astfel la creșterea transparenței și a nivelului de educație financiară.

12. SAI trebuie să asigure un tratament echitabil tuturor deţinătorilor de titluri de participare ale OPCVM-urilor administrate.

13. Prospectul unui fond de investiții trebuie să includă o descriere clară şi uşor de înţeles a profilului de risc al fondului, indiferent de instrumentele în care acesta investeşte, pentru ca investitorii să poată aprecia în deplină cunoştinţă de cauză investiţia propusă şi, în special, riscurile pe care aceasta le implică. Prospectul este editat pe

suport hârtie, fiecare pagină neavând un format mai mic de A5, cu caractere de minimum 10. Prospectul unui fond trebuie să fie pus la dispoziția oricărui solicitant.

14. Prospectul de emisiune de unităţi de fond previne investitorii potenţiali, printr-o formulă standard, tipărită pe coperta prospectului, asupra faptului că:

a) investiţiile în fonduri deschise de investiţii nu sunt depozite bancare, iar băncile, în calitatea lor de acţionar al unei SAI, nu oferă nicio garanţie investitorului cu privire la recuperarea sumelor investite;

b) aprobarea iniţierii şi derulării ofertei publice continue de titluri de participare de către ASF nu implică în niciun fel aprobarea sau evaluarea de către ASF a calităţii plasamentului în respectivele titluri de participare, este evidețniată doar respectarea de către ofertant a prevederilor legale în vigoare;

c) fondurile comportă nu numai avantajele ce le sunt specifice, dar şi riscul nerealizării obiectivelor, inclusiv al unor pierderi pentru investitori, veniturile atrase din investiţie fiind, de regulă, proporţionale cu riscul.

15. Administratorii de fonduri vor monitoriza ca pentru fiecare investitor în unităţi de fond să existe o declarație semnată referitoare la faptul că acesta a primit, a citit şi a înţeles prevederile prospectului.

16. În mod obligatoriu, se pun la dispoziţia investitorilor toate actele adiţionale la prospect; acesta se rescrie anual cu includerea tuturor actelor adiţionale aferente.

17. Fiecare investitor în unități de fond trebuie să primescă, pe un suport durabil, un formular de raportare privind administrarea portofoliului fondului, excepție clienții de retail ce vor primi o dată la 6 luni sau la cererea clientului (la 3 luni). SAI are obligativitatea informării investitorului asupra acestui drept.

18. SAI are obligația de a acţiona cu corectitudine şi cu diligenţă profesională în scopul protejării și promovării interesului investitorilor OPCVM-urilor pe care le administrează şi a integrităţii pieţei, să folosească eficient resursele, să evite conflictele de interese.

19. SAI are obligația de a publica zilnic valoarea activului net şi valoarea unității de fond. Locul în care se realizează această publicare este adus la cunoștința investitorilor încă de la semnarea contractului.

20. Toate materialele publicitare adresate investitorilor trebuie să fie clar identificabile ca atare, corecte, xxxxx şi să nu inducă în eroare investitorii. Nu este permisă diminuarea semnificațiilor informațiilor-cheie sau a celor din prospect destinate investitorilor. Trebuie specificat undeși în ce limbă investitorii şi potenţialii investitori pot obţine aceste informaţii sau cum pot avea acces la ele.

21. Informaţiile-cheie destinate investitorilor constituie informaţii pre-contractuale. Acestea se furnizează în mod gratuitși trebuie să fie corecte, clare, să nu inducă în eroare, redactate în mod concis, într-un limbaj non-tehnic, cu un conţinut conform cu componentele prospectului, să indice în mod clar de unde şi cum se obţin informaţii suplimentare cu privire la investiţia propusă, iar actualizarea lor să se facă cu toate modificările ce apar.

22. Toate entitățile reglementate au obligația să stabilească, să implementeze şi să menţină proceduri efective şi transparente (puse gratuit la dispoziția consumatorului) în scopul administrării prompte a reclamaţiilor primite de la investitori, precum şi să păstreze o înregistrare a fiecărei reclamaţii şi a măsurilor luate pentru soluţionarea acesteia. Pentru primireași soluționarea unei reclamații nu i se vor percepe costuri investitorului, acestea având caracter gratuit. Se recomandă entităților reglementate să nu facă abuz de utilizarea intervalului maxim de timp aferent procedurii de soluționare a reclamațiilor.

23. Toate entitățile vor cuprinde în contractele de prestări servicii financiare existența unui fond de compensare a investitorilor, rolul și modalitatea de contactare a acestuia, modalitatea de transmitere a unei petțiii la ASF, modalitatea de accesare a procedurii de soluționare alternativă a litigiilor, respectiv rolul și modalitatea de contactare a SAL-Fin. Aceste informații vor fi prezentate/afișate la loc vizibil în toate sediile,

filialele, sucursalele, punctele de lucru, respectiv vor fișaatfei accesibil pe pagina de internet a entităților.

într -un format ușor

24. Contractele vor conține referiri la legea care guvernează respectivul act și modalitatea de adresare judiciară (instanța competentă).

Principii specifice aplicabile entităților reglementate din sistemul de pensii private ‌

Calitatea de participant la un fond de pensii private se dobândește prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie iniţiativă sau în urma repartizării participantului de către instituţia de evidenţă, în cazul Pilonului II. Oricare ar fi modul în care o persoană ajunge să fie participant al unui fond de pensii private, acesta are drepturi specifice în baza legislației aferente și nevoi individuale de informare și protecție.

Principii:

1. Toţi participanţii şi beneficiarii la un fond de pensii private au aceleaşi drepturi şi obligaţii şi li se aplică un tratament nediscriminatoriu.

2. Calitatea de participant nu poate fi refuzată dacă persoana este eligibilă. Participantul alege fondul de pensie privată, iar administratorul fondului de pensii nu poate refuza aderarea la fond dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale.

3. Odată cu semnarea actului individual de aderare consumatorii trebuie să fie informați asupra condiţiilor schemei de pensii private, asupra prospectului schemei de pensii, cu privire la drepturile şi obligaţiile părţilor implicate, la riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre natura şi distribuţia acestora.

4. Semnarea actului de aderare nu poate fi delegată unui terț.

5. În cazul repartizărilor aleatorii, fiecare administrator are obligația notificării în termen de 30 zile a participțailnor de la data primirii raportului instituției de evidență . Administratorii vor depune toate diligențele pentru a identifica datele de contact și a contacta efectiv participanții, pentru a le comunica apartenența lor la fondul de pensii.

6. Administratorii pot realiza periodic o actualizare a bazei de date referitoare la modalitatea de contactare a participanților, astfel încât să se asigure că aceste date de contact sunt corecte și informările transmise ajung efectiv la participanți.

7. Administratorii pot informa participanții cu privire la importanța actualizării datelor lor de contact, dacă acestea se modifică, explicându-le că aceste date de contact sunt folosite pentru transmiterea raportării anuașlei a altor informări prevăzute de lege. Participantul detașat în altă țară are dreptul la continuarea plăţii contribuţiilor la fondul de pensii din România.

8. Toți participanții, efectivi sau potențiali, au dreptul la informare cu privire la activitatea fondului de pensii. Prospectul simplificat este un document care este important a fi la dispoziția continuă a participanților, iar prospectul detaliat să fie pus la dispoțziie la cerere. Este recomandat ca atât agenții de marketing cât și administratorii de fonduri de pensii private să vină în întâmpinarea nevoilorși solicitărilor participanților referitoare la prospect.

9. În același context, este important ca agenții de marketing să poată explica participanților informații sau noțiuni (definiții, mecanisme etc.) care sunt menționate în prospect sau în alte documente aferente unui fond de pensii private.

10. Pentru a contracara riscul reputaț ional și riscul de marketing, agenții de marketing ar trebui să poată să răspundă participanților referitor la politica invesțtională a unui fond, respectiv la riscuri.

11. Pentru orice modificare a prospectului schemei este obligatorie informarea participanților de către administrator, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea avizului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Această informare va fi realizată prin republicarea integrală a prospectului pe pagina de internet a administratorului, un canal de comunicare facil și accesibil pentru toți participanții.

12. Investirea prudențială a activelor fondului de pensie constituie o oblițgiae a administratorului. Aceasta trebuie făcută astfel încât investirea să fie în interesul participanţilor şi beneficiarilor, într-un mod care să asigure securitatea, calitatea,

lichiditatea şi profitabilitatea, să se efectueze preponderent în instrumente tranzacţionate pe o piaţă reglementată, să se realizeze o diversificare a activelor.

13. Administratorii vor acorda atțeine fiecărei cereri de informații formulată de un participant sau un potențial participant, furnizându-i acestuia cu celeritate informațiile solicitate. Nu se va face abuz de limita maximă a termenului de timp stabilit de lege.

14. Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării sau a aplicării necorespunzătoare a prevederilor legale are dreptul de a se adresa SAL-Fin (pentru soluționare a litigiilor pe cale extra-judiciară) sau instanţelor judecătoreşti. Administratorii și agenții de marketing trebuie să informeze participanții cu privire la astfel căi de adresare a unui litigiu.

Contractul la distanță

Prin contract la distanţă se înţelege orice contract, referitor la instrumente, prodșiuse servicii financiare, încheiat între o entitate reglementată, în calitate de ofertant şi un consumator, în calitate de beneficiar, în cadrul unui sistem de vânzări sau prestări de servicii la distanţă, organizat de către ofertant, care, pentru derularea contractului, foloseşte exclusiv unul sau mai multe mijloace de comunicare la distanţă, inclusiv cele de comunicare electronică, începând cu momentul încheierii contractului, până la expirarea acestuia.

Prin mijloace de comunicare la distanţă se înţelege orice mijloc care, fără a necesita prezenţa fizică simultană a ofertantului şi a beneficiarului, poate fi utilizat pentru realizarea acordului de voinţă între părţi şi a obiectului contractului.

În cazul contractului la distanță, se vor respecta prevederile legale referitoare la obligaţia comerciantului de a informa consumatorul, precum şi de a obține consimţământul acestuia pentru a încheia un astfel de contract la distanţă.

Principii:

1. La încheierea unui contract la distțaăn, entitățile reglementate se vor asigura că potențialul consumator are cel puțin 18 ani împliniți iar datele și informațiile furnizate de acesta sunt realeși asumate de consumator la momentul completării cererii ofertei comerciantului.

2. Entitățile reglementate au obligația de a se asigura că orice potențial consumator citește termenii și condițiile contractului înainte de a-l semna, declarând că a citiști înțeles prevederile contractului. Opțiunea electronică a acestei declarații trebuie să fie disponibilă electronic doar după parcurgerea integrală a textului sau declarația transmisă de consumator trebuie să fie la un moment ulterior primirii contractului, între cele două momente existând un interval de timp suficient pentru parcurgerea integrală a contractului.

3. Consumatorul are o perioadă de 14 zile de la încheierea contractului pentru a rezilia unilateral contractul încheiat la distanţă, fără a-i fi percepute acestuia penalități sau fără a-şi motiva decizia. Contractul prevede clauze care stabilesc modul în care se realizează rezilierea de către consumator. În cazul contractelor la distațăn care au ca obiect operațiuni privind asigurările de viață, termenul aferent denunțării unilaterale de către consumator este de 30 de zile. Acest drept de denunțare unilaterală nu se aplică serviciilor şi activităţilor de investiţii al căror preţ depinde de fluctuaţiile de pe pieţele financiare care pot apărea în timpul perioadei de retragere din contract şi sunt independente de prestatorii de servicii şi activităţi de investiţii, așa cum sunt definite de legislația aplicabilă.

4. Înainte ca un contract la distanţă sau în afara spaţiilor comerciale sau orice ofertă similară să producă efecte obligatorii asupra consumatorului, profesionistul trebuie să îi furnizeze consumatorului următoarele informaţii în mod clar şi inteligibil:

a) principalele caracteristici ale produselor sau serviciilor, având în vedere mediul de comunicare şi produsele/serviciile în cauză;

b) identitatea exactă a profesionistului care furnizează produsul sau serviciul financiar respectiv, forma sa de organizare, activitatea sa principală, adresa sediului social,

modalitatea de contactare a acestuia (adresa poştală, numărul de telefon, numărul de fax, adresa sa de poştă electronică); aceleași informații sunt furnizate consumatorului și în cazul unui intermediar, precizându-se în acest cazși calitatea în care acesta acționează în relația cu consumatorul; în ambele cazuri, sunt precizate și autorizațiile autorităților competente;

c) preţul total al produselor/serviciilor cu evideținerea tuturor spezelor (costurilor suplimentare), modalitatea de calcul a preţului şi, după caz, toate costurile suplimentare de orice altă natură. În cazul în care acestea nu pot fi calculate dinainte în mod rezonabil, este necesară menţionarea faptului că aceste costuri suplimentare ar putea fi suportate de consumator, inclusiv perioada de valabilitate a ofertei sau a preţurilor;

d) costul de utilizare a mijloacelor de comunicare la distanţă în vederea încheierii contractului;

e) existența sau posibilitatea de existență a unor taxe/costuri suplimentare care nu sunt plătite prin intermediul comerciantului sau impuse de acesta;

f) data până la care consumatorul are oțibaligsaă achite produsele/ serviciile solicitate; modalitatea de plată și de realizare a plății;

g) elemente specifice anumitor instrumente financiare, produse, servicii sau activitțăi privind existența unor riscuri specifice asociate contractului;

h) în cazul în care există un drept preferențial de denunțare un ilaterală a contractului, condiţiile și termenele şi procedurile de exercitare a dreptului respectiv;

i) existenţa codurilor de conduită relevante, privind combaterea practicilor incorecte ale profesioniștilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea regle mentărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificările ulterioare, şi modalitatea în care pot fi obţinute copii ale acestora, după caz;

j) durata contractuluiși eventualele modalități de prelungire în mod automat, condiţiile de încetare a contractului, inclusiv penalităţile aplicabile, dacă este cazul;

k) durata de valabilitate a obligaţiilor care îi revin consumatorului conform contractului;

l) existenţa şi condiţiile aferente plăților în rate;

m) posibilitatea şi modalitatea de a recurge la un mecanism extrajudiciar de depunere şi soluţionare a reclamaţiilor căruia i se supune profesionistul;

n) opţiunea consumatorului de a se include sau de a nu se include datele sale cu caracter personal în baze de date ale profesionistului în vederea furnizării de servicii de informaţii precum şi, în cazul în care acesta optează pentru includerea în bazele de date astfel definite, indicarea datelor în cauză, în conformitate cu prevederile Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

o) profesioniştii nu vor putea să perceapă de la consumatori comisioane aferente utilizării unui anumit mijloc de plată care depăşesc costul suportat de profesionist pentru utilizarea unor astfel de modalităţi de plată.

Informaţiile menţionate mai sus pot fi furnizate utilizând un formular tipizat de informare.

5. Informaţiile menţionate la pct. 6 fac parte integrantă din contractul la distanţă sau din contractul în afara spaţiilor comerciale şi nu pot fi modificate decât în cazul în care părţile contractante decid altfel în mod explicit.

6. În cazul în care profesionistul nu îndeplineşte cerinţele în materie de informare cu privire la costuri suplimentare, sau la costurile aferente, consumatorul nu suportă respectivele costuri.

7. Informaţiile contractuale se prezintă în limba română într-o formă accesibilă, astfel încât acestea să fie înţelese cu uşurinţă de consumator, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi.

8. În cazul ofertelor prezentate prin intermediul telefonului, comercițaiinse asigură și sunt responsabili că operatorul telefonic a transmis toate inforțmiilae conținute de contract, referitoare la identificarea corectă a comerciantușlui ia intermediarului vânzării (dacă este cazul), la datele de identificare a autorițziaei ASF, la drepturile și obligațiile părților, la posibilitatea de reziliere a contractului.

9. Contractul ce se încheie ca urmare a unui acord telefonic între comșeirciant consumator va fi transmis acestuia din urmă iar intrarea în vigoare efectivă a condițiilor contractuale va avea loc numai după semnarea contractului de către consumator.

10. Sarcina probei în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor în materie de informare stabilite în prezentul Cod revine profesionistului.

Comerțul electronic

Prin comerț electronic se înțelege orice formă de comercializare a unui instrument, produs sau serviciu financiar utilizându-se un mijloc electronic (echipamente electroniceși rețele de cablu, fibră optică, radio, satelit și altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informației), fiind inclusă în definiția comerțului electronic și orice formă de comunicare comercială.

Comunicarea comercială reprezintă orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, instrumentele, produsele sau serviciile financiare, imaginea (inclusiv sigla, emblema), numele sau denumirea unei entițtiăregleme ntate sau a unei persoane care este angajat sau în colaborare profesională cu aceasta.

Principii:

1. Orice mijloc electronic care comercializează un instrument, produs sau serviciu financiar aflat în supravegherea ASF va respecta prevederile referitoare la dreptul consumatorilor de a fi informați.

2. Entitățile reglementate, mijloacele electronice de comercializare a produselor și serviciilor acestora și comunicarea comercială efectuată de entități vor respecta principiile concurenței libere și loiale.

3. Comunicarea comercială efectuată prin șptoă electronică este permisă doar cu acordul prealabil al destinatarului, exprimat expres pentru a primi acest tip de comunicări.

4. Entitatea reglementată are obligțaia de a oferi consumatorului posibilitatea de a

utiliza în cazul mijloacelor electronice un procedeu tehnic adecvat, șeificace

accesibil, care să permită identificareșai corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior transmiterii ofertei sau acceptării acesteia.

5. Entitățile reglementate răspund de informația furnizată de e le însele sau pe seama lor prin intermediul mijloacelor electronice. Este inclusă în această răspundeșrie formularea unui preț ca răspuns la o cerere de ofertă din partea consumatorului, prețul urmând a fi respectat conform ofertei formulate de entitate.

6. Entitățile reglementate vor respecta confidențialitatea datelor cu caracter personal aferente oricărei persoane ce a apelat un mijloc electronic.

7. Entitățile reglementate au obligația de a informa de îndată ASF cu privire la orice activitate cu aparență nelegală desfășurată de destinatarii serviciilor lor sau despre informațiile cu aparență nelegală furnizate de aceștia.

Căi de soluționare a litigiilor ‌

1. În vederea asigurării respectării prevederilor prezentului Cod de către entțită ile autorizate, reglementate și/sau supravegheate, persoanele fizice sau organizațiile care, potrivit legii, au un interes legitim, inclusiv organțiza iile de consumatori sau organizațiile profesionale, pot să sesizeze ASF în legătură cu încălcările prevederilor prezentului Cod astfel ca aceasta să decidă asupra reclamațiilor.

2. ASF poate solicita oricând entitțăilor autorizate, reglementate și/sau supravegheate informații necesare în evaluarea/soluționarea plângerilor primite.

3. Entitățile reglementate și supravegheate de ASF au următoarele obligații în vederea soluționării corespunzătoare și în termen a petițiilor:

a) să dețină proceduri scrise de administrarea a petițiilor;

b) să furnizeze petentului, la cerere sau la primirea unei petiții, a informațiilor scrise cu privire la procesul intern de soluționare;

c) să asigure permanent accesibilitatea publicului la procedurile de țsioolnuare și datele de contact atât la sediul propriu cât și pe website-ul lor.

d) să dețină și să mențină la sediul social/central un registru unic de petțiii în format electronic securizat, pe an calendaristic ce va cuprinde informații privind detalii ale fiecărei plângeri, înregistrate cronologicși anume: numărul petiției, data primirii petiției, identitate petent, cui i-a fost adresată, obiectul petiției, stadiul petiției, data și modul de soțliuonare, motivul nesoluționării, prejudici ul invocat de petent, observații.

e) să răspundă în termen de maxim 30 zile într-un limbaj simplu și ușor de înțeles.

4. Publicul trebuie să aibă mereu acces (la sediu sau pe site) la aceste proceduri, la modalitățile de rezolvare pe cale amiabilă a acestora, la informații privind adresa de e- mail și numărul de telefon.

5. Orice entitate are oblțiigaa să încerce rezolvarea pe cale amiabilă a oricăror

reclamații/sesizări primite din partea consumatorilor. Investigarea, soluționarea trebuie realizată în termen de 30 zile, cu posibilitate de prelungire conform

prevederilor legale în vigoare, de la data înregistrării. Entitățile vor depune toate diligențele pentru micșorarea acestui termen, răspunzând cu celeritate și prioritate la solicitările consumatorilor. Sunt interzise orice practici care pot sau ar putea conduce la mărirea acestui interval de timp în mod artificial sau la utilizarea întregului interval de timp, dacă această utilizare nu se justifică în mod real.

6. Entitățile reglementate au obligația să informeze consumatorul, inclusiv prin publicarea pe site-ul internet, cu privire la faptul că entitatea căreia i se pot adresa pentru soluționarea pe c ale extra-judiciară este SAL-Fin. Această informare este realizată inclusiv prin așafire la sediul tuturor entităților, sucursalelor, filialelor, punctelor de lucru sau de distribuție, l a loc vizibil, a rolului și datelor de contact a SAL- Fin.

7. Orice contract va conține clauze ce prevăd instanța competentă în soluționarea eventualelor litigii între părți, respectiv legislația aferentă contractului.

8. Procedurile SAL-Fin nu aduc atingere dreptului persoanei de a se adresa instațnelor judecătorești competente, precum și informării consumatorilor cu privire la căile de atac extrajudiciare coțninute în alte acte normative ce transpun acte juridice ale Uniunii Europene.

Document Metadata

Table of Contents

Contract

Document Metadata