REGULAMENTUL INTERN
Anexă la
Dispoziţia nr. 226 / 11.04.2016
REGULAMENTUL INTERN
AL DIRECŢIEI GENERALE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI COVASNA
CAP I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. Prezentul Regulament intern, denumit în continuare Regulament, reglementează raporturile de serviciu şi contractele individuale de muncă ale personalului aparatului propriu de specialitate al DGASPC Covasna care au calitatea de funcţionari publici respectiv personal contractual, indiferent de funcţiile pe care le deţin şi de durata contractului de muncă.
Art. 2. (1) Dispoziţiile cuprinse în prezentul Regulament intern se aplică:
a) angajatorului;
b) funcţionarilor publici;
c) personalului contractual;
(2) În sensul prezentului Regulament intern, se înţelege prin:
a) angajator – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna, reprezentată prin Director General;
b.) funcţionar public - persoana numită în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, numit într-o funcţie publică;
c) personal contractual – persoana fizică care se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea angajatorului în baza unui contract individual de muncă, în schimbul unei remuneraţii;
d) sindicat – sindicatul constituit la nivelul DGASPC Covasna.
(3) Pentru categoriile de persoane prevăzute în alineatul precedent la litera „b” şi „c” se va folosi, în continuare, termenul de salariat.
(4) În cazul prevederilor specifice, aplicabile numai funcţionarilor publici sau angajaţilor cu contract individual de muncă vor fi menţionate expres cu indicarea categoriei de salariaţi la care se referă.
Art. 3. Regulamentul intern cuprinde:
a) relaţii de muncă, reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii;
b) organizarea muncii ;
c) drepturile şi obligaţiile angajatorului;
d) drepturile şi obligaţiile salariaţilor;
e) disciplina muncii în unitate şi răspunderea disciplinară;
f) procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor;
g) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă;
CAP. II. RELAŢII DE MUNCĂ
Art. 4. (1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatori.
(2) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.
(3) Nerespectarea prevederilor alin.(2) atrage nulitatea contractului individual de muncă.
(4) În situaţia în care salariatul prezintă certificatul medical după momentul încheierii contractului individual de muncă, iar din cuprinsul certificatului rezultă că cel în cauză este apt de muncă, contractul astfel încheiat rămâne valabil.
(5) Competenta şi procedura de eliberare a certificatului medical, precum şi sancţiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau schimbării locului ori felului muncii fără certificat
medical sunt stabilite prin legi speciale.
(6) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisă.
(7) La angajare se pot solicita şi teste medicale specifice, conform legii.
Art. 5. Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.
Art. 6. Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la art. 5 care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.
Art. 7. Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la art. 5, dar care produc efectele unei discriminări directe.
Art. 8. Orice divergenţă apărută între salariaţi cu ocazia îndeplinirii sarcinilor de serviciu, se aduc imediat la cunoştinţă şefilor ierarhici pentru a fi soluţionate de aceştia.
Art. 9. Se interzice împiedicarea sau reţinerea salariatului la realizarea sarcinilor de muncă, de către ceilalţi salariaţi;
Art. 10. (1) Între salariat şi şeful ierarhic se stabilesc relaţii de subordonare administrativă.
(2) Fiecare salariat este subordonat unui singur şef ierarhic direct, dacă nu sunt alte prevederi concrete specifice fiecărui loc de muncă.
(3) În absenţa şefului ierarhic sau a locţiitorului său, conducătorul ierarhic superior, poate da toate dispoziţiile necesare în mod nemijlocit salariaţilor.
CAP. III. ORGANIZAREA MUNCII
Art. 11. (1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei- credinţe.
(2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii.
Art. 12. (1) Durata timpului de lucru este de 40 de ore pe săptămână.
(2) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Art. 13. (1) Programul de lucru pentru salariaţii din aparatul propriu al DGASPC Xxxxxxx este următorul:
- în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi între orele 7,30 – 16,00;
- în ziua de vineri între orele 7,30 – 13,30.
(2) Fac excepţie următoarele categorii de persoane:
a) care deservesc activitatea în centre de plasament / de urgenţă / de zi/ reabilitare / case de tip familial, unde activitatea trebuie asigurată 24h din 24h.
b) şefii de casă/centre vor planifica astfel programul încât să fie asigurată continuitatea, ei urmând a efectua turele doar în cazul în care personalul absentează ori este învoit/concediu.
(3) Evidenţa participării la activităţi se realizează prin semnarea condicii de prezenţă la începutul şi sfârşitul programului de lucru,
(a) în timpul programului de lucru condica se păstrează la: secretariatul direcţiei, iar în cazul centrelor/caselor - la şeful de centru/casă.
Art. 14. (1) Repausul săptămânal se acordă două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.
(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile.
Art. 15. (1) Munca suplimentară poate fi efectuată cu acordul salariatului la solicitarea angajatorului, cu respectarea prevederilor art. 12 alin.(2) din prezentul Regulament.
(2) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite, în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia.
(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul
prevăzut la alin.(2), în luna următoare, dacă condiţiile stabilite de normelor juridice care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice permite, atunci - pe baza unui memoriu justificativ întocmit de şeful ierarhic superior, cu aprobarea angajatorului şi cu viza de control financiar preventiv - munca suplimentară va fi plătită prin adăugarea unui spor la salariu, conform prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul persoanelor al căror program se desfăşoară în „ture”, (locuri unde este necesară asigurarea continuităţii 24 h din 24 h), beneficiază de un spor de 15% la salariul de bază.
Art. 16. (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.
(2) Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă.
(3) În timpul programului de lucru părăsirea locului de muncă de către salariaţi este posibilă în cazurile când se produc evenimente deosebite, după cum urmează:
- până la 4 ore cu aprobarea şefului ierarhic superior;
- peste 4 ore cu aprobarea directorului general sau al unuia dintre directorii generali adjuncţi.
Art. 17. (1) Accesul salariaţilor aparatului propriu în sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna, este permis pe bază de legitimaţie.
(2) Modelul şi evidenţa legitimaţiilor se stabileşte prin Dispoziţia Directorului General al DGASPC Covasna.
Art. 18. Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat.
Art. 19. Angajarea se face pe bază de concurs sau examen în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor când legea nu prevede altfel.
Art.20.(1) Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea.
(2) Modalităţile în care urmează să se realizeze verificarea prevăzută la alin.(1) pot fi următoarele: examen scris, test psihologic, test practic, interviu.
(3) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale.
(4) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştiinţarea prealabilă a celui în cauză.
(5) Prezentul articol se aplică şi salariatului angajat cu contract individual de muncă pe postul de auditor public intern.
Art. 21. (1) Salariaţii DGASPC Covasna au dreptul în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, conform legii.
(2) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu de odihnă salariaţilor care din motive justificate, nu îl poate efectua, integral sau parţial, într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă.
Art. 22. (1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări individuale stabilite de angajator cu consultarea salariatului.
(2) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
(3) Circuitul cererilor privind acordarea zilelor de concediu de odihnă, este după cum urmează:
- personalul de execuţie din cadrul aparatului propriu al DGASPC Covasna, se adresează către şeful ierarhic superior, respectiv şef birou/şef serviciu de care aparţine, şeful de birou/serviciu având obligaţia de a transmite cererea cu propunerea formulată către directorul general/directorul general adjunct a DGASPC Covasna în a cărei
subordine funcţionează biroul/serviciul în cauză;
- personalul de execuţie care îşi desfăşoară activitatea în directa subordonare a directorului general a DGASPC Xxxxxxx, se adresează directorului general a DGASPC Xxxxxxx;
- şefii birourilor/serviciilor din cadrul aparatului propriu al DGASPC Covasna, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului general adjunct a DGASPC Covasna, se adresează directorului general adjunct a DGASPC Covasna, care are obligaţia de a transmite cererea cu propunerea formulată către directorul general a DGASPC Covasna;
- şefii birourilor/serviciilor din cadrul aparatului propriu al DGASPC Covasna, care îşi desfăşoară activitatea în directa subordonare a directorului general a DGASPC Covasna, se adresează directorului general a DGASPC Xxxxxxx,
- personalul de execuţie care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor/caselor familiale, se adresează şefilor de centre/case familiale, şefii având obligaţia de a transmite cererea cu propunerea formulată către directorul general adjunct a DGASPC Xxxxxxx;
- şefii de centre/case familiale se adresează către şeful Complexului de servicii comunitare de care aparţine subunitatea la care îşi desfăşoară activitatea, şeful complexului având obligaţia de a transmite cererea cu propunerea formulată către directorul general adjunct a DGASPC Xxxxxxx;
- şefii centrelor/caselor familiale care nu sunt organizate în cadrul unor Complexe de servicii comunitare, vor depune cererile la directorul general adjunct a DGASPC Covasna.
Art. 23. (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.
(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator, pe bază de cerere, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Art. 24. În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă:
a) căsătoria salariatului - 5 zile lucrătoare;
b) naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile lucrătoare;
c) decesul soţului/soţiei sau al unei rude ori afin de până la gradul II inclusiv al salariatului – 3 zile lucrătoare.
d) concediul paternal pentru naşterea unui copil 5 zile sau 15 zile dacă a urmat un curs de puericultură;
e) donatorii de sânge – potrivit legii.
Art. 25. Salariaţii au dreptul la zile libere în zilele de sărbătoare legală:
a) - 1 şi 2 ianuarie;
b) - prima şi a doua zi de Paşti;
c) - 1 mai;
d) - prima şi a doua zi de Rusalii;
e)- 15 august , Adormirea Maicii Domnului; f)- 30 noiembrie, Sfântul Xxxxxxx Xxxxxx;
f) - 1 decembrie, Ziua Naţională a României;
g) - prima şi a doua zi de Crăciun;
h) - două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Art. 26. (1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără
plată.
(2) Durata concediului fără plată se va stabili prin acordul părţilor.
Art. 27. (1) Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare
profesională.
(2) Durata concediului pentru formare profesională nu poate depăşi 30 zile calendaristice în decursul unui an,
(3) În cazul în care formarea profesională este universitară sau postuniversitară instituţia poate să plătească, la solicitarea angajatului max. 5 zile într-un an din concediul pentru formare profesională. În acest caz indemnizaţia de concediu va fi stabilită conform art. 150 din Codul muncii.
Art. 28. (1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din iniţiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul Colegiului director şi numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii.
Art. 29. (1) Cererea de concediu cu sau fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (1).
Art. 30. (1) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională cel puţin o dată la trei ani, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) indemnizaţia de concediu va fi stabilită conform art. 150 din Codul Muncii.
Art. 31. Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.
Art. 32. (1) Plata salariului se efectuează în data de 8 a lunii următoare.
(2) De regulă plata salariului se efectuează prin virament într-un cont bancar sau într-un cont de card, în cazuri excepţionale plata se poate efectua şi în numerar.
CAP. IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
Art. 33. Drepturile angajatorului:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora
g)să stabilească reguli specifice în vederea respectării normelor de stingere a incendiilor de către personalul aparatului propriu al DGASPC Covasna şi protecţia muncii;
Art. 34. Obligaţiile angajatorului:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea aparatului propriu de specialitate;
b) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
c) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
d) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din actele normative, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă
e) să efectueze în primul trimestru al fiecărui an pentru anul precedent o evaluare anuală pentru fiecare: serviciu, birou, compartiment, în cadrul unei întruniri cu toţi salariaţii
aparatului propriu al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Covasna, anterior acordării salariilor de merit precum şi a primelor, premiilor;
f) să stabilească criteriile suplimentare de acordare a premiilor individuale, ce se acordă în cursul anului, împreună cu sindicatul;
g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă al salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
h) să informeze semestrial salariaţii despre situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea economică şi financiară a unităţii, în cadrul unei şedinţe;
i) să se consulte cu sindicatul în privinţa deciziilor care afectează drepturile şi interesele salariaţilor;
j) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi în condiţiile legii;
k) să garanteze plata salariilor prevăzute de lege;
l) să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii;
m) să încheie un acord cu sindicatul;
n) să acorde materiale igienico - sanitare şi alimentaţie de protecţie conform reglementărilor în vigoare;
o) să asigure dotarea cu echipamente individuale de protecţie şi de lucru;
p) să elibereze la cerere toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
q) să nu oblige salariaţii să presteze activităţi cu caracter politic şi / sau în interes personal sau al altor persoane fizice şi juridice române sau străine;
r) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;
s) în caz de concediere a salariatului în baza art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 din Codul muncii, acesta beneficiază de dreptul la un preaviz de 20 de zile lucrătoare, cu excepţia persoanelor concediate în temeiul art. 61 lit. d), care se află în perioada de probă.
t) în caz de eliberare din funcţie a funcţionarului public, termenul de preaviz este de 30 zile calendaristice.
CAP. V. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SALARIATULUI
Art. 35. Drepturile salariatului:
a. dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b. dreptul la cheltuieli de transport şi cazare, efectuate în interes de serviciu;
c. pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată angajatorul poate acorda salarii de merit lunar şi premii în cursul anului, în condiţiile legii;
d. dreptul la repaus zilnic şi săptămânal acordat în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica;
e. dreptul la zile libere în zilele de sărbători legale, în condiţiile legii;
f. dreptul la concediu de odihnă anual plătit;
g. dreptul la zile libere plătite, în afara concediului de odihnă, în cazul unor evenimente familiale deosebite;
x. dreptul la concediu de studii, în condiţiile legii;
i. dreptul la concediu medical plătit;
j. dreptul la asigurări sociale de stat şi de sănătate;
k. dreptul la concedii fără plată;
l. dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
m. dreptul la demnitate în muncă;
n. dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
o. dreptul la acces la formarea profesională;
p. dreptul la informare şi consultare;
q. dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
r. dreptul la protecţie în caz de concediere;
s. dreptul la negociere colectivă şi individuală;
t. dreptul de a participa la acţiuni colective;
u. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
.
Art. 36. Obligaţiile salariaţilor:
a) obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu stabilite prin fişa postului;
b) să se conformeze dispoziţiilor date de conducerea cărora le sunt subordonaţi direct,
cu excepţia cazurilor în care apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale. În asemenea cazuri are obligaţia să motiveze în scris refuzul neîndeplinirii dispoziţiei primite;
c) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
d) obligaţia de a respecta timpul de lucru;
e) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
f) să rezolve lucrările repartizate de conducătorul compartimentului în care lucrează;
g) salariaţilor cu funcţie de execuţie le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa lor ori să intervină pentru soluţionarea acestor cereri;
h) să păstreze secretul de serviciu în condiţiile legii;
i) obligaţia de a respecta secretul profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor;
j) funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic şi să nu participe la activităţi politice în timpul programului de lucru;
k) funcţionarii publici, respectiv personalul de conducere contractual au obligaţia de a depune până la data de 30 martie a anului în curs, declaraţia de avere şi interese pentru anul precedent.
l) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii;
m) obligaţia să cunoască şi să respecte prevederile prezentului Regulament intern;
n) salariaţilor le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje;
o) obligaţia să-şi perfecţioneze pregătirea profesională în cadrul DGASPC Covasna, fie urmând cursuri de perfecţionare organizate în acest scop;
p) salariaţii desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de Directorul General al DGASPC Covasna;
q) în cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, salariaţii pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al DGASPC Covasna;
r) în caz de demisie a personalului contractual, termenul de preaviz este de 15 zile calendaristice pentru cei care ocupă funcţie de execuţie respectiv 30 de zile calendaristice pentru cei care ocupă o funcţie de conducere.
s) în cazul demisiei funcţionarului public, termenul de preaviz este de 30 zile calendaristice.
t) şi alte obligaţii prevăzute de lege şi necuprinse în prezentul Regulament.
Art. 37. Salariaţii, pe lângă obligaţiile prevăzute în articolul 36, mai au următoarele obligaţii specifice activităţii desfăşurate:
a) de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor,
b) de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă,
c) să respecte, prin actele şi faptele lor, Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale;
d) de a apăra în mod loial prestigiul DGASPC Covasna, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestuia;
e) de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente
personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, salariaţii trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri;
f) în relaţiile cu orice persoană în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, salariaţii sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate;
g) să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor, precum şi să respecte principiul egalităţii cetăţenilor prin:
- promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt,
- eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, vârsta, sexul sau alte aspecte;
h) în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine;
i) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare;
j) să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar;
k) să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând DGASPC Covasna numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute;
Art. 38. Asistentul maternal profesionist are următoarele obligaţii speciale privind copiii primiţi în plasament sau încredinţaţi:
a) să asigure creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase fizice, psihice, intelectuale şi afective a acestora; fiind interzise aplicarea pedepselor corporale, a oricăror forme de exploatare sau deprivare a copilului, precum şi a oricăror acţiuni sau inacţiuni care pot aduce atingere demnităţii copilului;
b) să asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicandu-le un tratament egal cu al celorlalţi membri ai familiei;
c) să asigure integrarea copiilor în viaţa socială;
d) să contribuie la pregătirea reintegrării copiilor în familia lor naturală sau la integrarea acestora în familia adoptivă, după caz;
e) să permită specialiştilor D.G.A.S.P.C./organismului privat autorizat supravegherea activităţii sale profesionale şi evaluarea evoluţiei copiilor;
f) să asigure continuitatea activităţii desfăşurate şi în perioada efectuării concediului legal de odihnă, cu excepţia cazului în care separarea de copiii plasaţi sau încredinţaţi pentru aceasta perioadă este autorizată de către angajator;
g) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor pe care le primeşte cu privire la copii;
h) să informeze de îndată D.G.A.S.P.C./organismul privat autorizat care le supraveghează activitatea cu privire la orice schimbare survenită în situaţia lor personală, familială sau socială care ar putea să influenţeze activitatea lor profesională;
i) să participe la cursurile de perfecţionare organizate de instituţie;
j) asistentul maternal profesionist şi persoanele cu care acesta locuieşte au obligaţia să prezinte anual comisiei pentru protecţia copilului un certificat medical din care să rezulte ca starea sănătăţii lor permite continuarea desfăşurării activităţii.
CAP. VI. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI ŞI SALARIATULUI PE LINIA PREVENIRII ŞI COMBATERII CONSUMULUI PRODUSELOR DIN TUTUN
Art. 39. (1) Ghidul privind implementarea Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun în scopul protejării sănătăţii angajaţilor şi a cetăţenilor care se află spaţiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din
tutun, prevede obligaţii şi sancţiuni atât pentru angajator cât şi pentru salariat.
(2) Se interzice complet fumatul în incinta DGASPC Covasna şi în toate unităţile aparţinătoare DGASPC Covasna, respectiv în birouri, camere, săli de şedinţă, săli de consiliu, săli de mese, holuri, coridoare, toalete, băi, dormitoare, sufragerii, bucătării, lifturi, balcoane închise, mijloace de transport, etc, inclusiv în curţile unităţiilor.
(3) Toate unităţile din cadrul DGASPC Covasna vor marca spaţiile cu indicatoare cu mesajul “Fumatul interzis” şi cu simbolul internaţional, respective ţigara barată de o linie transversală. De asemenea, vor afişa, cel puţin la intrare în incinta unităţilor, lângă indicatorul cu “Fumatul interzis”, numărul de telefon al celei mai apropiate unităţi de poliţie locală sau structuri de poliţie(în localităţile unde nu există poliţie locală).
(4) În cazul încălcării interdicţiei de afuma, aceasta abatere constituie conform Legii nr. 15/2016 o abatere disciplinară gravă; conducătorul instituţiei poate să recurgă, şi la desfacerea contractului individual de muncă/raportului de serviciu sau chiar la plata unor despăgubiri care să acopere prejudicial cauzat prin încălcarea regulilor privind fumatul (de exemplu în situaţia în care nerespectarea interdicţiei fumatului a cauzat prejudicii instituţiei – de imagine ori material).
(5) Un angajat poate fi sancţionat pentru că fumează într-un spaţiu de la locul de muncă de către:
angajator, confom prevederilor Codului muncii sancţiunile disciplinare ce pot fi
stabilite sunt:
- avertisment scris;
- retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
- reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
- reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
- desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă;
Cu excepţia avertismentului scris, toate celelalte măsuri disciplinare necesită efectuarea unei cercetări disciplinare înainte de a fi aplicate;
un reprezentant al Poliţiei Locale sau Ministerului Afacerilor Interne (Poliţia Română, Jandarmeria,IGSU, Poliţia de Frontieră), atunci când acesta constată, în cadrul unei acţiuni de control, că angajatul fumează într-o zonă în care fumatul este interzis.
(6) Instituţia publică - DGASPC Covasna - poate fi sacţionată:
de către un reprezentant al Poliţiei Locale sau Ministerului Afacerilor Interne (Poliţia Română, Jandarmeria,IGSU, Poliţia de Frontieră), când acesta constată că angajaţii sau/şi cetăţenii fumează într-un spaţiu în care fumatul este interzis;
de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, când aceştia constată că sunt încălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din legea Securităţii şi sănătăţii în muncănr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun prevede sancţiuni pentru:
- persoanele fizice care fumează în spaţiile în care fumatul este interzis: amendă contravenţională de la 100 la 500 lei;
- persoanele juridice care administrează spaţiile în care fumatul este interzis: amendă contravenţională de 5000 lei (prima abatere), amendă contravenţională de 10000 lei şi suspendarea activităţii până la remedierea situaţiei (a doua abatere), amendă contravenţională de de 15000 lei şi închiderea unităţii la următoarea abatere.
(8) În cazul în care Instituţia publică - DGASPC Covasna – va fi sancţionată din cauza nerespectării interdicţiei fumatului de către angajaţii ori de către alte persoane fizice aflate în incinta DGASPC Covasna sau în unităţile aparţinătoare acesteia, sancţiunile(amenzile) vor fi suportate de către persoanele în cauză.
CAP. VII. DISCIPLINA MUNCII ÎN UNITATE ŞI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
Art. 40. Încălcarea de către salariaţi, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.
Art. 41. (1) Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţi a îndatoririlor corespunzătoare postului pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.
(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b. neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c. absenţe nemotivate de la serviciu;
d. nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e. intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest
caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei publice din care face parte;
h) desfăşurarea, în timpul programului de lucru, a unor opinii sau activităţi publice cu
caracter politic;
i) refuzul de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu;
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi şi conflicte de interese stabilite de lege pentru funcţionarii publici;
k) stabilirea de către salariaţi de relaţii directe cu petenţii în vederea soluţionării cererilor acestora;
l) consumul băuturilor alcoolice în timpul programului de lucru;
m) intrarea sub influenţa băuturilor alcoolice şi introducerea băuturilor alcoolice în sediul DGASPC Covasna, precum şi starea de sub influenţa alcoolului, sau starea de ebrietate în timpul programului de lucru.
(3) Salariaţii răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
Art. 42. Sancţiunile disciplinare pentru funcţionarii publici sunt:
a. mustrare scrisă;
b. diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de până la 3 luni;
c. suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioada de 1-3 ani;
d. trecerea într-o funcţie inferioară, pe o perioadă de până la 1 an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
e. destituirea din funcţia publică.
Art. 43. (1) Sancţiunile disciplinare aplicabile salariatului angajat cu contract individual de muncă sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.
Art. 44. La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a salariatului, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare suferite anterior.
Art. 45. (1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.
Art. 46. Pentru cercetarea abaterilor disciplinare şi stabilirea sancţiunilor aplicate funcţionarilor publici, în cadrul DGASPC Covasna se constituie o comisie de disciplină, potrivit legii.
Art. 47. (1) Comisia de disciplină cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propun sancţiunile disciplinare aplicabile salariaţilor care le-au săvârşit .
(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.
(3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.
Art. 48. (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nici o măsură, cu excepţia avertismentului scris/mustrare nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile în cazul abaterilor săvârşite de către salariaţi.
(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Art. 49. (1) Angajatorul dispune pentru salariaţii cu contract individual de muncă aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
(2) Decizia de sancţionare se comunica salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
(3) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătura de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
(4) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Art. 50. (1) Răspunderea contravenţională funcţionarilor publici se angajează în cazul în care aceştia au săvârşit o contravenţie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii funcţionarul public se poate adresa cu plângere la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are sediul autoritatea sau instituţia publică în care este numit funcţionarul public sancţionat.
Art. 51. Răspunderea patrimonială a salariatului se angajează:
a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Art. 52. (1) Repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la lit. a) si b) a articolului precedent se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare emise în baza unei note de constatare şi evaluare a pagubei iar în situaţia prevăzută la lit. c) a articolului precedent, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive si irevocabile.
(2) Împotriva ordinului sau dispoziţiei de imputare, salariatul în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ.
(3) Dreptul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice de a emite ordinul sau dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Art. 53. Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţă majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Art. 54. (1) Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se
stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
(2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.
Art. 55. (1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natura sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.
Art. 56. (1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.
Art. 57. (1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.
Art. 58. În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într- un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.
Art. 59. (1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
(2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.
(3) Angajatorul care a plătit despăgubirea îşi va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condiţiile art. 270 - 275 din Codul muncii.
CAP. VIII. PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAŢIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR
Art. 60. Pentru soluţionarea unor probleme personale sau de serviciu ale angajaţilor, aceştia pot formula cereri scrise sau verbale către şefii ierarhici superiori şi conducerii unităţii.
Art. 61. Cererile şi reclamaţiile individuale ale funcţionarilor publici şi ale salariaţilor se depun şi se înregistrează la secretariatul DGASPC Covasna.
Art. 62. Cererile şi reclamaţiile înregistrate la secretariat vor fi soluţionate în termen de 30 zile de la data înregistrării de către persoanele cărora au fost repartizate spre soluţionare.
Art. 63. Cererile şi rezolvarea se vor păstra la compartimentele unde au fost soluţionate.
CAP. IX. REGULI PRIVIND PROTECŢIA, IGIENA ŞI SECURITATEA ÎN
MUNCĂ
Art. 64. Pentru asigurarea măsurilor necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor angajatorul va îndeplini următoarele obligaţii:
a) angajarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face în funcţie de starea de sănătate şi de aptitudinile fizice şi psihice ale salariaţilor, în raport cu particularităţile activităţii şi cu condiţiile de muncă impuse de viitorul post de activitate;
b) examenul medical în vederea angajării în muncă se face la solicitarea angajatorului care va preciza în fişa medicală tip, cu care trimite persoana la unitatea sanitară, datele privind profesia şi locul de muncă în care urmează să lucreze aceasta;
c) asigură accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii prin intermediul unui cabinet medical de medicina muncii înregistrat în registrul unic al cabinetelor medicale de nivelul direcţiei de
sănătate publică, pentru efectuarea controlului medical periodic şi a examenului medical la reluarea activităţii în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţia muncii;
d) asigură efectuarea instructajului de protecţia muncii după cum urmează:
- instructajul introductiv general;
- instructajul la locul de muncă;
- instructajul periodic;
e) asigură efectuarea instructajului în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor după cum
urmează;
- instructajul general;
- instructajul la locul de muncă;
- instructajul periodic;
f) la dimensionarea locurilor de muncă se va ţine seama pe lângă spaţiul ocupat de căile de acces, de spaţiul ocupat de alte obiecte, mobilier şi tehnică de birou în aşa fel încât să se asigure suprafaţa liberă necesară desfăşurării normale a procesului de muncă;
g) atribuţiile specifice comitetului de securitatea şi sănătatea în muncă vor fi îndeplinite de responsabilul cu protecţia muncii, numit în condiţiile legii.
Art. 65. Obligaţii ce revin salariaţilor pentru aplicarea normelor de igienă şi de securitatea muncii:
a) să cunoască şi să aplice în biroul său în încăperea în care îşi desfăşoară activitatea, normele de protecţie a muncii, să semnaleze următoarele aspecte:
- orice accident de muncă cunoscut în incinta institutului;
- toate situaţiile periculoase de muncă;
- pagubele materiale produse în urma unui accident de muncă;
b) să informeze urgent şeful ierarhic şi conducerea unităţii despre orice accident care se petrece pe traseul domiciliu-loc de muncă,-domiciliu;
c) se vor prezenta la controalele medicale periodice şi vor consulta medicul de medicină a muncii pentru orice simptom pe care le atribuie condiţiilor de muncă şi activităţii desfăşurate;
d) să participe la toate categoriile de instructaje asigurate de instituţie;
e) este interzisă folosirea aparatelor tehnice din dotare cu defecţiuni şi fără a avea pregătirea necesară utilizării lor;
f) să respecte legislaţia în vigoare care reglementează fumatul;
g) să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în timpul programului de lucru şi să nu fie sub influenţa acestora la începerea programului de lucru.