RAPORT ȘTIINȚIFIC SINTETIC PRIVIND ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

DENUMIRE PROIECT: ”TRECÂND GRANIȚELE. COLABORĂRI TRANSNAȚIONALE ȘI CRITICĂ INSTITUȚIONALĂ ÎN EXPOZIȚIILE DE ARTĂ DIN ESTUL EUROPEI ÎN PERIOADA SOCIALISMULUI TÂRZIU (1964-1989)” Cod: Cod PN-III-P1-1.1-TE-2016-1369

Nr. contract: 52/2018

RAPORT ȘTIINȚIFIC SINTETIC PRIVIND ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

(2018-2020)

Director proiect: Conf. univ. xx. Xxxxxxxx Xxx

În ansamblu, proiectul s-a axat pe analiza conexiunilor trans-naționale din Estul Europei realizate prin intermediul expozițiilor de artă cu caracter experimental, înscriindu-se astfel pe de o parte, în câmpul recent dezvoltat al istoriei trans-naționale a artei (Bazin, Xxxxxxxx și Xxxxxxxxxx, 2016; Xxxx-Xxxxx 2019; Xxxx și Xxxxx, 2018), iar pe de altă parte, în domeniul studiilor expoziționale și al istoriei expozițiilor.

Prin analiza unor studii de caz, s-a urmărit evidențierea condițiilor care au permis aceste contacte dincolo de Cortina de Fier, a canalelor de mediere culturală și a efectelor acestor interacțiuni dintre actori ai lumii artei situați în blocuri geo-politice distincte.

1. În cadrul primei etape a proiectului de cercetare, aferente perioadei iunie-decembrie 2018, cercetările întreprinse de membrii echipei s-au concentrat asupra primului obiectiv major : Contextualizarea unor exemple relevante de critică instituțională și a unor modele si formule expoziționale alternative în Estul Europei în

perioada studiată.

1.1. Stabilirea liniilor directoare ale cercetării

Proiectul a debutat cu o întâlnire de lucru desfășurată la București în cadrul căreia au fost stabilite direcțiile de cercetare ale fiecărui membru al echipei. S-a încercat astfel acoperirea unei arii cât mai vaste de practici și proiecte expoziționale care pot fi încadrate drept exemple de critică instituțională și care păstrează totodată aspectul trans-național și colaborativ asumat de proiect în ansamblul său. Un aspect important al acestei etape a proiectului îl constituie redefinirea noțiunii cheie de critică instituțională, care caracterizează practici artistice derivate din arta conceptuală a sfârșitului anilor 1960 și dezvoltate cu precădere în anii 1970s, care chestionează rolul discursiv al instituțiilor de artă, înțelese ca structuri de putere instituite la nivel național și trans-național, în producția, expunerea și receptarea artei, precum și în definirea valorii artistice și a normelor sau criteriilor estetice.

În urma acestei discuții preliminare, s-a optat pentru elasticizarea acestui termen, pentru a acoperi atât intervenții artistice de factură experimentală, care au căutat să redefinească sistemul artistic la acel moment, cât și, prin extinderea sa la nivelul expozițiilor de artă, acele

formule expoziționale sau practici discursive cu statut de excepție, care ieșeau din canonul artistic sau estetic dominant, căutând să ofere alternative la nivelul ideologiei politice, sau, în manieră mai modestă, pur și simplu al limbajului artistic utilizat. Astfel, dacă critica instituțională timpurie în Statele Unite ale Americii a fost îndreptată împotriva cantonării artei contemporane în cadrele rigide definite de puritatea modernismului, în Estul Europei ea a vizat fie racordarea la discursul politic de factură critică care a extins discursul socialist dincolo de granițele blocului Estic, fie, pe de altă parte, racordarea artei locale la limbajul artistic internațional specific neo-avangardelor.

Echipa de proiect a fost lărgită în toamna anului 2018 prin introducerea în proiect a cercetătorilor Xxxxxxxx Xxxxx și Xxxxx Xxxxxxxx, specialiste în științe politice, care vor acoperi cercetarea unor situații particulare apărute în cadrul relațiilor internaționale dintre țări din Europa de Est și țări din America Latină, precum Muzeul Solidarității Xxxxxxxx Xxxxxxx din Chile sau internaționalismul mișcării de non-aliniere susținut de Iugoslavia la nivelul programelor de colaborare artistică cu ”lumea a treia”. De asemenea, s-a căutat ca direcțiile de cercetare ale membrilor echipei proiect să acopere atât sfera colaborărilor și contactelor realizate la nivel informal, între artiști individuali care comunicau în afara câmpului artistic definit de instituțiile artistice existente, asumând astfel un caracter alternativ, autonom față de sistemele de legitimare și finanțare existente, precum și față de doctrinele estetice dominante în artele vizuale din perioada studiată (caracterizată prin promovarea unor versiuni ale realismului), cât și pe cele organizate și orchestrate la nivelul structurilor culturale și politice de importanță națională (Uniunea Artiștilor Plastici, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe etc.), care, într-o perspectivă dihotomică asupra perioadei studiate (1964-1989), ar putea fi considerate drept expoziții și proiecte transnaționale ”oficiale”. Astfel, Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx a asumat cercetarea conexiunilor între artiștii din România și cei din Ungaria și Germania dezvoltate prin intermediul artei poștale, iar Xxxxxxxx Xxx a ales să studieze conexiunile întreprinse în și prin arta poștală, înțeleasă ca extensie a artei conceptuale, între artiști din Estul Europei, Europa de Vest, Statele Unite ale Americii și America Latină. Ulterior, cercetarea sa s-a extins asupra agentivității expozițiilor artistice, mai precis, asupra contactelor realizate între arta Americană și cea din România prin intermediul expozițiilor itinerante în perioada 1968- 1972 și a influențelor acestor expoziții asupra practicii artistice experimentale din România.

Printre modelele expoziționale alternative alese pentru cercetare se numără: practica artei poștale ca manieră alternativă de expunere; cercetarea discursului curatorial al expozițiilor de artă din România în străinătate (Trienala de la Milano; Festivalul de la Edinburgh; Bienala de la Paris); expozițiile ”oficiale” de artă americană itinerate în România; planificarea unor performance-uri ca manieră alternativă de expunere; construirea unor muzee alternative, deschise unor colaborări între artiști situați în afara lumii artei occidentale.

La nivelul programelor expoziționale ale instituțiilor ”de forță” pe plan internațional precum bienalele de artă contemporană, capabile să faciliteze contacte artistice și colaborări dincolo de Cortina de Fier, Xxxxx Xxxx a optat să se focalizeze asupra secțiunilor Bienalei de la Veneția privită ca un creuzet al globalizării, un loc geometric al interferențelor artistice transnaționale în perioada Războiului Rece, în care prezența artiștilor din Estul Europei poate fi studiată în conjuncție cu cea a unor artiști din Europa occidentală sau din Statele Unite ale Americii. La rândul său, Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx s-a focalizat asupra unui concept curatorial nerealizat, ce a fost lansat de Xxxxxx Xxxx și a fost intitulat Hungarian Foot Art Club (1972) pe baza unei schițe realizate de Xxxxxx Xxxxxx (1970). Conceptul redefinea în mod artistic actul curatorial și a ajuns dincolo de granițele obișnuite în timpul Războiului Rece. Alături de schița expoziției, proiectul a propus un joc de fotbal între 11 artiști contemporani din Ungaria și 11 cei mai buni artiști internaționali. Hungarian Foot Art Club ar fi trebuit realizat la documenta 5 curatoriată de Xxxxxx Xxxxxxxx în 1972, iar eșecul său oferă mărturie pentru caracterul său transgresiv și incomod la nivelul relațiilor trans-regionale la acel moment.

Analiza actorilor și a dinamicii lor la scară locală în privința studiilor de caz alese a fost realizată îndeosebi prin investigarea literaturii existente privind funcționarea acestor instituții (Portinari, 2018; Xxxxx, 2010; Piskur, 2016; Xxxx, 2014; Xxxx și Xxxxx, 2018; Kürti, 2015; Kürti, 2018; Xxxxx et. al., 2016; Xxxxxx and Xxxxxx 2017; Xxxxxx and Xxxxxx, 2018; Xxxxxx și Xxxxxxxxx, 2012; xxxxxxx.xx, 2013; Xxxxxxxxxx, 2011; Xxxxxxxxxx, 2015). Aceasta a fost dublată de interviuri realizate cu agenți culturali care au contribuit la activitatea acestora; Diversitatea situațiilor întâlnite au confirmat lipsa de omogenitate a blocului Est-Central European, în care situația socio-politică a influențat în mod diferit construcția artistică și situația limbajelor artistice de la o țară la alta în aceeași perioadă de timp, potrivit unor traiectorii artistice asincronice și deseori suprapuse (Xxxxxxxxxx 2011).

Aceste analize ale contextului socio-economic și politic în perioada studiată au condus și la conștientizarea unor problemele de metodologie implicate de relația dintre local și transnațional, ce constituie cadrul conceptual al proiectului. S-au dezbătut în cadrul echipei o serie de idei pe marginea acestei probleme, îndeosebi prin intermediul noțiunii de scară de analiză, așa cum apar ele sintetizate în: Struck, Ferris și Revel (2011). Portivit autorilor, problema alegerii scării de analiză în istoria transnațională oferă provocarea metodologică de a crea și izola dovezi în cadrul multitudinii scalelor de observație pe care istoria transnațională le oferă. Struck, Xxxxxx și Xxxxx oferă opțiunea de a concentra atenția asupra unui nivel local, de micro-scală, are, potrivit autorilor, multiple avantaje: permite readucerea în analiză a actorilor și mediatorilor, un factor care lipsește, de obicei, din analizele macro-sociale ale culturilor și societăților; face posibilă analiza multiplicității spațiale a experiențelor actorilor individuali care se extind de la niveluri de micro- la unele de macro-scală, încluzând perspectivele naționale și pe cele grlobale. În pofida acestor avantaje, autorii semnalează, totuși, provocări metodologice cruciale care rămân valide: cum creează istoricul dovezile? Cum poate fi conectat intervalul foarte amplu ce există între local / individual și global? Ce unități de analiză sunt potrivite pentru a urca scara dintre local și global și vice-versa? De unde poate fi inițiată analiza ce își propune să realizeze o istorie transnațională sau globală? La capătul local, individual, micro al istoriei, la cel global, sau la ambele capete în același timp? Este micro-cosmosul actorilor individuali reprezentativ pentru un fenomen de amploare la o scală națională sau globală?

1.2. Documentarea și analiza programelor curatoriale

Analiza discursivă a programelor curatoriale si a expozițiilor cheie studiate in cadrul proiectului a fost realizată urmând direcțiile individuale de cercetare anunțate. În privința studiului de caz urmărit de Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx, cercetarea discursului ”curatorial” a evidențiat până în acest moment câteva tematici care vor continua să fie examinate în anul următor: dimensiunea performativă a expoziției care înlocuiește simpla expunere de obiecte artistice finite; catalizarea unor schimburi trans-frontaliere, precum și ambiția artiștilor de a fi inserați în canonul instituțional; nu în ultimul rând, relevanța unor evenimente internaționale de amploarea documenta (și statutul special al ediției din 1972, focalizată pe arta procesuală, evenimențială în detrimentul celei obiectuale) pentru construirea unor practici expoziționale

alternative, ce pot fi încadrate în categoria ”critică instituțională”. Analiza rețelelor de artă poștale din sau care au cuprins România realizată de Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx în această etapă a căutat să identifice tipologii de canale de comunicare artistică care transgresau granițele țării și să urmărească dinamicile de constituire a acelor rețele artistice; de asemenea, a urmărit să acceseze, într-un studiu comparativ, arhive relevante pe această temă, îndeosebi cele de mail art, și să analizeze rolul pe care acest mediu l-a avut, alături de arta de acțiune și diverse forme de artă conceptuală, în reformularea / revizuirea practicilor expoziționale și în consolidarea colaborărilor artistice internaționale.

Din materialele documentare identificate în arhiva personală a lui Xxxxxx Xxxxxx – artistul care îndeplinise rolul de conducător al grupării artistice MAMŰ din Târgu-Mureș – a reieșit că majoritatea colaborărilor internaționale ale artiștilor afiliați grupării MAMŰ se concentraseră pe accesarea altor tipuri de spații și canale, decât cele tradiționale, pentru producerea și prezentarea artei. Cele mai multe dintre aceste colaborări au avut un caracter restrâns regional, bazându-se în principal pe schimburi cu scena artistică din Ungaria, iar acolo îndeosebi cu artiști care erau afiliați Studioului Tinerilor Artiști din Budapesta.

În această perioadă, activitatea de documentare a cuprins îndeosebi cercetarea critică a literaturii de specialitate existente. În privința arhivelor, s-a început studierea surselor bibliografice primare mai puțin uzuale. Spre exemplu, Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx x încercat să identifice prezența unor noțiuni comune precum “cultură alternativă”, “countercultură” și “underground” în publicații precum Helikon, Nagyvilág and Mozgó Világ. Xxxxxxxx Xxx s-a ocupat de studierea publicațiilor alternative, produse de artiști, precum NET (coordonată de Xxxxxxxx Xxxxxxxxx în Polonia), Aktuele Schmuck (coordonată de Xxxxx Xxxxxx în Cehoslovacia) sau APS (coordonată de Xxxxxx Xxxxxxxx în Ungaria) în distribuirea artei conceptuale și în general, experimentale la nivel internațional, trans-regional. De asemenea, a realizat o analiză comparativă a acestor practici în raport cu condiția samizdat-ului (Kind Xxxxxx și Xxxxx, 2013)

2. În cadrul celei de a doua etape a proiectului de cercetare, aferente perioadei ianuarie- decembrie 2019, cercetările întreprinse de membrii echipei s-au concentrat asupra celui de-al doilea obiectiv principal al proiectului : Cartografierea schimburilor inter- și trans-naționale în cadrul Cortinei de Fier în perioada studiată în cadrul rețelelor

și canalelor oficiale de producție culturală și dincolo de acestea și realizarea unui studiu comparativ privind interacțiunea cu arta occidentală.

Aceste schimburi au fost analizate la mai multe niveluri și între diverse regiuni geografice:

a) Programe de diplomație culturală dintre Est și Vest.

Cercetarea acestora de către Xxxxxxxx Xxx, ancorată metodologic pe modelul critic al diplomației culturale analizat de Xxxxx (2005), s-a focalizat îndeosebi pe trei mari programme expoziționale ale Statelor Unite în România : ”Arta în ambasade”, realizat cu sprijinul Consiliului Internațional al Museum of Modern Art in New York, expozițiile organizate de muzeul Smithsonian din Washington și programul expozițional realizat de MoMA în cadrul departamentului de expoziții internaționale. Între cele douăsprezece expoziții internaționale organizate de Smithsonian Museum între anii 1966 și 1970, au fost examinate de asemenea Disappearance and Reappearance of the Image: American Painting since 1945, instalată inițial la Sala Dalles din București în 1969, iar ulterior în Praga și Bratislava. Alte expoziții de artă nord-americană importante sunt Form and Creation Process in American Painting of the 20th Century și respective New American Sculpture (ambele instalate în 1972).

b) programe de diplomație culturală între Europa de Est și țările din lumea a treia. Xxxxx Xxxxxxxx și Xxxxxxxx Xxxxx au studiat sistemele proprii de contact cultural internațional ale țărilor din blocul Est European. S-a putut observa faptul că, dacă diplomația culturală nord- americană punea accentual pe individualism, expozițiile internaționale organizate de aceste țări aveau drept concept directoare noțiunile de pace și solidaritate. Utilizând teoria cadrelor narrative, introdusă recent în domeniul studiilor politice (Benford and Snow 2000), Xxxxx Xxxxxxxx a cercetat aceste expoziții în contextul ”constelațiilor sudice” construite în jurul mișcării de non-aliniere (Dinkel 2019 ; Piskur 2019). Cercetarea realizată de Xxxxxxxx Xxxxx s- a oprit asupra unui alt studiu de caz, relația dintre Muzeul Solidarității Xxxxxxxx Xxxxxxx din Chile (1970) și regimul communist din Estul Europei, România. Muzeul-a născut din ideea unui grup de artiști și critici de artă prezidat de Xxxxx Xxxxxxx, critic de artă Brazilian aflat în exil. Ideea unui muzeu al solidarității cu Chile a fost articulată în martie 1971 când președintele Xxxxxxx x invitat artiști internaționali și jurnaliști în Chile și a lansat un apel internațional la solidaritate, fraternitate și acțiune revoluționară, conectând discursul de stânga cu experimentalismul politic și artistic. În doar primul său an de existență, muzeul a primis 600

lucrări care acopereau genuri și stiluri eterogene (realism social Latino American, Expresionism Abstract, Art Informel, sau lucrări conceptuale). Studiind arhivele Naționale și cele ale Muzeului din Chile, Xxxxxxxx Xxxxx a ajuns la concluzia că exemplul românesc neagă logica artiștilor care acționau în solidaritate cu o cauză de artiștii socialiști din Chile, și introduce posibilitatea instituționalizării și politizării câmpului cultural de către stat.

c) Rețele expoziționale internaționale promovate în cadrul bienalelor de grafică

Xxxxx Xxxxxxxx a cercetat pe parcursul acestui an implicarea unuia dintre cei mai importanți actori instituționali din Estul Europei, Moderna Galerija (Muzeul de Artă Modernă) din Ljubljana, în promovarea unui internaționalism contra-hegemonic. În 1955, această insituție a fondat Bienala Internațională de Artă Grafică din Ljubljana, fiind în mod particular conectată cu ”politicile culturale ale mișcărilor de nealiniere.” (Piskur 2019) Artele grafice erau, de altfel, încurajate de statele socialiste, iar statutul lor particular, ce le-a permis atât reproductibilitatea, cât și conectarea cu artele ”majore”, pictura și sculptura, a condus la proliferarea expozițiilor de artă grafică în regiune.

d) Întâlniri și rețele informale de contact între artiști din Estul Europei

Extinzând cercetarea asupra rețelelor informale de contact și comunicare dintre artiștii din Estul Europei, au fost identificate câțiva actori care au facilitat contactul între artiștii experimentali din regiune. De pildă, cuplul de artiști polonezi Kwiekulik a pus în legătură două repere ale artei experimentale din Cehia care nu interacționau, Xxxx Xxxxxxx și Xxxx Xxxxxxxx, introducându-i de asemenea în lumea artei poloneze (Xxxx-Xxxxx 2019). Istoricul de artă maghiar xxxxxxx Xxxxx Xxxxxxx a introdus de asemenea arta maghiară în Polonia. Astfel, Galeria Foksal, NET-ul Xxxxxxxx Xxxxxxxxx și Akumulatory 2 Gallery au permis expunerea atât a artiștilor din Europa de Est, cât și din Europa de Vest în Polonia, extinzând contactele locale cu artă experimentală din Japonia și America Latină. În Ungaria, după cum a demonstrat Xxxx-Xxxxx, atelierul Capelei Balatonboglár înființat de Xxxxxx Xxxxxxxx în anii '70 și ulterior, rețeaua revistei Artpool înființată în anii '80 au fost esențiale pentru organizarea de întâlniri cu arta experimentală cehă și, ulterior, pentru comunicarea internațională a artei din Ungaria. Artiștii conceptuali și de artă poștală, Xxxxxxxxxxxxx Xxxxx, Xxxxxx Xxxxxxxx și Xxxx-Xxxx Xxxxxxxx, studiați de Xxxxxxxx Xxx, au fost, de asemenea, influenți în stabilirea contactelor artiștilor Est-Europeni și Nord Americani cu arta est-germană.

e) Rețele de artă poștală și publicații artistice alternative

Cercetarea realizată de Xxxxxxxx Xxx a relevat faptul că publicațiile artistice alternative realizate de artiști emigrați în Europa Occidentală sau local, în Europa Centrală, au condus la cooperarea dintre artiștii Est-Europeni și la circulația ideilor artistice de neo-avangardă. Spre exemplu, Xxxxxxx Xxxxxxx a înființat la Amsterdam editura Other Books and So, care a epitomizat intențiile împărtășite de mulți alți producători de publicații alternative de artă la acea vreme. Schimburile de artă poștală au fost deseori publicate prin intermediul unor importante edituri autogestionate de către artiști, precum Beau Geste Press, responsabilă de lansarea nu numai a revistei Schmuck inspirată de Xxxxxx, dar și de cărți de artă conceptuală. Cooperarea internațională a artiștilor lui Xxxxx Xxxx a reușit, de asemenea, să imprime cărți pentru artiștii din Europa de Est.

În Europa de Est, publicația maghiară Schmuck, fondată în 1972, precum și Aktual Schmuck fondată de Xxxxx Xxxxxx în Cehoslovacia, au participat la diseminarea ideilor inspirate de Fluxus în întreaga Europă. În Polonia Commonpress, produsă de Xxxxx Xxxxxxx între 1977 și 1990, a jucat un rol important în împărtășirea responsabilităților editoriale în cadrul rețelei de artă poștală. Commonpress a invitat câte un artist diferit să acționeze ca redactor pentru fiecare număr și, astfel, a contribuit la materializarea etosului colectivist împărtășit de participanți în rețeaua de artă prin poștă. De asemenea publicațiilor alternative, produse de artiști, precum NET (coordonată de Xxxxxxxx Xxxxxxxxx în Polonia), Aktuele Schmuck (coordonată de Xxxxx Xxxxxx în Cehoslovacia) sau APS (coordonată de Xxxxxx Xxxxxxxx în Ungaria), au fost influente în distribuirea artei conceptuale și în general, experimentale la nivel internațional, trans- regional, precum și constituirea unor rețele artistice bazate pe solidaritate și afinități artistice și poetice la nivel trans-local.

3. În cadrul celei de a treia etape a proiectului de cercetare, aferente perioadei ianuarie- iulie 2020, cercetările întreprinse de membrii echipei s-au concentrat asupra celui de-al treilea obiectiv principal al proiectului : Analiza schimburilor internationale si a contactelor realizate intre artisti din Estul Europei si artisti si institutii din Occident si din afara acestuia.

S-a urmărit, într-o primă fază, identificarea si analiza canalelor, artistilor influenti, punctelor de contact si spatiilor de interactiune intre Estul Europei si Occident, precum si intre artisti din Estul Europei si alte regiuni geografice importante (Asia, America Latină). A fost examinată literatura de specialitate existentă care ridică problema studiilor istoriei artei din Estul Europei în perioada socialismului târziu din prespectivă trans-națională, insistând asupra unei teoretizări a ideii de ”rețea artistică” : Tumbas (2012) ; Xxxxxxx (2012) ; Xxxxx, Xxxxxxxx și Xxxxxxxxxx (2016) ; Xxxxx (2016) ; Xxxxxxxxxx (2016) ; Cytlak (2017) ; Hock și Xxxxx (2018) ; Xxxxxxxxxxx (2018) ; Xxxx-Xxxxx (2019) ; Xxxxxx and Xxxxxx (2018) ; Xxxx (2014) ; Xxxxxx (2019) ; Xxxxxxxxxx & Xxxxxxxxxx (2019). În interiorul acestora, am selectat îndeosebi acele exemple care pot contribui la cartografierea rețelelor de schimburi și circuitelor comunicaționale în perioada Războiului Rece, identificând interacțiuni dintre artiști din Estul Europei și artiști din Statele Unite ale Americii și din America Latină (îndeosebi Argentina și Uruguay).

Analiza comparativă a cadrului teoretic a evidențiat necesitatea revizuirii unor cadre analitice existente și introducerea unor noțiuni considerate fundamentale pentru analiza schimburilor artistice trans-naționale care au condus la critica și reformarea instituțiilor artistice dominante din acea perioadă. Astfel, una dintre contribuțiile majore ale proiectului la cercetarea dinamicii trans-naționale o constituie instituirea unui cadru de analiză orientat tot mai mult către decolonizarea epistemică și interesat de evidențierea particularităților locale ale acestor schimburi, a raporturilor de putere instituite prin intermediul lor și a efectelor lor asupra artei din Estul Europei.

Printre conceptele ce au fost introduse în articolele publicate de membrii proiectului de cercetare se numără : noțiunea de traducere culturală ; noțiunile de transfer cultural și adaptare culturală, utilizate în analiza schimburilor și influențelor artistice (Nae 2020; Pospyzl 2017); utilizarea noțiunii de ”rețea artistică”, teoretizată de Xxxxx Xxxxxx și aplicată rețelelor artistice construite informal între actori individuali ai ”lumii artei” (Xxxx-Xxxxx 2019); introducerea conceptului de transnaționalism minor (Lionett și Shih, 2005), important pentru analiza și explicația schimburilor trans-locale între regiuni periferice ale lumii (Brașoveanu 2020); influența teoriei decoloniale în analiza schimburilor dintre fostele periferii ale lumii occidentale (precum America Latină și Europa de Est) (Cytlak 2018; Preda 2020).

În particular, în privința contactelor dintre arta nord Americană și cea Est-Europeană, cercetarea realizată în această etapă a continuat analiza programele de diplomație culturală realizate de Statele Unite ale Americii în Europa de Est în perioada războiului rece începută anul precedent. Xxxxxxxx Xxx a criticat modelul diplomației culturale utilizat în analiza acestor schimburi pentru că, deși prezintă aceste expoziții drept încercări de constituire a unei hegemonii culturale, nu se concentrează și asupra ”împrumuturilor voluntare”, a ”auto- colonizării” instituite de artiști care au împrumutat și adaptat realismului artistic local modele artistice alternative prezente în arta americană. În locul noțiunii de influență, s-au propus conceptele de transfer cultural și adaptare. La rândul său cercetarea realizată de Xxxxxxxx Xxxxx a continuat analiza relației dintre Muzeul Solidarității Xxxxxxxx Xxxxxxx din Chile (1970) și regimul communist din Estul Europei, România, urmărind modul în care discursul solidarității a fost cooptat și instrumentalizat de aparatul de stat.

În privința relațiilor dintre America Latină și Europa de Est, cercetarea a continuat studierea arhivelor CyAC (accesibile digital) și a literaturii de specialitae existentă pe acest subiect, aflată încă într-un stadiu incipient. Studii recente, precum Cytlak (2017-18), sau Xxxx-Xxxxx (2019) au remarcat existența unor relații între arta conceptuală din Europa de Est și cea din America Latină. În afara Europei, Xxxxx Xxxxxxxx a facilitate prezența artiștilor conceptuali Est Europeni în expozițiile organizate de CAYC, o instituție descentralizată care, initial, a căutat să insereze în mod programmatic artiștii conceptuali Latino-Americani în canonul artistic occidental, și astfel, să “provincializeze occidentul”. (Cytlak 2017-18).

Extinzând cercetarea asupra rețelelor infromale de contact dintre artiștii din Estul Europei, Xxxxxxxx Xxx a identificat câteva puncte de legătură importante. Galeria Foksal, NET- ul Xxxxxxxx Xxxxxxxxx și Akumulatory 2 Gallery au permis expunerea atât a artiștilor din Europa de Est, cât și din Europa de Vest în Polonia, extinzând contactele locale cu artă experimentală din Japonia și America Latină. Artiștii conceptuali și de artă poștală, Xxxxxxxxxxxxx Xxxxx, Xxxxxx Xxxxxxxx și Xxxx-Xxxx Xxxxxxxx au fost, de asemenea, influenți în stabilirea contactelor artiștilor Est-Europeni și Nord Americani cu arta est-germană. De asemenea, Gallery EP, condusă de Xxxxxx Xxxxxxxxxxxxxx și situată în apartamentul acestuia din Xxxxxxxxxx Xxxx, Berlin, activă între 1974 and 1980, a conectat artiști germani cu artiști conceptuali din Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. În Franța, Galerie des Locataires sau criticul de artă Xxxxxx Xxxxxxx au realizat contacte cu artiști din Cehoslovacia, permițând unor artiști să

expună în Franța. Xxxxxx Xxxxxxxx a fost un punct de contact important în SUA pentru artiști precum Xxxxx Xxxxxx, care a luat de asemenea contact cu Xxx Xxxxxxx. Ultimul a participat la acțiuni performative în Cehia organizate la invitația lui Xxxx Xxxxxxxx, în vreme ce Xxxxxxxx și Xxxxxxx au organizat acțiuni Fluxus în Praga.

De asemenea, Xxxxxxxx Xxx a cercetat colaborarea realizată prin intermediul rețelelor de artă poștală și a publicațiilor artistice, ca modalități alternative de contact artistic trans-național și de participare la expoziții internaționale paralele celor inițiate de instituțiile artistice existente în anii 1970-1980. În această perioadă, practici de artă poștală auto-instituite clandestin au creat o rețea globală de astfel de schimburi artistice paralele. Acestea i-au inclus pe artiștii americani Xxxxxx Xxxxxxxx, Xxx Xxxxxxx, Xxx Xxxxxxxxxx, japonezul Xxxxx Xxxxxx și, ulterior, Xxxxx Xxxxxxxxx și Xxxxxxx Xxxxx, pe francezul Xxxxxx Xxxxxx, suedezul HR Xxxxxxx, xxxxxxxxx Xxx Xxxxx, vest-germanul Xxxxx Xxxx, chilianul Xxxxxxxxx Xxxxxxx, xxxxxxxxx Xxxxxx Xxxxxxx, italianul Xxxxxxx Xxxxxx, danezul Xxxxx Xxxxxxx. Schimburile de artă poștală au fost deseori publicate prin intermediul unor importante edituri autogestionate de către artiști. Pe lângă artiști occidentali și estici, precum și artiști canadieni și nord-americani, aceste tipuri de rețele asociate publicațiilor informale au stabilit contacte interculturale cu artiști din America Latină, cum ar fi uruguayanul Xxxxxxxx Xxxxx, editorul revistei artistului OVUM și emigrează artista chiliană Xxxxxxxxx Xxxxxxxx, fondatorul UNI / VERS. Rețelele artistice constituite în Estul Europei prin intermediul mail art, al publicațiilor artistice și al expozițiilor auto-organizate de artiști în spații artistice independente au fost cartografiate și reprezentate vizual de Xxxxxxxx Xxx și Lavinia German într-o serie de hărți care vor fi atașate site-ului proiectului.

Cercetările realizate de Xxxxx Xxxx și Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx au reliefat de asemenea faptul că schimburile artistice instituite prin intermediul expozițiilor între Statele Unite ale Americii și Europa de Vest, pe de o parte, și Estul Europei, pe de altă parte, nu au avut loc întotdeauna în termeni ”orizontali” (Xxxxxxxxxx 2011), ci au fost deseori marcate de fracturi, de încercări nereușite de traducere culturală, de proiecte cenzurate în Occident (cazul documenta 7) sau de încercări nereușite de adaptare la sistemul artistic capitalist. În cea din urmă privință, Xxxxx Xxxx a cercetat arhivele personale ale artiștilor români emigrați după 1970 din țară, precum Xxxxxxx Xxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxx (Xxxxxxxxx), Xxxxx Xxxxxx sau Xxxxxx Xxxxxx,

corespondența acestora cu Xxxxxxxx Xxxxxxxxx, precum și cea purtată între cei emigrați (precum Xxxxxxx Xxxxxx) și cei rămași în țară (Xxx Xxxxxxxxxx).

4. Realizarea unor stagii de documentare in arhive specializate

În cadrul proiectului, Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx x realizat două stagii de documentare în Germania și in Statele Unite ale Americii. În Germania, cercetătoarea a examinat în perioada 13-15 August 2019 colecția Xxxxx Xxxx din cadrul Forschungsstelle Osteuropa, Universitatea din Bremen. Cercetarea s-a axat asupra neo-avangardei Est-Europene și a relației dintre artă și sport. Au fost examinate îndeosebi următoarele documente: Aspects of Polish modern arts (exhibition catalogue); Aspekten van hedendaagse hingaarse kunst (exhibition catalogue); hărțile și corespondența întreținută de Xxxxx Xxxxxxx (e.g. scrisoarea către primarul orașului Kassel); revistele Osteuropa (îndeosebi numărul din 1972); proiectele sportive ale lui Xxxxxx Xxxxxx; Polish Art Copyright (ex. Xxxxxxxx Xxxxxxxxx, Goalkeeper). De asemenea, Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx x realizat un stagiu de documentere în cadrul arhivelor Getty Research Institute din Los Angeles, în perioada 4-6 Decembrie 2019. În acest stagiu, cercetătoarea a examinat pregătirile lui Xxxxxx Xxxxxxxx pentru documenta 5 (fișiere ale proiectului expozițional și al altor proiecte). De asemenea, au fost examinate: fișele unor artiști individuali (ex. Xxxx, Attalai, Tót, Galántai, Xxxxxxxxx, Xxxxxx, Erdély, Xxxxxx, Gáyor); correspondența lui Szeeeman cu artiști din Estul Europei ; înregistrări video legate de documenta 5 ; fișiere generale (e.g. legate de politica mondială între 1967-1970 și 1972- 1977).

În perioada 14-16 Februarie, Xxxxxxxx Xxx a examinat documente aflate în colecția Xxxxxx Xxxxxxx and Xxxx Xxxxxxxxx aflată în arhivele Muzeului de Artă Modernă din New York (MoMA). În cadrul acestora, au fost cercetate: corespondența dintre Xxxxx Xxxxxx, Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx, Xxxx Xxxxx, Xxxxxxxx Xxxxxxxxx și Xxxxxx Xxxxxxxx; Planurile concertelor Fluxus din Praga din anul 1964 și urmările lor; relația dintre Xxxxxxxx Xxxxxxxxx, NET și editura alternativă Beau Geste Press ; revistele Schmuk trimise în SUA ; schimburile de artă poștală dintre artiștii americani și cei Est-Europeni aflate în aceste arhive. De asemenea, Xxxxxxxx Xxx a examinat documente interne privind conceperea și implementarea programului Arta în Ambasade, precum și listele de expoziții organizate în Estul Europei de Departamentul Internațional al MoMA în perioada 1960 - 1980.

Xxxxx Xxxx a studiat arhivele online ale Bienalei de la Venția (XXXX Xxxx), iar Xxxxx Xxxxxxxx și Xxxxxxxx Xxxxx au studiat arhivele UAP și cele ale Ministerului de Externe.

O situație aparte o constituie cea a cercetărilor realizae de Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx și Xxxxx Xxxx, care s-a focalizat asupra arhivelor artistice private ( arhiva Fundației Etna din Sfântu Gheorghe și arhiva familiei Xxxxx; arhiva lui Xxxxxxx Xxxxxx și a Xxxxxxxx Xxxxxx (Xxxxxxxxx). Similară este situația lui Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx, care a realizat interviuri cu Xxxxxx Xxxx, Xxxxxx Xxxxxx și Xxxxxx Xxxxxxx. Cercetarea arhivelor private se datorează faptului că foarte puține arhive ale instituțiilor de artă existente (muzee, universități) au colecționat artă poștală sau artă conceptuală, iar o bună parte din documentația operelor de artă produse în contexte instituționale alternative încă se află în patrimoniul artiștilor.

5. Diseminarea rezultatelor cercetării Arhiva

Xxxxxxxx Xxx și Lavinia German au realizat o serie de hărți potrivit unor modele de cercetare inspirate din câmpul istoriei digitale a artei (digital art history) (Druker 2013; Xxxxxxxxx and Xxxxxxxx 2012; Xxxx, Xxxxxxxxx and Xxxx 2019) care identifică puncta de contact și de întâlnire, precum și agenți care au contribuit la difuzarea artei între Estul și Vestul Europei. Arhiva a încorporat cinci mari categorii care vor putea fi cercetate de public în mod dinamic odată cu implementarea sa ca anexă la sfârșitul proiectului: rețele de mail art,

publicații alternative, locuri de întâlnire (galerii) și spații de contact (expoziții).

Workshop-uri:

În cadrul celei de a 7-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Teoria Artei desfășurată între 21-22 Septembrie 2018 în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, echipa de proiect a realizat un atelier de lucru public planificat în cadrul proiectului. Atelierul, cu titlul ”Rețele alternative, colaborări, influențe: expozițiile de artă ca agenți ai schimbului cultural în perioada 1960-1989”, i-a avut drept participanți pe : conf. univ. dr. xxxxx. Xxxxxxxx Xxx, xx. Xxxxx Xxxx, xx. Xxxxx Xxxx, drd. Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx, lector xx. Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx. În

cadrul acestui atelier au fost prezentate principalele provocări metodologice și direcții de cercetare din cadrul proiectului.

Participări la conferințe:

În privința diseminării rezultatelor cercetărilor întreprinse în prima etapă a proiectului, Xxxxxxxx Xxx a prezentat o parte dintre cercetările sale asupra artei poștale în cadrul a două conferințe internaționale. Prima dintre acestea, intitulată ”Alternative Routes of Mail Art. Translocal Internationalism and Relational Networks across the Eastern Bloc: the case of Romania in the 1970s-1980s”, a fost prezentată în cadrul conferinței internaționale cu tema Routes and Contact Zones. Artistic Mobility and Exchange in Central Europe and North Eastern Europe, organizată de Zentralinstitut für Kunstgeschichte, Universitatea Xxxxxxx Xxxxxxxxxxx din München, 11-13 Octombrie 2018.

Cea de a doua a avut titlul ”East of the West and West of the East. On the Concept of Scale in Critical Historiography of Art” și a fost prezentată la Conferința Internațională a Forumului de Studii asupra Artei Est-Central Europene cu tema Theorizing the Geography of East-Central European Art, organizată de Institutul de Cercetare asupra Artei Est-Central Europene ”Xxxxx Xxxxxxxxxx” din cadrul Universității Xxxx Xxxxxxxxxx din Poznan în perioada 26-27 Octombrie 2018. În cadrul aceleiași conferințe, Xxxxxxxx Xxxxx a susținut prelegerea intitulată ”The Geography of East-Central European Art and Transregional Links during the Cold War. The Case of Museum of Solidaridad (Xxxxxxxx Xxxxxxx) and its Collaborative Model with the Socialist Countries in East Central Europe”.

Pentru studierea interferențelor de limbaj artistic în Estul Europei și a efectului expozițiilor de artă itinerante la nivel internațional asupra producției artistice din Estul și Centrul Europei la sfârșitul anilor șaizeci, Xxxxxxxx Xxx a propus și a organizat o secțiune cu tema „Whose Pop? Photographic Appropriations in Eastern and Central European Art after the Thaw” in cadrul celei de a 6-a conferințe internaționale a EAM (European Network for Avant- Garde and Modernism Studies) ce a avut loc între 5th și 7 Septembrie la Universitatea din Münster. Secțiunea i-a avut drept participanți pe Xxxxxxx Xxxxx (Xxxxxx Museum, Budapest și Universitatea din Pecs), Xxxxxx Xxxxxxx (Universitatea de Vest din Timișoara), Xxxxxxxx Xxx și Oana-Xxxxx Xxx (Universitatea Națională de Arte Xxxxxx Xxxxxx din Iași).

De asemenea, pe data de 9 Decembrie 2018, Xxxxxxx Xxxx Xxxxx x participat la cel de- al 50-lea congres annual al ASEEES (Association for Slavic, East European, and Eurasian Studies) organizat la Boston, unde a prezentat comunicarea cu titlul ”Genealogies of Alternative Culture” în cadrul panelului cu tema New Explorations of Art and Politics Under Socialism.

În cadrul celei de a doua etape, membrii proiectului au prezentat de asemenea comunicări științifice în cadrul unor conferințe internaționale de prestigiu:

a) Xxxxxxx Xxxx Xxxxx x prezentat comunicarea "The Exhibition as an Ephemeral Site of Contact. The Collision of Conceptual Art, Performance and Sports," susținută în cadrul celui de-al 51-lea Congres al ASEEES (Association for Slavic, East European and Eurasian Studies),

San Francisco, 23-26 Noiembrie 2019

b) Xxxxxxxx Xxx a susținut prezentarea ”Working Men of All Countries, Unite! Mail art Networks across Eastern Europe during Late Socialism” prezentată în secțiunea Visual Solidarities: Crossing borders in aesthetic practices din cadrul conferinței anuale a AAH (the UK Association for Art History), University of Brighton, UK, 4-6 Aprilie, 2019

c) Xxxxxxxx Xxxxx a susținut comunicarea Transregional links during the Cold War: The case of the Museum of Solidarity (Xxxxxxxx Xxxxxxx), susținută în cadrul conferinței internaționale The Radical Sixties: Aesthetics, Politics and Histories of Solidarity, University of Brighton, UK, 27-29 Iunie 2019.

d) Xxxxx Xxxxxxxx a susținut comunicarea intitulată "Cultural Exchanges, Alternative Narratives, Artistic Frames. The Non-Aligned Movement" susținută în cadrul celui de a 51-lea Congres al ASEEES, San Francisco, 23-26 Noiembrie 2019.

e) Xxxxxxxx Xxx a susținut comunicarea intitulată ”Exhibitions and Cultural Diplomacy: On the Reception of American Art in Romania 1968-1974”, susținută în cadrul secțiunii intitulate Exhibitions as Sites of Artistic Contact during the Cold War, organizată în cadrul congresului anual al ASEEES (The Association for Slavic, East-European and Eurasian Studies), San Francisco, 23-26 Noiembrie 2019.

Conferințe organizate:

În perioada 8-9 Noiembrie, 2019 Xxxxxxxx Xxx și Xxxxxxx Xxxx-Xxxxx au organizat conferința internațională Exhibitions as Sites of Artistic Contact during the Cold War, găzduită de Universitatea Națională de Arte Xxxxxx Xxxxxx, Iași.

Conferința a conținut 20 de prezentări ale unor cercetători și profesori universitari din 14 țări: Ungaria, Austria, Italia, Germania, Spania/Franța, România, Bulgaria, Letonia, Estonia, Cehia, Slovacia, Polonia și Rusia. Acestea au fost organizate în 5 secțiuni pe parcursul celor 2 zile. Prezentările cuprinse în cele 5 secțiuni ale conferinței au abordat tematici privind teoria relațiilor și colaborărilor transnationale în câmpul artei (1), diverse tipuri de internationalism (sesiunea 2), canale și relații oficiale de întâlnire între artiști dintre Est și Vest (sesiunile 3 și 4), modele expoziționale alternative și migrația artiștilor în perioada războiului rece (sesiunea 5).

De asemenea, cele 5 secțiuni au fost complementate de 4 conferințe plenare (keynote), susținute de cercetători reputați ai culturii materiale neo-avangardelor artistice din Estul Europei și din America Latină: Xxxxx Xxxxxxx (National College of Arts and Design, Dublin), Xxxxx Xxxx-Xxxxx (The Courtauld Art Institute, Londra), Xxxx Xxxxxxx (University of California at Santa Barbara) și Xxxxx Xxxxxxx (The Getty Research Institute, Los Angeles).

Programul conferintei împreună cu rezumatele prezentărilor pot fi de asemenea accesate pe site-ul proiectului (xxx.xxxxxxxx.xx/xxxxxxxx/xxxxxxxxxx).

Publicații:

În privința publicațiilor rezultate din prima etapă, a fost publicat un articol într-o revistă indexată ERIH Plus: Xxxxxxxx Xxx, ”Transnational Circulations and the Emergence of Contemporary Art: The Critical Challenges of the Art Biennials in a Global World”, Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series, vol. 67, no. 1, 2018, pp. 157-169.

În cadrul celei de-a doua etape, au fost publicate două articole indexate BDI: Xxxxxxxx Xxx, „Messages in Bottles: Documented Performance and Performative Photography in Romanian Art during Late Socialism”, în Journal of Contemporary Central and Eastern Europe, vol. 27, no. 1, 2019, pp. (indexat Xxxxxx and Xxxxxxx, SCOPUS), iar Xxxxx Xxxxxxxx a publicat articolul ”Narratives of Southern Constellations. Cultural diplomacy and artistic exchanges within the Non-Aligned Movement”, Hermeneia. Journal of Hermeneutics, Art

Theory and Art Criticism, no. 23, 2019, pp. 237-248 (indexat Web of Sciene-Emerging Citation Index, ERIH Plus).

În cadrul celei de a treia etape a proiectului, Xxxxxxxx Xxxxx a publicat articolul intitulat The Chilean Museum of Solidarity and Transregional Links with Romania during the Cold War, publicată în revista Online Journal Modelling the New Europe, no. 32/2020 (DOI: 10.24193), indexată SCOPUS, ERIH Plus etc.

Sub coordonarea lui Xxxxxxxx Xxx, revista Studies in Visual Arts and Communication. An International Journal a publicat în luna iunie numărul tematic intitulat Exhibitions as Points of Artistic Contact in Romanian Art during the Cold War (1965-1989) (vol. 7, no. 1, 2020) cuprizând o introducere șu patru noi articole scrise de membrii proiectului: Xxxxx Xxxx, Romanian Art in the Period of “Diversionist Liberalisation”; Xxxxxxxx Xxx, Beyond Influence: On the Troubled Reception of American Art Exhibitions in Romania during the Cultural Détente (1968 – 1972); Xxxxx Xxxx, Turning the Tables: Emigré Artists and the West during the Cold War și Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx, The Transversal Network: Mail Art Practices and International Contacts in Atelier 35, Oradea, and the MAMŰ group, Tîrgu-Mureș, in the early 1980s.

De asemenea, au fost publicate două capitole ale unor volume colective auctoriate de Xxxxxxxx Xxx. Primul dintre acestea, intitulat “Whose Figuration? Varities of Realism in Romanian Art 1968-1972”, a fost publicat în cadrul volumului colectiv Realisms of the Avant- Garde, editat de Xxxxxx Xxxxxx, Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx, Xxxxx Xxxxx and Xxxxxx Xxx (Berlin: De Gruyter, 2020). Cel de-al doilea, intitulat “A Porous Iron Curtain: Artistic Contacts and Exchanges across the Eastern European bloc during the Cold War (1960-1980)”, urmează să apară în luna septembrie a acestui an în cadrul volumului Art History in a Global Context: Methods, Themes and Approaches, editat de Xxx Xxxxxxxxx, Xxxxxxxx Xxxx (Oxford: Wiley-Blackwell, 2020).

În total, în cadrul proiectului au fost publicate 8 articole științifice indexate BDI și 2 capitole de carte publicate (sau aflate în curs de publicare) la edituri internaționale prestigioase (de Gruyter și Wiley-Blackwell).

Bibliografie:

Xxxxx, Xxxx, “Art Periodicals and Contemporary Art Worlds, Part 1: An Historical Exploration”, Artmargins, vol. 5, no. 3, 2016, pp. 35-61

Xxxxx, Xxxxxx, Xxxxxx Xxxxxxx Xxxxxxxx și Xxxxx Xxxxxxxxxx (eds.), Art Beyond Borders. Artistic Exchange in Communist Europe [1945-1989], Central European University Press, Budapesta/New York, 2016

Xxxx, Xxxxxx. A magyar konceptművészet kezdetei. Xxxx Xxxxxx gyűjteménye, 1971. Nyílt Struktúrák Művészeti Egyesület XXXX-xxxxxxx.xx, Budapesta, 2008.

Xxxxxxx, R. D. și D. A. Snow, “Framing Processes and Social Movements: An Overview and Assessment”. Annual Review of Sociology 26, 2000, pp. 611-639

Xxxx-Xxxxx, Xxxxxxx și Xxxx Xxxxxx (eds.), Performance Art in the Second Public Sphere: Event-Based Art in Late Socialist Europe, Routledge, Londra/New York, 2018 Xxxxxxxxxxx, Xxxxx, ”International Indeterminacy: Xxxxxx Xxxxxxxx and the Mail”, Xxxxxxxxxx, vol. 7, no. 3, 2018, pp. 57-85.

Xxxxxx, Xxxxxxxxx, ”Hacia el Arte Lationoamericano Globalizado. La auto-invention de CAYC desde la perspectiva transmoderna et transregional”, Revista de Estudios Globale e Arte Contemporaneo 5, 1, 2017-18, pp. 65-66.

Xxxxxx, X, The Non-Aligned Movement: Genesis, Organization and Politics (1927-1992), Brill, Leiden, 2018.

Xxxxxxx, Xxxxxxx, ”Is there a ‘digital’ art history?”, Visual Resources, 29, 2013, pp. 1-2, 5- 13

Xxxxx, Xxxxx, „”Nem hiszek a túl direkt dolgokban...” Beszélgetés Xxxxxxx Xxxxxxxx.” Ars Hungarica. 2011/3. pp. 110-122;

Xxxxxx, Xxxx and Xxxxxx Xxxxxx, ”Eastern Europe Can Be Yours! Alternative Art of the Eighties”, Afterall, 2017

Xxxxxx, Xxxx and Xxxxxx Xxxxxx, ”The Post-National in East European Art: From Socialist Internationalism to Transnational Communities”, in Xxx Xxxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxxx and Xxxxxx Xxxxxx (eds.), Art and Theory of Post-1989 Central and Eastern Europe: A Critical Anthology, MoMA, New York, 2018.

Xxxxxxx, Xxxxx, "“Something Unnameable in Common”: Translocal Collaboration at the Beau Geste Press", Artmarginsi vol. 1, no. 2-3, 2012, pp. 45-72.

Xxxx, Xxxxx, ”Doing Culture Under State-Socialism: Actors, Events and Interconnections”. Nr. Special al Comparativ: Zeitschrift für Globalgeschicte und vergleichende Gesellschaftsforschung, no. 4, 2014

Xxxx, Xxxxx, Xxx Xxxxx (eds,), Globalizing East European Art Histories: Past and Present, Routledge, Londra, 2018

Xxxx Xxxxx, Xxxxx, Networking the Bloc. Experimental art in Eastern Europe 1965-1981, MIT Press, Cambridge Mass, 2019.

Xxxxx, Xxxxxxx X., Fall-Out Shelters for the Human Spirit: American Art and the Cold War, University of North Carolina Press, 2005

Xxxxxx, Xxxxxx, „Exhibition as a Diplomatic Tool. The Search for Artistic Solidarity”, Third Text, 2018, vol. 32, no. 4, pp. 412-433

Xxxxxxx Xxxxxxxxx, Xxx-xxx Xxxx (eds.), Minor Transnationalism, Durham: Duke University Press, 2005

Xxxxxxx, Xxxxxxxx, “Transregional studies. A new approach to global processes” in Xxxxxxxx Xxxxxxx (ed.), The Routledge Handbook of Transregional Studies, Routledge, London, New York, 2019

Xxx, Xxxxxxxx, ”Whose Figuration? Varities of Realism in Romanian Art 1968-1972”, în Realisms of the Avant-Garde, edited by Xxxxxx Xxxxxx, Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx, Xxxxx Xxxxx and Xxxxxx Xxx (Berlin: De Gruyter, 2020).

Xxxxxxxxxx, Xxxxx, In the Shadow of Yalta. Art and Avant-Garde in Eastern Europe, Reaktion Books, London, 2011

Xxxxxxxxxx, Xxxxx, ”The Global NETwork: An Approach to Comparative Art History”, in Xxxxxx XxXxxxx Xxxxxxxx, Xxxxxxxxx Xxxxxx și Xxxxxxxx Xxxxxx-Xxxxxx (eds.), Circulations in the Global History of Art, Routledge, Londra și New York, 2016

Piškur, B. and X. Xxxxxx, “Third World: Prints from the Non-Aligned Countries at the International Biennial Exhibitions of Graphic Arts in Ljubljana between 1961-1991”, Southern Constellations. The Poetics of the Non-Aligned [Exhibition Catalogue], Moderna Galerija, Ljubljana, 2019, pp. 171-174.

Xxxxxxxxx, Xxxxx, An Associative Art History, JRP/Ringier and Les Presses du Réel, Zurich, 2017

Xxxxxx, Xxxxxxxx, Xxxx Xxxxxx & Xxxxxxx Xxxxx, ”Introduction: Space and Scale in Transnational History”, The International History Review, 33:4, pp. 573-584, 2011

Xxxxxxx.xx, Art Always Has its Consequences. Artists’ Texts from Croatia, Hungary, Poland, Serbia, 1947-2009, Xxxxxxxxx Press, Berlin, 2011.

Xxxxxx, Xxxxxxx, ”International Hungary! Gyorgi Galantai’s Networking Strategies”,

Artmargins, vol. 1, no. 2-3, 2012