HOTĂRÂREA nr. 759
HOTĂRÂREA nr. 759
din 30.10.2019
Dosar nr.: .348/2019
Petiţia nr.: 3090/06.06.2019
Petent: …….
Reclamată: Societatea Comercială Premium Rent a Car
Obiect: plata taxei de asigurare aferentă contractui de închiriere a unui autovehicul, pe criteriul vârstei
X.Xxxxxx, domiciliul sau reşedinţa părţilor
Numele, domiciliul, reşedinţa sau sediul petentului
1. ………………
Numele, domiciliul, reşedinţa sau sediul părţii reclamate
2. Societatea Comercială Premium Rent a Car – str. Neagoe Vodă nr. 3-5, camera 1, bloc 13/6, sc. B, ap.26, sector 1, București
II. Obiectul sesizării şi descrierea presupusei fapte de discriminare
3. Petentul, ulterior semnării unui contract de închiriere a unui autoturism de la societatea reclamată, sesizează cu privire la posibilia discriminare ca urmare a achitării taxei de asigurare în cuantum de 70 euro, pe criteriul vârstei.
III.Procedura de citare
4. În temeiul art. 20, alin.4, din O.G. nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin intermediul adreselor nr. 3692/27.06.2019 și 3090/27 06.2019, a citat părțile pentru data 19.07.2019.
5.Procedură legal îndeplinită.
IV. Susţinerile părţilor Susţinerile petentului
5.Petentul, ulterior semnării unui contract de închiriere a unui autoturism de la societatea reclamată, sesizează cu privire la posibilia discriminare ca urmare a achitării taxei de asigurare în cuantum de 70 euro, pe criteriul vârstei.
6. Acesta subliniază faptul că reprezintă o faptă de discriminare metoda găsită de reclamată de a face câştiguri suplimentare prin achitarea acestei taxe (denumita de petent: taxă de vârstă) de la persoane trecute de 65 de ani.
8. Totodată, petentul solicită să se ia măsurile care se impun.
Susţinerile reclamatei
9. Reclamata, în punctul său de vedere, înregistrat 4195/18.07.2019, precizează că petentul a efectuat pe site-ul xxx.xxxxxxx.xxx o rezervare în vederea închirierii unui autovehicul pentru perioada 01-08.05.2019., Partea reaclamată sustine că acest site nu este prorietatea sa, fiind operat de o societate britanică care deţine site-ul, fapt care se poate observa pe pagina de logare unde apare „powerde by xxxxxxxxxx.xxx.”
10.Societatea reclamată susţine că are un contract cu rentalcars şi oferă autovehicule în baza contractelor încheiate de compania Wizzair către clienţii acestora. Astfel, petentul a rezevat autovehiculul prin intermediul site-urilor societăţii Wizzair şi rentalcars.
11.Reclamata precizează că afirmaţiile petentului nu sunt corecte, deoarece acesta a putut verifica în orice moment corectitudimnea tuturor informaţiilor şi să decidă în mod unilateral asupra detaliilor contractule, dar, încă din momentul rezevării, acesta a denaturat adevărul, alegând, în mod intenţionat, un alt segment de vârstă.
12.Avertizarea societăţii Wizzair pe site asupra posibilelor diferenţe tarifare sunt detaliate în mod clar, dar petentul a refuzat să le ia în considerare, declarând, cu rea- voinţă, altceva.
14. Punctul de vedere al petentului trebuie analizat plecând de la contractul dintre societatea Wizzair şi acesta, deoarece condiţiile de închiriere sunt publicate pe site, sunt opţionale şi nu condiţionează sub nicio formă clientul societăţii să încheie contractul cu societatea.
13. Partea reclamata sustine ca petentul a avut controlul integral asupra deciziilor sale, fiind informat despre condiţiile contractuale (condiţii care şi acum se regasesc pe site).
14. Faţă de cele expuse, partea reclamată solicită respingerea plângerii depuse de petent.
V. Motivele de fapt şi de drept
15. În fapt, prin petiţia formulată şi trimisă spre soluţionare Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Colegiul director este chemat să se pronunţe asupra clauzelor asigurării făcute on–line de petent în vederea încheierii unui contract de închiriere.
16. În drept, coroborat actului normativ care reglementează prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare precum şi atribuţiile şi domeniul de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Colegiul director trebuie să analizeze în ce măsură obiectul petiţiei este de natură să cadă sub incidenţa prevederilor O.G. nr.137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, Colegiul director analizează în strânsă legătură în ce măsură obiectul unei petiţii întruneşte, în prima instanţă, elementele art. 2 al O.G. nr.137/2000, republicată, cuprins în Capitolul I Principii şi definiţii al Ordonanţei şi subsecvent, elementele faptelor prevăzute şi sancţionate contravenţional în Capitolul II Dispoziţii Speciale, Secţiunea I-VI din Ordonanţă. În măsura în care se reţine întrunirea elementelor discriminării, aşa cum este definită în art. 2, comportamentul în speţă atrage răspunderea contravenţională, după caz, în condiţiile în care sunt întrunite elementele constitutive ale faptelor contravenţionale prevăzute şi sancţionate de O.G. nr. 137/2000, republicată.
17. O.G. nr. 137/2000 privind combaterea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, la art. 2 alin. 1 prevede: „Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”
18. Pentru ca o faptă să fie calificată discriminatorie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) existenţa unui tratament diferenţiat a unor situaţii analoage sau omiterea de a trata în mod diferit situaţii diferite, necomparabile;
b) existenţa unui criteriu de discriminare conform art. 2 alin. 1 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare;
c) tratamentul să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a unui drept recunoscut de lege;
d) tratamentul diferenţiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate şi necesare.
19. Reţinând în coroborare cu aceste aspecte definiţia discriminării, astfel cum este reglementată de articolul 2 alin.1 din O.G.137/2000 cu modificările şi completările ulterioare, republicată, Colegiul director se raportează la modul în care sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale art. 2 din O.G. 137/2000. Pentru a ne situa în domeniul de aplicare al art. 2, alin. 1 deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa trebuie să aibă la bază unul dintre criteriile prevăzute de către art. 2, alin. 1, şi trebuie să se refere la persoane aflate în situaţii comparabile dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenţei lor la una dintre categoriile prevăzute în textul de lege menţionat anterior. Aşa cum reiese din motivaţia invocată anterior, pentru a ne găsi în situaţia unei fapte de discriminare trebuie să avem două situaţii comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit. Subsecvent, tratamentul diferenţiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
20. Din analiza obiectului petiţiei raportat la îndeplinirea elementelor constitutive ale faptei de discriminare, Colegiul director reţine faptul că petentul, persoană în etate, reclamă modul în care partea reclamată l-a discriminat prin plata unei taxe în cuantum de 70 de euro aferentă asigurărilor(facultative) necesare la încheierea contractului de închiriere a unui autoturism. 21.Faţă de obiectul petiţiei, Xxxxxxxx director reţine faptul că petentul a cunoscut condiţiile de asigurare înaintea încheierii contractului de închiriere a maşinii, acestea fiind publicate pe site–ul societăţii şi, de asemenea, ia act de faptul că un contract de asigurare este prin definiţie (art. 2199 Cod civil) un contract de adeziune. Totodată, Xxxxxxxx cunoaşte faptul că, în legislaţia asigurărilor, vârsta este unul dintre elemetele de bază în stabilirea cuantumului fiecărui contract de asigurare, cu precădere pentru tipul de asigurări facultative, cum este şi aceasta.
Dispoziţiile art. 2214 din Codul civil reţin următoarele:
„În cazul asigurării de bunuri, asigurătorul se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească o despăgubire asiguratului, beneficiarului asigurării sau altor persoane îndreptăţite”. Coroborat cu acestea Xxxxxxxx reţine din susţinerile părţilor faptul că petentul a recunoscut că a făcut o rezervare on line, având posibilitatea să ses informeze şi de asemenea reţine din susţinerile părţii reclamate faptul că iniţial petentul nu şi-a comunicat vârsta reală, fapt care s-ar putea încadra în prevederile art. 2203-2204 Cod civil.
22. Raportat la îndeplinirea elementelor constitutive ale faptei de discriminare, Colegiul director reţine că, în speţă, acestea nu se întrunesc, nefiind vorba de situaţii comparabile (fiind vorba despre criteriul vârstei invocat de petent care este justificat în acesata situaţie, vârsta fiind elementul de bază în calculul cuantumului asigurărilor), nefiind încălcat principiul egalităţii şi nici cel al nediscriminării.
23. Prin urmare, Xxxxxxxx director decide faptul că, în cazul semnalat de către petent, nu s-a săvârşit o faptă de discriminare, potrivit O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 20 alin. (2) din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi la şedinţă,
COLEGIUL DIRECTOR HOTĂRĂŞTE:
1. Aspectele sesizate nu se întrunesc elementele constitutive ale faptei de discriminare (nu sunt situaţii comparabile), potrivit prevederilor art. 2, alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 privind sancţionarea tuturor faptelor de discriminare, republicată.
2.Câte o copie a prezentei hotărâri se va comunica părţilor.
VI. Modalitatea de plată a amenzii: Nu e cazul.
VII. Calea de atac şi termenul în care se poate exercita
Prezenta hotărâre poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, potrivit O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de discriminare, republicată şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.