CODUL ETIC ŞI DE INTEGRITATE
CODUL ETIC ŞI DE INTEGRITATE
AL ANGAJAȚILOR
CENTRULUI DE CULTURĂ ,,XXXXXXXX XXXX”
CUPRINS
I. DISPOZITII GENERALE
II. OBIECTIVE
III. INFORMAREA
IV. DEFINIŢII ŞI TERMENI
V. INTEGRITATEA
VI. PRINCIPII GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A ANGAJAȚILOR DIN INSTITUȚIA PUBLICĂ
VII. NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A ANGAJAȚILOR INSTITUȚIEI PUBLICE
VIII. NORME DE CONDUITĂ ALE ANGAJATULUI PUBLIC ȘI A PERSONALULUI CONTRACTUAL ÎN RELAȚIA CU CETĂȚEANUL
IX. DISPOZIŢII FINALE
Capitolul I – DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1 – Domeniul de aplicare
1.1 Prezentul cod etic şi de integritate reglementează normele de conduită profesională şi se aplică tuturor categoriilor de angajaţi din Centrul de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”:
▪ funcţii publice de conducere,
▪ funcţii publice de execuţie,
▪ personalul contractual și alte categorii.
1.2 Normele prevăzute în prezentul cod etic şi de integritate sunt complementare reglementărilor prevăzute în:
⮚ Legea nr. 7/2004 privind codul de conduită a funcţionarilor publici,
⮚ Legea nr. 477/2004 privind codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice,
⮚ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,
⮚ Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative,cu modificarile si completarile ulterioare
⮚ Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legi
⮚ Ordinul MFP nr. 946/2005 (r) pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial
⮚ Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
⮚ Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;
⮚ Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;
⮚ Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare
Prezentul cod etic şi de integritate nu se subtituie în nici un caz legilor şi reglementărilor aplicabile în instituţiile publice, este un mijloc de comunicare uniformă a valorilor etice ale tuturor salariaţilor. Codul etic stabileşte care sunt obligaţiile rezultate din lege cărora trebuie să li se supună salariaţii, în plus, peste cele rezultate ca urmare a raporturilor de muncă: depunerea declaraţiei de avere, a declaraţiei pentru prevenirea conflictului de interese, pentru semnalarea incompatibilităţilor pentru ocuparea unor funcţii publice.
Capitolul II - OBIECTIVE
Centrul de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”, definită ca entitate publică, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, asigură condiţiile necesare cunoaşterii de către angajaţi a reglementărilor care guvernează comportamentul acestora, prevenirea şi raportarea fraudelor şi neregulilor.
Obiectivele prezentului cod de etică și integritate urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi să contribuie la eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din instituția publică, prin:
• reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei funcţiei publice şi al angajaților publici;
• informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea angajaților publici în exercitarea funcţiilor publice;
• crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi angajații publici, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de altă parte.
Capitolul III - INFORMAREA
În vederea realizării standardului de etică şi integritate, la nivelul Centrului de Cultură
,,Xxxxxxxx Xxxx” au fost stabilite tipurile de informaţii, conţinutul, calitatea, frecvenţa, sursele şi destinatarii acestora, astfel încât conducerea şi salariaţii, prin primirea şi transmiterea informaţiilor, să îşi poată îndeplini sarcinile.
1. Cerinţe generale
1.1 Informaţia este indispensabilă unui management sănătos, unei monitorizări eficace, identificării situaţiilor de risc în faze anterioare ale manifestării acestora;
1.2 Informaţia trebuie să fie corectă, credibilă, clară, completă, oportună, utilă, uşor de înţeles şi receptat;
1.3 Managerul şi salariaţii trebuie să primească şi să transmită informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor;
1.4 Informaţia trebuie să beneficieze de o circulaţie rapidă, în toate sensurile, inclusiv în şi din exterior.
Centrul de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”, ca şi entitate publică, prin iplementarea standardului
,,Informarea” îşi propune să realizeze forma de cultură organizaţională, care să conducă la armonizarea valorilor individuale, în vederea orientării lor convergente spre realizarea obiectivelor fundamentale ale entităţii publice, reflectând atitudinea pe care o are faţă de schimbare.
La nivelul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”, cultura organizatională se transmite prin reguli scrise şi prin standarde de etică socială şi de comportare, relativ stabile în timp, fiind o cultură de tip normativ, în care accentul se pune pe urmărirea corectă a procedurilor, care sunt importante ca și rezultatele urmărite, cu standarde profesionale și morale ridicate.
Personalul va fi informat permanent aspura codului de conduită, care stabileşte reguli de comportament etic în realizarea atribuţiilor de serviciu, aplicabil atât personalului de conducere, cât şi celui de execuţie din cadrul serviciilor și compartimentelor Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”.
Capitolul IV – DEFINIŢII ŞI TERMENI
• personal contractual ori angajat contractual - persoana numită într-o funcţie în autorităţile şi instituţiile publice în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare;
• funcţie publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale
• funcţie - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în fişa postului;
• interes public - acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienţei, eficacităţii şi economicităţii cheltuirii resurselor;
• interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către de către funcţionarii publici şi personalul contractual prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atribuţiilor funcţiei:
• conflict de interese - acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al al funcţionarului public şi angajatului contractual contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei publice sau a funcţiei deţinute;
• informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile instituţii publice, indiferent de suportul ei;
• informaţie cu privire la date personale - orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.
• Integritate - caracter integru; sentiment al demnităţii, dreptăţii şi conştiinciozităţii, care serveşte drept călăuză în conduita omului; onestitate, cinste, probitate
• consilier de etica - functionarul public desemnat pentru consiliere etica de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, în temeiul art. 21 din Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici, republicata;
• norme de conduita - normele de conduita profesionala a functionarilor publici, reglementate prin Legea nr. 7/2004, republicata şi Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice
• frauda - orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu: utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, inclusiv faptele penale prevăzute în cap. III secţiunea 41 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca efect alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivită sau incorectă a fondurilor comunitare de la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau a sumelor de cofinanţare aferente de la bugetul de stat, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-f) şi l) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) lit. a)-
d) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; necomunicarea unei informaţii prin încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect la care s-a făcut referire anterior; deturnarea acestor fonduri de la scopurile pentru care au fost acordate iniţial conform Ordonanţei de urgenţă nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare
Capitolul V – INTEGRITATEA
1.2. Cerinţe generale
Managerul şi salariaţii trebuie să aibă un nivel corespunzător de integritate profesională şi personală şi să fie conştienţi de importanţa activităţii pe care o desfăşoară;
• Managerul, prin deciziile sale şi exemplul personal, sprijină şi promovează valorile etice şi integritatea profesională şi personală a salariaţilor. Deciziile şi exemplul personal trebuie să reflecte:
o valorificarea transparenţei şi probităţii în activitate;
o valorificarea competenţei profesionale;
o iniţiativa prin exemplu;
o conformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile specifice;
o respectarea confidenţialităţii informaţiilor;
o tratamentul echitabil şi respectarea indivizilor;
o relaţiile loiale cu colaboratorii;
o caracterul complet şi exact al operaţiilor şi documentaţiilor;
o modul profesional de abordare a informaţiilor financiare;
• Salariaţii manifestă acel comportament şi dezvoltă acele acţiuni percepute ca etice în entitatea publică;
• Managerul şi salariaţii au o abordare pozitivă faţă de controlul financiar, a cărui funcţionare o sprijină.
Capitolul VI - PRINCIPII GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A ANGAJAȚILOR DIN INSTITUȚIA PUBLICĂ
Principiile care guvernează conduita profesională a angajaților publici din cadrul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx” sunt următoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia salariații au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia angajații publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia angajații publici au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia angajații publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia angajații publici sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice;
f) integritatea morală, principiu conform căruia angajații publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia angajații publici pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de angajații publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor
Capitolul VII - NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A ANGAJAȚILOR INSTITUȚIEI PUBLICE
1. Asigurarea unui serviciu public de calitate
• Angajații publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.
• În exercitarea funcţiei publice, angajații au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.
2. Loialitatea faţă de Constituţie şi lege
• Angajații publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
• Angajații publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.
3. Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice
• Angajații publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
• Angajaților publici le este interzis:
o să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
o să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte;
o să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
o să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
o să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
Prevederile anterior menţionate se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
o Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi desfăşoară activitatea.
o Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a angajaților publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul angajatului public de a face sesizări în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
4. Libertatea opiniilor
• În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, angajații publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
• În activitatea lor, angajații publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, angajații publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
5. Activitatea publică
• Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către angajatul public desemnat în acest sens de conducătorul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”
• Angajații publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul instituţiei publice.
• În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, angajații publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”,.
6. Activitatea politică
În exercitarea funcţiei publice, angajaților publici le este interzis:
• să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
• să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
• să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
• să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.
7. Folosirea imaginii proprii
• În considerarea funcţiei publice deţinute, angajaților publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
8. Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice
În relaţiile cu personalul din cadrul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, angajații publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.
• Angajații publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
o întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
o dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
o formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
• Angajații publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Angajații publici au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin:
o promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
o eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită menţionate şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
9. Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale
• Angajații publici care reprezintă instituția în cadrul unor conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi instituţiei publice pe care o reprezintă.
• În relaţiile cu reprezentanţii altor state, angajaților publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
• În deplasările externe, angajații publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.
10. Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor
Angajații publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.
11. Participarea la procesul de luare a deciziilor
• În procesul de luare a deciziilor, angajații publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
• Angajaților publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către instituție, de către alţi angajați publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
12. Obiectivitate în evaluare
• În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, angajații publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru angajații publici din subordine.
• Funcțiile publice de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.
• Se interzice angajaților publici cu funcție de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute anterior.
13. Folosirea prerogativelor de putere publică
Este interzisă folosirea de către angajații publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.
• Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, angajaților publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
• Angajaților publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.
• Angajaților publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.
14. Utilizarea resurselor publice
Angajații publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
• Angajații publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
• Angajații publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
• Angajaților publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
15. Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri
• Orice angajat public poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:
o când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
o când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
o când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
• Dispoziţiile anterioare se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ- teritoriale.
• Angajaților publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
Conflictul de interese privind angajații publici
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
Angajatul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
• este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
• participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu angajați publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
• interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
În cazul existenţei unui conflict de interese, angajatul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
În acest caz, conducătorul instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct angajatul public în cauză, va desemna un alt angajat public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
Încălcarea acestor dispoziţii poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
Obligaţii ale angajaților publici şi personalului contractual
• Angajații publici cu funcție de conducere au obligaţia de a-şi depune declaraţiile de avere şi interese în conformitate cu Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
• Angajații publici cu funcție de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii instituţiei publice, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.
Sancţiunile disciplinare şi răspunderea angajaților publici
Încălcarea cu vinovăţie de către angajații publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.
Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
• întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
• neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
• absenţe nemotivate de la serviciu;
• nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
• intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
• nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
• manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
• desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
• refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
• încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;
• alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi angajaților publici.
Sancţiuni
• În situaţiile în care se constată că faptele săvârşite de angajat în nerespectarea prezentului Cod etic şi de integritate, constituie abateri disciplinare, vor fi aplicate sancţiuni conform legislaţiei în vigoare.
• Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzatoare a atributiilor de serviciu care revin consilierilor de etica, în ceea ce priveste consilierea etică, completarea si transmiterea formatelor de raportare în conditiile si în termenele reglementate prin Ordinul ANFP nr. 1200/2013, constituie abatere disciplinara şi se aplică cancţiuni conform legii.
Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicării normelor de conduită profesională
1.Consilierea etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită de către angajații publici
În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod de etica şi integritate, va fi desemnat un angajat public pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită, denumit consilierul de etică care exercită următoarele atribuţii:
▪ acordă consultanţă şi asistenţă angajaților publici din cadrul instituţiei publice cu privire la respectarea normelor de conduită,
▪ monitorizează aplicarea prevederilor Codului etic şi de integritate din cadrul instituţiei,
▪ întocmeste rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către angajații din instituţie, în calitate de angajat desemnat pentru consiliere etică.
Fişa postului angajatului public desemnat consilier de etica, va fi completată cu atribuţia distinctă de
consiliere etică şi monitorizare a respectării normelor de conduită în cadrul instituţiei.
Pentru a putea acţiona în conformitate cu valorile entităţii publice, salariaţii au nevoie de sprijin şi de o comunicare deschisă, în special atunci când este vorba despre ajutorul acordat pentru rezolvarea dilemelor şi a incertitudinilor în materie de conduită adecvată. Salariaţii Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx” sunt liberi să comunice preocupările lor în materie de etică. Managementul entităţii trebuie să creeze un mediu adecvat acestui tip de comunicare.
Conducerea trebuie să supravegheze comportamentul efectiv al salariaţilor din subordine, referitor la standardul de etică şi integritate şi să trateze în mod adecvat orice abatere de la codul de conduită.
Rapoartele privind respectarea normelor de etică vor fi aprobate de Manager și se comunică angajaților publici din cadrul instituţiei publice trimestrial.
Scopul monitorizării și analiza respectarii normelor de conduită de către funcționarii publici este necesară pentru:
• identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui angajat public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;
• identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;
• adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
Sinteteza monitorizării respectării Codului de etică şi integritate cuprinde următoarele aspecte
pe care consilierul de etica le-a remarcat cu ocazia îndeplinirii îndatoririlor sale:
• rezumarea modului în care angajații publici care au beneficiat de consiliere etică s-au comportat ulterior în ceea ce priveste aspectele consiliate, respectiv măsura în care angajații publici au respectat sau nu normele de conduită referitor la care au solicitat consiliere,
• informații referitoare la identificarea cauzelor concrete care au determinat, au favorizat ori au condus la nerespectarea normelor de conduită,
• identificarea consecințelor care pot fi asociate uneia sau mai multor cauze de nerespectare a normelor de conduită, reprezentate de efectele juridice produse sau, după caz, de urmările negative ale faptei angajatului public,
• identificarea situațiilor în care asupra angajatului public au fost exercitate constrângeri sau amenințări care l-au determinat să încalce dispozițiile legale,
• cazurile în care funcționarilor publici li s-a cerut să acționeze sub presiunea factorului politic,
• modalitățile de prevenire a încălcării normelor de conduită în cadrul instituției publice, specificarea măsurilor identificate și implementate care pot contribui la prevenirea încălcării normelor de conduită. Măsurile de prevenire a încălcării normelor de conduită vor avea la bază:
o analize prealabile ale mediului organizațional intern, precum și asupra modului în care mediul intern și extern al instituției publice poate influența conduita angajaților publici
o previzionarea și evaluarea riscurilor care pot apărea în activitatea angajaților publici din cadrul instituției publice,
o identificarea domeniilor de activitate sau a activităților cu risc ridicat de expunere la vulnerabilități care ar putea conduce la încălcarea normelor de conduită sau la fapte mai grave de încălcare a legii,
o identificarea factorilor care generează vulnerabilități sau care favorizează încălcarea normelor de conduită; studierea comportamentelor/atitudinilor/vulnerabilităților identificate atât la nivel individual, cât și la nivelul instituției publice, care pot conduce la încălcarea normelor de conduită,
o măsuri manageriale și administrative menite să contribuie la îmbunătățirea climatului de lucru,
o identificarea și implementarea măsurilor de eliminare sau reducere a riscurilor care pot apărea în activitate și care pot conduce la încălcarea normelor legale,
o identificarea și implementarea măsurilor de limitare a intervenției factorilor care generează vulnerabilități și de apariție a situațiilor cu potențial impact negativ asupra conduitei angajaților publici.
Măsurile de prevenire trebuie să fie specifice și adaptate situațiilor susceptibile de nerespectare a normelor de conduită, implementarea acestora făcâdu-se lor înainte de a constata încălcări ale normelor legale.
Masurile de prevenire a încălcării normelor de conduită vor viza:
o acțiuni de conștientizare a angajaților publici asupra riscurilor încălcării normelor de conduită;
o acțiuni de informare, educare și modificare a comportamentelor;
o alte măsuri care sunt identificate și considerate la nivelul instituției publice, adecvate pentru prevenirea apariției unor situații de încălcare a normelor de conduită.
o masuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor de conduită
o cazuri care au prezentat interes pentru opinia publică prin identificarea faptei, a cauzelor și consecințelor produse ca şi motivele pentru care cazurile au fost considerate ca prezentând interes pentru opinia publică.
Responsabilităţi privind monitorizarea şi controlul aplicării normelor de conduită profesională
1. Consilierii de etică sunt persoanele de contact în relația cu ANFP,
2. Președinții comisiilor de disciplină au urmatoarele responsabilități:
• completează, cu sprijinul secretarilor comisiilor de disciplină, formatul standard de raportare,
• comunică formatul standard de raportate completat conducătorului instituției publice și consilierului de etică, în condițiile și la termenele reglementate,
3. Compartimentul/responsabilul - resurse umane are obligația de a pune la dispoziția consilierului de etică datele și informațiile necesare pentru transmiterea formatelor standard de raportare, în condițiile și la termenele reglementate.
4. Conducerea instituției publice are urmatoarele atribuţii:
• desemnarea consilierului de etică,
• revizuirea atribuţiilor angajatului public desemnat consilier de etica, astfel încât atribuțiile corespunzatoare calității de consilier de etică să aibă o pondere proporțională cu importanța și volumul activității de consiliere etică și de monitorizare a respectării normelor de conduită în cadrul institutiei publice,
• sprijinirea activităţii consilierului de etică,
• asigurarea condițiilor necesare participării consilierului de etică la programe de perfecționare profesională având tematici precum etică, conduită și integritate, măsuri anticorupție și comunicare şi la dezbaterile și evenimentele organizate de ANFP în vederea dezvoltării rețelei consilierilor de etică.
Răspunderea
Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a angajaților publici, în condiţiile legii.
Comisia de disciplină constituită la nivelul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx” are competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de etică şi integritate şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.
Capitolul VIII - NORME DE CONDUITĂ ALE ANGAJATULUI PUBLIC ŞI A PERSONALULUI CONTRACTUAL ÎN RELAŢIA CU CETĂŢEANUL
Angajatul public şi personalul contractual din cadrul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx” trebuie să manifeste disponibilitate în discuţia cu cetăţeanul, să caute să înţeleagă problema acestuia şi să îl îndrume astfel încât problema lui să aibă o rezolvare legală, rapidă şi eficientă.
Angajatul instituţiei trebuie să inspire încredere cetăţeanului, să manifeste empatie, să fie capabil să se pună în situaţia acestuia şi să asculte cu răbdare.
Angajaţii instituţiei ale căror atribuţii presupun contactul direct cu beneficiarii serviciului public, au următoarele obligaţii specifice:
⮚ să dea dovadă de disciplină atât în relaţiile cu cetăţenii, cât şi în cadrul instituţiei;
⮚ să dea dovadă de calm, politeţe şi respect pe întreaga perioadă de realizare a relaţiei cu publicul;
⮚ să manifeste o atitudine pozitivă şi răbdare în relaţia cu cetăţeanul;
⮚ să folosească un limbaj adecvat şi corect din punct de vedere gramatical;
⮚ să păstreze confidenţialitatea tuturor informaţiilor relevante obţinute de la cetăţean;
⮚ să formuleze răspunsuri legale, complete şi corecte şi să se asigure că acestea sunt înţelese de cetăţean;
⮚ să îndrume cetăţeanul către serviciul de specialitate în vederea obţinerii de informaţii detaliate care depăşesc competenţele structurii de asistenţă;
⮚ să întrerupă activitatea cu publicul numai în situaţia folosirii de către cetăţean a unui limbaj trivial, a formulării de ameninţări la adresa sa ori a utilizării de către cetăţean a violenţei verbale/fizice.
Capitolul IX – Dispoziţii finale
1. Prezentul Cod de etică şi integritate se constituie în parte integrantă a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx”
2. Pentru informarea salariaţilor şi a cetăţenilor, Cod de etică şi integritate va fi afişat la pe site-ul Centrului de Cultură ,,Xxxxxxxx Xxxx” – xxx.xxxxxxxxxxx.xx
Revizuire
Prezentul cod etic va fi supus revizuirii, în funcţie de experienţa acumulată în aplicarea lui.
MANAGER,
Xxxxxxxxx Xxx.