REGIMUL JURIDIC AL ÎNCHEIERII CONTRACTELOR
UNIVERSITATEA „XXXXXXX XXXXXXXXX”
BUCUREŞTI
FACULTATEA DE DREPT
REGIMUL JURIDIC AL ÎNCHEIERII CONTRACTELOR
PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALĂ
REZUMATUL TEZEI
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR XXXXXXX X. CĂRPENARU
DOCTORAND
XXXXX XXXXXXX-XXXXXXXX
PLANUL TEZEI
CUVÂNT ÎNAINTE
TITLUL I SISTEMUL DE REGLEMENTARE A DREPTULUI PRIVAT ROMÂN
CAPITOLUL I Privire generală asupra sistemelor de reglementare a
dreptului privat
Secţiunea I Sistemul autonomiei dreptului privat Secţiunea a II-a Sistemul unităţii dreptului privat
CAPITOLUL II Evoluţia reglementării dreptului comercial în dreptul
român
Secţiunea I Perioada premergătoare adoptării Codului Comercial
român de la 1887
Secţiunea a II-a Sistemul dualist al dreptului privat consacrat de
Codul civil din 1864 și de Codul comercial din1887
Secţiunea a III-a Sistemul monist al dreptului privat, în condiţiile
noului Cod Civil
TITLUL II PRINCIPIILE NOULUI COD CIVIL
CAPITOLUL I Sinteza principiilor care guvernează domeniul de
reglementare a noului Cod civil
Secţiunea I Principiile generale
Secţiunea a II-a Principiile care guvernează domeniul contractelor
civile
CAPITOLUL II Domeniul de aplicare a Legii nr.287/2009 privind
Codul civil
CAPITOLUL III Profesionistul
Secţiunea I Profesionistul necomerciant
Secţiunea a II-a Comerciantul – profesionistul întreprinderii
economice
Secţiunea a III-a Categorii de comercianţi
Cod civil
CAPITOLUL IV Întreprinderea
Secţiunea I Întreprinderea civilă
Secţiunea a II-a Întreprinderea economică (comercială)
CAPITOLUL V Autonomia dreptului comercial în contextul noului
TITLUL III CONTRACTELE ÎN CONCEPŢIA NOULUI COD
CIVIL
CAPITOLUL I Uniformizarea terminologică CAPITOLUL II Contractul ca izvor al obligaţiilor
CAPITOLUL III Codul civil ca lege-cadru în materia contractelor
Secţiunea I Contracte speciale
Secţiunea a II-a Contracte numite şi contracte nenumite
CAPITOLUL IV Categorii de contracte stabilite de noul Cod civil Secţiunea I Contracte sinalagmatice şi contracte unilaterale Secţiunea a II-a Contracte cu titlu oneros şi contracte cu titlu gratuit Secţiunea a III-a Contracte comutative şi contracte aleatorii
Secţiunea a IV-a Contracte consensuale, contracte solemne şi
contracte reale
Secţiunea a V-a Contracte de adeziune
Secţiunea a VI-a Contractul–cadru
Secţiunea a VII-a Contracte încheiate cu consumatorii
CAPITOLUL V Libertatea de a contracta şi buna–credinţă ca principii fundamentale ale încheierii şi executării contractelor
TITLUL IV CONTRACTELE PRIVIND ACTIVITATEA
COMERCIALĂ
CAPITOLUL I Argumentaţie terminologică
CAPITOLUL II Criterii de delimitare a contractelor privind activitatea
comercială
CAPITOLUL III Particularităţi ale regimului juridic al contractelor privind activitatea comercială
Secţiunea I Reguli preluate din dreptul comercial şi extinse în tot
domeniul dreptului civil
Secţiunea a II-a Reguli specifice raporturilor juridice dintre
comercianţi nepreluate în noul Cod civil
Secţiunea a III-a Reguli specifice raporturilor juridice dintre
comercianţi aplicabile exclusiv în raporturile juridice dintre profesionişti
CAPITOLUL V Contracte privind activitatea comercială prevăzute de
noul Cod civil
CAPITOLUL VI Contracte privind activitatea comercială neprevăzute de noul Cod civil, dar prevăzute de legi speciale
CAPITOLUL VII Sinteză asupra contractelor privind activitatea comercială.
Concluzii şi propuneri de lege ferenda
TITLUL V PRINCIPIUL LIBERTĂŢII CONTRACTUALE
CAPITOLUL I Contractul
Secţiunea I Definiţia contractului
Secţiunea a II-a Evoluţia istorică a conceptului de contract Secţiunea a II-a Rolul şi funcţiile contractului
Secţiunea a IV-a Rolul contractului în contextul globalizării Secţiunea a V-a Contractul în sistemele civil law şi common law
Secţiunea a VI-a Contract. Convenţie. Act juridic. Contractul ca izvor al obligaţiilor
CAPITOLUL II Libertatea contractuală – principiu al dreptului privat
Secţiunea I Teoria autonomiei de voinţă – fundament al libertăţii
de a contracta de voinţă contractuale contractelor
arbitrajului
Secţiunea a II-a Libertatea contractuală – corolar al autonomiei Secţiunea a III-a Consecinţele aplicării principiului libertăţii Subsecţiunea I Libertatea în exprimarea voinţei la încheierea
Subsecţiunea a II-a Libertatea probelor
Subsecţiunea a III-a Libertatea soluţionării litigiilor pe cale
Secţiunea a IV-a Principiul libertăţii de a contracta şi principiul
consensualismului
Secţiunea a V-a Consensualismul şi formalismul contractual CAPITOLUL III Limitele libertăţii de a contracta
Secţiunea I Legea ca limită a libertăţii contractuale
Secţiunea a II-a Ordinea publică – limită a libertăţii contractuale Secţiunea a III-a Bunele moravuri ca limită a libertăţii
contractuale
contracte
Secţiunea a IV-a Buna-credinţă Secţiunea a V-a Contractele de adeziune
Secţiunea a VI-a Contractele impuse de lege (forţate) Secţiunea a VII-a Contracte cu clauze impuse de lege Secţiunea a VIII-a Contracte cu clauze interzise de lege
Secţiunea a IX-a Reguli speciale privind diferite tipuri de
Subsecţiunea I Contracte încheiate la distanţă între
profesionişti şi consumatori
Subsecţiunea a II-a Contracte încheiate pentru exercitarea
comerţului electronic
Subsecţiunea a III- a Contractele bancare
Subsecţiunea a IV-a Contractele încheiate pe piaţa de
capital
comerciale de credit
Subsecţiunea a V-a Contractele de asigurare
Subsecţiunea a VI-a Regimul juridic al titlurilor
CAPITOLUL IV Concluzii şi propuneri de lege ferenda cu privire la libertatea de a contracta
TITLUL VI PROCEDURA ÎNCHEIERII CONTRACTELOR
CAPITOLUL I Consideraţii generale privind încheierea contractelor Secţiunea I Scurtă incursiune istorică
Secţiunea a II-a Încheierea contractelor în sistemul civil law şi
common law
Secţiunea a III-a Încheierea contractelor în sistemul român de
drept. Perspectivă istorică
Secţiunea a IV-a Tendinţe în dreptul european în materia încheierii contractelor privind activitatea comercială
Subsecţiunea I Dreptul Uniunii Europene
Subsecţiunea a II-a Reglementări extracomunitare de drept
privat european
CAPITOLUL II Încheierea contractelor în noul Cod civil
Secţiunea I Consideraţii de ordin general Secţiunea a II-a Libertatea formei
Secţiunea a III-a Condiţii esenţiale pentru validitatea contractului Subsecţiunea I Capacitatea de a contracta
Subsecţiunea a II-a Consimţământul părţilor Subsecţiunea a III-a Viciile de consimţământ Subsecţiunea a IV-a Obiectul contractului Subsecţiunea a V-a Cauza contractului Subsecţiunea a VI-a Forma contractului Subsecţiunea a VII-a Remiterea bunului
CAPITOLUL III Formarea ( încheierea ) contractului
Secţiunea I Consimţământul
Secţiunea a II-a Acordul intern şi extern de voinţe. Prevalenţa
acordului exteriorizat
Secţiunea a III-a Încheierea contractului între prezenţi şi inter
absentes
Negocierile
Secţiunea a IV-a Faza precontractuală. Obligaţia de informare. Secţiunea a V-a Acordul de voinţă
Subsecţiunea I Oferta de a contracta
Subsecţiunea a II-a Acceptarea ofertei
Secţiunea a VI-a Conţinutul contractului CAPITOLUL IV Momentul şi locul încheierii contractului
Secţiunea I Momentul încheierii contractului Secţiunea a II-a Locul încheierii contractului
CAPITOLUL V Pactul de opţiune şi promisiunea de a contracta Secţiunea I Pactul de opţiune
Secţiunea a II-a Promisiunea de a contracta Secţiunea a III-a Suplinirea consimţământului Secţiunea a IV-a Dreptul de preempţiune
CAPITOLUL VI Particularităţi ale încheierii diferitelor contracte privind activitatea comercială
CAPITOLUL VII Concluzii şi propuneri de lege ferenda cu privire
la procedura încheierii contractelor privind activitatea comercială
civil
TITLUL VII NULITATEA CONTRACTULUI
CAPITOLUL I Consideraţii generale privind nulitatea
CAPITOLUL II Tipuri de nulitate
Secţiunea I Tipuri de nulitate. Clasificări
Secţiunea a II-a Delimitarea nulității de alte sancțiuni de drept
CAPITOLUL III Cauzele de nulitate
Secțiunea I Cauzele de nulitate absolută Secțiunea a II-a Cauzele de nulitate relativă
CAPITOLUL IV Efectele nulităţii
CAPITOLUL V Validarea contractului
CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
BIBLIOGRAFIE CUPRINS
TEMA TEZEI
Tema cercetării de față se dovedește de un real interes în contextul modificărilor de substanță ocazionate de intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, eveniment de cotitură care a făcut dovada intenției legiuitorului român de unificare a sistemului de reglementare a raporturilor juridice de drept privat și de renunțare la sistemul anterior dualist.
De ce contractele și, cu precădere, de ce contractele privind activitatea comercială? Pentru că existența socială este în fapt un nex complex și complicat de raporturi, bazate în mod fundamental pe raporturile juridice și în care contractele joacă un rol vital, cu precădere în viața economică, al cărei motor sunt.
Distinct de faptul că un studiu grupat, coerent privind încheierea contractelor, care să reprezinte ceva mai mult decât un simplu capitol al unui tratat despre materia obligațiilor reprezintă o noutate doctrinară, acesta devine cu atât mai actual în contextul noii reglementări.
Cu specială referire la contractele privind activitatea comercială, interesul cercetării se justifică pe de o parte în raport cu opțiunea terminologică, mai precis cu interdicția pe care legiuitorul o impune de folosire a sintagmei
„contracte comerciale”, iar pe de altă parte cu realitatea indeniabilă a existenței acestor contracte, care, în contextul abrogării Codului comercial de la 1887, au fost integrate în corpus-ul noului Cod civil, constituind astfel partea consistentă din noua reglementare a materiei contractelor numite.
Nu în ultimul rând, tema se centrează predilect pe problematica încheierii contractelor, întrucât această etapă este fundamentală în decelarea intenției reale a părților la formarea raportului juridic, ca și în determinarea întinderii drepturilor și obligațiilor pe care acestea și le asumă, a fundamentelor acestora, în special în contextul evoluției dinamice și spectaculoase a mijloacelor de comunicație, care trimit în plan secund mijloacele clasice utilizate și care au format deja obiectul unei ample cercetări doctrinare.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Principalul obiectiv al cercetării de față este conturarea, în funcție de legislația actuală internă și internațională incidentă, a regimului juridic al etapei încheierii contractelor privind activitatea comercială.
Studiul urmărește și decelarea rolului și poziției noii reglementări naționale în context european și internațional, a modalității în care această reglementare continuă sau nu linia tradițională, a gradului în care inovează și/sau progresează, dar și a gradului de compatibilitate cu reglementarea străină aplicabilă la nivel național, conform tratatelor internaționale la care România este parte.
Nu în ultimul rând, examinarea problematicii contractelor privind activitatea comercială are reverberații în plan practic. Dispoziții din legea de organizare judiciară, din legea de punere în aplicare a noului Cod civil, din regulamentul de organizare a instanțelor fac referire la tribunalele/secțiile specializate, ca forme sub care se reorganizează fostele tribunale comerciale sau secții comerciale din tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.
În acest context, problema competenței materiale în soluționarea cauzelor, raportat la dispozițiile prevăzute de legiuitor cu titlu exemplificativ în acest sens, poate găsi o dezlegare prin conturarea noțiunilor de „activitate comercială” și de
„contracte privind activitatea comercială”, implicațiile în plan procedural
neputând fi decât benefice.
Toate prefacerile în plan legislativ, și nu numai, care au succedat momentului 1 octombrie 2011, au repus în discuție paradigma dreptului civil, dar mai ales pe cea a dreptului comercial.
S-a încercat ca, în cuprinsul tezei, să se urmeze îndeaproape litera noului Cod civil, să se pună în valoare în mod critic arhitectura și concepția acestuia în materia contractelor și a celorlalte instituții civile relevante, subliniindu-se, acolo unde s-a impus, diferențele de abordare față de vechile reglementări în aceeași materie.
Xxxxxxx s-a concentrat și pe integrarea legislației naționale extra-Cod, ca și pe cea internațională și a Uniunii Europene cu incidență în domeniul abordat.
De asemenea, s-a urmărit să se raporteze problematica cercetată la literatura de specialitate, extrem de vastă și de densă, scop în care au fost cercetate lucrări de interes național și internațional, vechi și noi, în încercarea de a valoriza la maximum doctrina referitoare la reglementarea veche în măsura compatibilității ei cu noua reglementare.
În același fel s-a procedat cu jurisprudența națională și internațională, cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Curții Constituționale a României și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, toate acestea reprezentând un fundament solid al analizei care atestă caracterul de continuitate al marilor instituții de drept civil în succesiunea anilor.
Atenția a fost concentrată pe reținerea aspectelor de noutate surprinse în doctrina de dată recentă, în volume, studii, intervenții, articole publicate clasic sau pe internet, în alocuțiuni ținute în cadrul conferințelor tematice, în încercarea de a se prezenta toate orientările doctrinare și jurisprudențiale.
Lucrarea de cercetare cuprinde, ferm și argumentat, poziția autorului în legătură cu existența și locul dreptului comercial în sistemul român de drept, precum și propuneri de lege ferenda.
STRUCTURA LUCRĂRII
Xxxx se compune dintr-un cuvânt înainte, din șapte titluri, o secțiune de concluzii finale și propuneri de lege ferenda, un inventar al bibliografiei și un cuprins al lucrării.
Titlurile sunt împărțite în capitole, secțiuni și, după caz, subsecțiuni, patru dintre titluri având capitole distincte de concluzii și propuneri de lege ferenda.
Cuvântul înainte și partea de concluzii finale tratează motivația alegerii temei de cercetare, importanța, scopul și obiectivele acesteia, precum și metodele folosite în acest scop.
Titlul I vizează sistemul de reglementare a dreptului privat român și cuprinde considerații generale, precum și două capitole:
- capitolul I are o privire generală asupra sistemelor de reglementare a dreptului privat, cu o analiză a sistemului autonomiei dreptului privat, ca și a sistemului unității dreptului privat;
- capitolul II se ocupă de evoluția dreptului comercial în dreptul român, de la perioada premergătoare adoptării Codului comercial de la 1887, trecând prin sistemul dualist al dreptului privat consacrat de Codul civil de la 1864 și de Codul Comercial de la 1887 și ajungând la sistemul monist al dreptului privat, în condițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Xxxxxx XX tratează despre principiile noului Cod civil și este împărțit pe
cinci capitole:
- capitolul I realizează o sinteză a principilor care guvernează domeniul de reglementare a noului Cod civil, fiind subliniate principiile generale, precum și principiile care guvernează domeniul contractelor civile;
- capitolul II conturează domeniul de aplicare a Legii nr. 287/2009
privind Codul civil;
- capitolul III analizează instituția profesionistului, cu specială referire la profesionistul necomerciant, la comerciant ca profesionist al întreprinderii economice și la diferitele categorii de comercianți;
- capitolul IV analizează instituția întreprinderii, cu specială atenție acordată întreprinderii civile și întreprinderii economice (comerciale);
- capitolul V este centrat pe problematica autonomiei dreptului comercial în contextul noului Cod civil, subliniindu-se faptul că dreptul comercial continuă să ființeze ca subramură autonomă a dreptului civil în contextul în care noul Cod civil nu are aptitudinea de a constitui, singur, un sediu al materiei pentru raporturile juridice comerciale, aplicându-se în paralel cu o bogată legislație comercială extra-Cod.
Xxxxxx XXX este rezervat contractelor în concepția noului Cod civil și are
cinci capitole:
- capitolul I pune în evidență uniformizarea terminologică adusă de Codul civil și de legile de punere în aplicare a acestuia;
- capitolul II privește contractul ca izvor al obligațiilor;
- capitolul III tratează despre Codul civil ca lege-cadru în materia contractelor, analiza vizând pe de o parte contractele speciale și pe de altă parte contractele numite și pe cele nenumite;
- capitolul IV are în centrul atenției categoriile de contracte stabilite de noul Cod civil, cele șapte secțiuni punând în evidență clasificarea făcută de legiuitor, avantajele și dezavantajele acesteia în raport cu reglementarea, doctrina și jurisprudența anterioare;
- capitolul V se referă la două principii fundamentale ale încheierii și executării contractelor: libertatea de a contracta și buna-credință.
Titlul IV este rezervat contractelor privind activitatea comercială, are în
structură șase capitole și o parte de concluzii și propuneri de lege ferenda:
- capitolul I aduce în discuție argumentele pentru care studiul s-a axat pe contractele privind activitatea comercială, cu indicarea temeiurilor legale care nu mai permit folosirea sintagmei „contracte comerciale”,
- capitolul II dezvoltă criteriile de delimitare a contractelor privind activitatea comercială de celelalte tipuri de contracte;
- capitolul III prezintă particularitățile regimului juridic al contractelor comerciale, cele trei secțiuni care îl compun referindu-se la regulile preluate din dreptul comercial și extinse în tot domeniul dreptului civil, la regulile specifice
raporturilor dintre comercianți nepreluate de noul Cod civil și la regulile specifice raporturilor juridice dintre comercianți aplicabile exclusiv în raporturile juridice dintre profesioniști;
- capitolul IV se ocupă de contractele privind activitatea comercială prevăzute de noul Cod civil;
- capitolul V vizează contractele privind activitatea comercială neprevăzute de Codul civil, dar prevăzute de legi speciale;
- capitolul VI prezintă o sinteză a considerațiilor legate de contractele
privind activitatea comercială.
Titlul V tratează despre principiul libertății contractuale, are o parte
introductivă și este împărțit în patru capitole:
- capitolul I se preocupă de instituția contractului, iar în cuprinsul celor șase secțiuni sunt tratate definiția contractului, evoluția istorică a conceptului de contract, rolul și funcțiile contractului, rolul contractului în contextul globalizării, contractul în sistemele civil law și common law, precum și corelația dintre contract, convenție și act juridic, cu evidențierea naturii contractului de izvor al obligațiilor;
- capitolul II abordează problematica libertății contractuale ca principiu al dreptului privat, iar în cele cinci secțiuni sunt tratate probleme ca autonomia de voință-fundament al libertății de a contracta, libertatea contractuală -corolar al autonomiei de voință, consecințele aplicării principiului libertății contractuale, principiile libertății de a contracta și cel al consensualismului, raportul dintre consensualismul și formalismul contractual;
- capitolul III abordează limitele libertății de a contracta, iar în dezvoltarea acestei problematici în cuprinsul celor nouă secțiuni au fost analizate legea, ordinea publică și bunele moravuri ca limite ale libertății contractuale, precum și aspecte legate de buna-credință, de contractele de adeziune, contractele impuse de lege (forțate), contractele cu clauze impuse de lege, contractele cu clauze interzise de lege. Secțiunea a noua se referă la reguli speciale privind diferite tipuri de contracte: contracte încheiate la distanță între profesioniști și consumatori, contracte încheiate pentru exercitarea comerțului electronic, contracte bancare, contracte încheiate pe piața de capital, contracte de asigurare, titlurile comerciale de valoare;
- capitolul IV cuprinde concluzii în legătură cu principiul libertății contractuale, precum și propuneri de lege ferenda.
Titlul VI are în atenție procedura încheierii contractelor, fiind structurat
în șapte capitole:
- capitolul I expune considerații generale privind încheierea contractelor, realizând o scurtă incursiune istorică, o privire comparativă, din perspectiva formării, între sistemele civil law și common law,o perspectivă istorică în încheierea contractelor în sistemul român de drept și o trecere în revistă a tendințelor din dreptul european în privința formării contractelor privind activitatea comercială;
- capitolul II se referă la încheierea contractelor în viziunea noului Cod civil și în secțiunile I-III sunt expuse considerații de ordin general și sunt tratate probleme legate de libertatea formei și de condițiile esențiale pentru validitatea contractului: capacitatea de a contracta, consimțământul părților, viciile de consimțământ, obiectul contractului, cauza contractului, forma contractului și remiterea bunului;
- capitolul III vizează formarea contractului, punând accentul asupra consimțământului, acordului de voințe, încheierii contractului între prezenți și inter absentes, fazei precontractuale, acordului de voință și conținutului contractului;
- capitolul IV analizează momentul și locul încheierii contractului;
- capitolul V se ocupă de pactul de opțiune, de promisiunea de a
contracta, de suplinirea consimțământului și de dreptul de preempțiune;
- capitolul VI examinează particularități ale încheierii diferitelor contracte privind activitatea comercială;
- capitolul VII este despre concluzii și propuneri de lege ferenda.
Titlul VII ia în analiză sancțiunea nulității contractului și este partajat în
cinci capitole, plus o parte de concluzii și de propuneri de lege ferenda;
- capitolul I se compune din considerații generale privind nulitatea;
- capitolul II se referă la tipurile de nulitate, conținând clasificări ale acestora, precum și un examen al diferențelor dintre nulitate și alte sancțiuni de drept civil;
- capitolul III tratează despre cauzele de nulitate, cu strictă referire asupra cauzelor de nulitate absolută și a celor de nulitate relativă;
- capitolul IV analizează efectele nulității;
- capitolul V este rezervat validării contractului;
- capitolul final conține concluzii în legătură cu sancțiunea nulității și
propuneri de lege ferenda.
Doctorand Xxxxx Xxxxxxx - Xxxxxxxx