STATUTUL ANEVAR
STATUTUL ANEVAR
STATUTUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A
EVALUATORILOR DIN ROMÂNIA (ANEVAR)
CAPITOLUL I
DENUMIREA, SCOPUL, DURATA ŞI SEDIUL ASOCIAŢIEI
Art. 1. - Denumirea
Denumirea asociaţiei este ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A EVALUATORILOR DIN ROMÂNIA (ANEVAR).
Art. 2. – Scopul
Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România este o persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, fără scop patrimonial, cu caracter profesional-ştiinţific, constituită pe termen nedeterminat, care acţionează în interes public şi are drept scop promovarea prin mijloace specifice a profesiei de evaluator, a metodelor şi tehnicilor de evaluare a întreprinderilor (inclusiv a activelor necorporale), a proprietăţilor imobiliare, a bunurilor mobile şi a activelor financiare.
Art. 3. – Sediul
Sediul asociaţiei este în România, Bucureşti, Calea Plevnei nr. 46-48, Sector 1. Sediul asociaţiei va putea fi schimbat prin hotărârea Consiliului Director, luată cu votul majorităţii membrilor săi.
CAPITOLUL II
OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE ASOCIAŢIEI
Art. 4. – Obiectivele
Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România are următoarele obiective principale:
a) dezvoltarea şi valorificarea potenţialului profesional creator al evaluatorilor din România, în vederea sporirii substanţiale a aportului membrilor săi la promovarea mecanismelor economiei de piaţă liberă în România;
b) difuzarea pe plan naţional a principiilor, metodelor şi tehnicilor de evaluare, cuprinse în standardele de evaluare adoptate de ANEVAR;
c) promovarea utilizării pe plan naţional a standardelor de evaluare adoptate de ANEVAR;
d) facilitarea cooperării cu alte organisme, asociaţii sau experţi din domenii conexe, precum şi a schimbului de experienţă şi de informaţii între membrii săi şi aceste entităţi;
e) stabilirea şi dezvoltarea de legături cu organizaţii şi organisme guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, în scopul promovării profesiei şi a conlucrării pentru ameliorarea continuă a metodelor şi tehnicilor de evaluare a întreprinderilor, de evaluare a proprietăţilor imobiliare şi de evaluare a activelor financiare;
f) încurajarea, prin mijloace proprii, a dezvoltării activităţii de evaluare şi a asigurării cunoaşterii de către beneficiarii potenţiali a posibilităţilor oferite de practica acestei activităţi;
g) asigurarea unui înalt nivel de calificare profesională a membrilor săi, precum şi dezvoltarea corpului de evaluatori pentru a satisface exigenţele promovării profesionale;
h) definirea şi promovarea regulilor şi principiilor deontologice şi etice, care guvernează activitatea evaluatorilor, în conformitate cu responsabilităţile şi demnitatea profesiei şi urmărirea menţinerii şi respectării acestora;
i) întreprinderea permanentă de activităţi utile profesiei, constituindu- se într-un autentic centru de informare, documentare, schimb de experienţă, întâlniri interne şi internaţionale, formare şi perfecţionare;
j) studierea, promovarea şi protecţia intereselor profesionale comune ale membrilor săi.
Art. 5. – Activităţile
În scopul atingerii acestor obiective, Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România va desfăşura următoarele activităţi principale:
a) organizează cursuri de formare în domeniul evaluării întreprinderilor, a proprietăţilor imobiliare, a bunurilor mobile şi a activelor financiare;
b) organizează manifestări ştiinţifice în vederea studierii şi dezbaterii problemelor teoretice şi practice ale evaluării;
c) organizează conferinţe pentru dezbaterea şi soluţionarea problemelor majore ale practicării profesiei de evaluator în România;
d) organizează şi participă la conferinţe, congrese, colocvii, seminarii, etc. cu caracter intern şi internaţional, cu tematici din domeniul său de activitate sau din domenii conexe;
e) organizează stagii şi seminarii de perfecţionare profesională a membrilor săi, în ţară şi străinătate;
f) organizează şi asigură atestarea profesională a persoanelor fizice şi juridice care doresc să devină membri ai asociaţiei;
g) organizează şi sprijină acţiunea de introducere a sistemului de asigurare a calităţii în firmele asociate la ANEVAR;
h) organizează şi derulează, în folosul membrilor săi, programe de instruire continuă;
i) desfăşoară activităţi care să asigure îndeplinirea condiţiilor de afiliere a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România la asociaţii şi organisme internaţionale de profil;
j) emite avize consultative, la cererea instituţiilor de stat, a altor organizaţii şi organisme guvernamentale şi neguvernamentale, cu privire la principiile, metodele şi tehnicile de evaluare;
k) înfiinţează o societate comercială cu obiectul de activitate cercetarea în evaluare, având ca asociat unic ANEVAR;
l) elaborează standarde de evaluare, studii şi lucrări de cercetare, prin intermediul societăţii comerciale prevăzută la lit. k);
m) asigură editarea cărţilor, publicaţiilor de specialitate, lucrărilor de sinteză, studiilor documentare, etc. din domeniul său de activitate, prin intermediul societăţii comerciale prevăzută la lit. k);
n) mediază, la cerere, diferendele intervenite între membrii ANEVAR, decurgând din exercitarea de către aceştia a activităţii de evaluare, în cazul în care părţile implicate acceptă medierea pentru stingerea diferendului;
o) organizează arbitrajul ad-hoc pentru soluţionarea litigiilor intervenite între membrii ANEVAR ori între aceştia şi clienţii lor, decurgând din exercitarea de către membrii ANEVAR a activităţii de evaluare, în cazul în care părţile implicate acceptă arbitrajul pentru soluţionarea litigiului;
p) medierea şi arbitrajul se vor desfăşura în conformitate cu Regulile procedurii de mediere ANEVAR şi cu Regulile de procedură arbitrală ale ANEVAR;
r) înfiinţează societăţi comerciale şi desfăşoară activităţi economice directe cu caracter accesoriu şi în strânsă legătură cu scopul asociaţiei;
s) înfiinţează filiale cu personalitate juridică.
CAPITOLUL III
MEMBRII ASOCIAŢIEI, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ACESTORA
Art. 6. - Categoriile de membri
Asociaţia are în componenţa sa următoarele categorii de membri:
a) membri fondatori, persoane fizice şi persoane juridice, aceia care au iniţiat şi înscris asociaţia la instanţa judecătorească;
b) membri aspiranţi, persoane fizice, în conformitate cu art. 7;
c) membri titulari, experţi evaluatori, persoane fizice, în conformitate cu art. 8;
d) membri experţi evaluatori interni, persoane fizice, în conformitate cu art. 9;
e) membri asociaţi, persoane juridice, în conformitate cu art. 10;
f) membri acreditaţi, experţi evaluatori, persoane fizice, în conformitate cu art. 11;
g) membri de onoare, persoane fizice, propuşi de Consiliul Director şi aprobaţi de Conferinţa Naţională;
h) membri titulari seniori, experţi evaluatori, propuşi de Consiliul Director şi aprobaţi de Conferinţa Naţională.
Art. 7. - Membrii aspiranţi
1. Poate fi membru aspirant al ANEVAR orice persoană fizică, indiferent de cetăţenie, naţionalitate, religie, sex sau convingeri politice care se obligă să parcurgă un program de pregătire teoretică şi practică în domeniul evaluării pentru a dobândi competenţa de înţelegere şi rezolvare a problemelor din acest domeniu de activitate.
2. Calitatea de membru aspirant comportă următoarele condiţii:
- să fie absolvent al învăţământului universitar, cu pregătire de bază adecvată activităţii de evaluare, în conformitate cu criteriile adoptate de Consiliul Director;
- să parcurgă un program de pregătire teoretică şi practică agreat de ANEVAR sau să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ superior la care să fi promovat cursuri agreate de ANEVAR;
- să aibă o autentică reputaţie morală;
- să recunoască şi să respecte Statutul ANEVAR şi Codul deontologic al profesiei de evaluator.
3. Calitatea de membru aspirant al ANEVAR se dovedeşte prin legitimaţie.
Art. 8. - Membrii titulari
1. Poate fi membru titular ANEVAR (expert evaluator) orice persoană fizică, indiferent de cetăţenie, naţionalitate, religie, sex sau convingeri politice, care prin pregătirea şi experienţa sa în domeniul evaluării a dobândit o competenţă deosebită de înţelegere şi rezolvare a problemelor din acest domeniu de activitate.
2. Calitatea de membru titular (expert evaluator) comportă îndeplinirea următoarelor condiţii:
- să fie absolvent al învăţământului universitar, cu pregătire de bază adecvată activităţii de evaluare, în conformitate cu criteriile adoptate de Consiliul Director;
- să aibă o autentică reputaţie morală;
- să facă dovada unei solide pregătiri profesionale, prin absolvirea unor forme de instruire / calificare recunoscute de ANEVAR;
- să promoveze un examen scris de admitere. Forma şi conţinutul examinării va fi aprobată şi revizuită de Consiliul Director;
- să fi executat lucrări de evaluare;
- să recunoască şi să respecte statutul ANEVAR şi codul deontologic al profesiei de evaluator;
- să facă dovada a 2 ani de experienţă profesională şi să fi urmat un program de practică agreat de ANEVAR;
- să fie aprobată de Consiliul Director;
- să fie asigurat pentru răspundere civilă profesională;
- să accepte programul de monitorizare a activităţii profesionale, în conformitate cu regulamentul aprobat de Conferinţa Naţională.
3. Calitatea de membru titular se dovedeşte prin legitimaţie şi parafă.
Art. 9. - Evaluatorii interni
1. Membrul ANEVAR, expert evaluator, care îşi desfăşoară activitatea de evaluare exclusiv ca angajat în cadrul unei instituţii de stat sau unei societăţi comerciale care nu are ca obiect de activitate activitatea de evaluare conform codificării CAEN, este denumit
„evaluator intern” al acelei entităţi.
2. Evaluatorul intern se bucură de drepturile membrului titular, prevăzute la art. 12, cu următoarele amendamente:
- în tabelul membrilor ANEVAR, publicat oficial, se va face menţiunea „evaluator intern”;
- se identifică numai cu legitimaţia;
- legitimaţia specifică domeniului de specializare, va purta menţiunea
„evaluator intern”.
- va utiliza, alături de nume, calitatea de membru titular ANEVAR „ evaluator intern”.
3. Evaluatorul intern are obligaţiile statutare ale membrului ANEVAR, prevăzute la art.14, cu excepţia obligaţiei de asigurare pentru răspundere civilă profesională.
Art. 10. - Membrii asociaţi
1. Pot fi membri asociaţi ai ANEVAR persoanele juridice române constituite sub forma societăţilor comerciale, ale căror activităţi ca obiective, conţinut, domeniu şi mod de desfăşurare, sunt similare activităţii de evaluare.
2. Calitatea de membru asociat comportă următoarele condiţii:
- să aibă în organigramă un compartiment special cu activitate de evaluare sau consultanţă, în care să activeze minim 3 persoane membri titulari ANEVAR, care pot fi asociaţi/acţionari sau angajaţi
cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Conducătorul compartimentului să fie membru titular ANEVAR;
- să recunoască şi să respecte statutul ANEVAR şi codul deontologic al profesiei de evaluator;
- să introducă, în termen de 2 ani de la admiterea ca membru asociat, un sistem de asigurare a calităţii serviciilor de evaluare;
- să introducă la admiterea ca membru asociat, un sistem de asigurare de răspundere civilă profesională;
- să fie aprobată de Consiliul Director;
- să facă dovada existenţei unui program de pregătire profesională continuă a angajaţilor şi colaboratorilor.
Art. 11. - Membrii acreditaţi
1. Poate fi membru acreditat al ANEVAR (expert evaluator) - M.A.A. orice membru titular al ANEVAR, care îndeplineşte următoarele condiţii:
- are o vechime în ANEVAR de cel puţin 3 ani;
- a urmat în ultimii 2 ani un program de instruire continuă în domeniul evaluării sau domenii conexe, echivalent a 50 ore de curs;
- a promovat un examen scris;
- să fie aprobat de Consiliul Director.
2. Consiliul Director poate desemna ca membri acreditaţi şi persoanele care fac dovada îndeplinirii în străinătate a condiţiilor de mai sus.
3. Normele specifice de acreditare se stabilesc prin Regulamentul de atestare profesională, aprobat de Consiliul Director care va include şi criterii de specializare.
4. Calitatea de membru acreditat se dovedeşte prin legitimaţie şi parafă.
Art. 12. - Drepturile membrilor titulari şi acreditaţi
Membrii titulari şi acreditaţi (experţi evaluatori) ai ANEVAR au următoarele drepturi:
a) să participe la toate activităţile şi manifestările care constituie obiectul de activitate al asociaţiei;
b) să aleagă organele asociaţiei şi să facă parte din ele;
c) să colaboreze la publicaţiile asociaţiei;
d) să fie informaţi şi să şi spună părerea asupra activităţii desfăşurate de asociaţie şi să facă propuneri pentru sporirea eficacităţii cu care aceasta lucrează;
e) să poată consulta baza de date, lucrările, publicaţiile şi materialele documentare de care dispune asociaţia şi să beneficieze de toate condiţiile puse la dispoziţie de asociaţie pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională;
f) să fie înscrişi pe tabloul membrilor ANEVAR, publicat oficial;
g) să utilizeze parafa de identificare specifică domeniului de specializare;
h) să utilizeze alături de nume, calitatea de membru ANEVAR;
i) să apeleze la serviciile de mediere şi arbitraj oferite de ANEVAR, în condiţiile art. 5 lit. n), lit.o) şi lit. p).
Art. 13. - Drepturile membrilor aspiranţi
Membrii aspiranţi ai ANEVAR au următoarele drepturi:
a) să participe la toate activităţile şi manifestările care constituie obiectul de activitate al asociaţiei;
b) să colaboreze la publicaţiile asociaţiei;
c) să fie informaţi şi să-şi spună părerea asupra activităţii desfăşurate de asociaţie şi să facă propuneri pentru sporirea eficacităţii cu care aceasta lucrează;
d) să poată consulta baza de date, lucrările, publicaţiile şi materialele documentare de care dispune asociaţia şi să beneficieze de toate condiţiile puse la dispoziţie de asociaţie pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională;
e) să utilizeze, alături de nume, calitatea de membru aspirant XXXXXX.
Art. 14. - Obligaţiile membrilor
Membrii ANEVAR au următoarele obligaţii statutare :
a) să respecte statutul şi regulamentele asociaţiei;
b) să contribuie la realizarea acţiunilor propuse de asociaţie;
c) să acorde o atenţie deosebită perfecţionării profesionale continue, prin participarea la fiecare 2 ani, la un program echivalent a 16 ore de curs, după cum urmează:
- 12 ore structurate;
- 4 ore nestructurate.
d) să fie asigurat pentru răspundere civilă profesională;
e) să respecte Codul Deontologic al profesiei de evaluator;
f) să contribuie la formarea şi dezvoltarea bazei de date şi tezaurului informaţional al asociaţiei;
g) să achite anual cotizaţia, în cuantumul şi la termenele stabilite de asociaţie;
h) să respecte standardele de evaluare şi recomandările ANEVAR;
i) să nu desfăşoare activităţi politice în cadrul sau cu ocazia manifestărilor organizate de ANEVAR.
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ASOCIAŢIEI
Art. 15. – Structura
ANEVAR se structurează matriceal în patru secţiuni şi două niveluri organizatorice.
Secţiunile sunt:
- evaluarea întreprinderilor;
- evaluarea proprietăţilor imobiliare;
- evaluarea bunurilor mobile;
- evaluarea activelor financiare.
Apartenenţa la fiecare secţiune va fi înscrisă pe parafă.
Conferinţa Naţională va putea decide constituirea şi a altor secţiuni. Nivelurile organizatorice sunt:
- nivel naţional: Asociaţia;
- nivel teritorial: Centrele teritoriale.
Art. 16. - Organele de conducere
1. Organele de conducere ale Asociaţiei sunt:
a) Conferinţa Naţională;
b) Senatul;
c) Consiliul Director;
d) Comisia de cenzori.
2. Organele de conducere ale centrelor teritoriale sunt:
a) Adunarea generală a membrilor din centrul teritorial;
b) Biroul centrului teritorial.
3. La nivel naţional, funcţionează următoarele comisii de specialitate:
- Comisia de cercetare ştiinţifică şi standarde profesionale;
- Comisia de calificare şi atestare profesională;
- Comisia de relaţii şi imagine;
- Comisia de etică şi disciplină.
4. Comisiile de specialitate sunt organizate şi funcţionează pe baza regulamentelor proprii, aprobate de Consiliul Director.
5. În funcţie de necesităţi, centrele teritoriale pot crea în structura lor organizatorică comisii ori stabili persoane care vor îndeplini atribuţii corespunzătoare celor exercitate de comisiile de specialitate, existente la nivel naţional.
Art. 17. - Conferinţa Naţională
1. Conferinţa Naţională este organul de conducere, alcătuit din membrii titulari, prin reprezentare. Norma de reprezentare se stabileşte de Consiliul Director. Membrii fondatori, membrii Senatului, membrii de onoare şi preşedinţii centrelor teritoriale participă de drept la Conferinţa Naţională.
2. Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii:
a) stabileşte strategia şi obiectivele generale ale asociaţiei;
b) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale;
c) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului Director;
d) alege şi revocă membrii comisiei de cenzori;
e) nominalizează şi revocă membrii Senatului;
f) modifică statutul asociaţiei;
g) ratifică hotărârile Consiliului Director de aprobare a standardelor de evaluare şi a celor etice;
h) aprobă raportul şi programul de activitate ale Consiliului Director;
i) aprobă înfiinţarea şi dizolvarea de filiale şi societăţi comerciale;
j) decide dizolvarea şi lichidarea asociaţiei;
k) stabileşte destinaţia bunurilor rămase după lichidare, conform legii;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de statut.
3. Conferinţa Naţională ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, la convocarea Consiliului Director.
Conferinţa Naţională extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesar, la convocarea Consiliului Director, din proprie iniţiativă ori la cererea Senatului.
4. Pentru validitatea deliberărilor Conferinţei Naţionale, la prima convocare, este necesară prezenţa a jumătate plus unul din numărul delegaţilor, iar hotărârile să fie luate cu votul majorităţii delegaţilor prezenţi.
La a doua convocare, Conferinţa Naţională poate să delibereze oricare ar fi numărul delegaţilor prezenţi, iar hotărârile să fie luate cu votul majorităţii delegaţilor prezenţi.
Termenul de întrunire al Conferinţei Naţionale nu poate fi mai mic de 30 zile de la data publicării convocării, iar dacă, la prima convocare, Conferinţa Naţională nu poate fi ţinută din cauza lipsei cvorumului, a doua convocare trebuie programată după 10 zile de la prima convocare.
5. Conferinţa Naţională este condusă de preşedintele în exerciţiu sau, în lipsa acestuia, de prim-vicepreşedinte.
6. Conferinţa Naţională poate alege un preşedinte de onoare, din rândul membrilor de onoare.
7. Fiecare delegat are dreptul la un vot.
8. Membrii de onoare au drept de vot consultativ.
9. Hotărârile Conferinţei Naţionale se iau prin vot deschis. Votul nominal şi secret este obligatoriu pentru alegerea şi revocarea preşedintelui, a membrilor Consiliului Director, precum şi a cenzorilor.
10. Hotărârile luate de Conferinţa Naţională, în limitele legii şi ale statutului sunt obligatorii pentru toţi membrii asociaţiei.
Art. 18. – Senatul
1. Senatul face parte din ansamblul organelor de conducere ale asociaţiei, are atribuţii consultative şi este subordonat Conferinţei Naţionale.
2. Senatul este alcătuit din membri nominalizaţi şi revocaţi din funcţie de Conferinţa Naţionala ANEVAR.
3. Pot fi membri ai Senatului, membrii fondatori şi foşti preşedinţi ANEVAR.
4. Preşedintele de onoare al asociaţiei este de drept preşedinte al Senatului.
5. Senatul are următoarele atribuţii:
a) consiliază Consiliul Director în problemele interne şi internaţionale ale asociaţiei;
b) elaborează propuneri de modificare a Statutului ANEVAR;
c) hotărăşte sau propune, după caz, aplicarea de sancţiuni disciplinare membrilor Consiliului Director, în conformitate cu prevederile aplicabile ale Regulamentului comisiei de etică şi disciplină;
d) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului;
e) prezintă Conferinţei Naţionale raportul de activitate pe perioada anterioară.
6. Senatul se întruneşte ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui său.
7. În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, Senatul va beneficia de suportul material al asociaţiei, cu aprobarea preşedintelui asociaţiei.
Art. 19. - Consiliul Director
1. Consiliul Director îndeplineşte obiectivele asociaţiei şi asigură punerea în executare a hotărârilor Conferinţei Naţionale.
2. Consiliul Director este alcătuit din 17 membri aleşi de Conferinţa Naţională prin vot nominal şi secret.
3. Structura Consiliului Director este următoarea:
- preşedintele în exerciţiu;
- prim-vicepreşedintele care este viitorul preşedinte;
- fostul preşedinte ( imediat anterior preşedintelui în exerciţiu );
- 4 vicepreşedinţi, care sunt preşedinţii comisiilor de specialitate;
- secretarul general;
- trezorierul;
- 8 membri, preşedinţi de centre teritoriale reprezentanţi ai regiunilor de dezvoltare.
4. Alegerea Consiliului Director se face de Conferinţa Naţională, nominal pe funcţie, prin vot secret:
- preşedintele, care va deveni preşedinte în exerciţiu peste 2 ani de la alegere precum şi prim-vicepreşedintele, se aleg din rândul membrilor fondatori, precum şi din rândul membrilor Consiliului Director şi al preşedinţilor de centre teritoriale care au exercitat vreuna din funcţiile respective în ultimii 6 ani anteriori alegerii;
- vicepreşedinţii şi secretarul general, se aleg din rândul personalităţilor sau preşedinţilor de centre teritoriale, delegaţi la Conferinţa Naţională;
- trezorierul se alege din rândul membrilor ANEVAR şi trebuie să fie expert contabil;
- cei 8 reprezentanţi ai regiunilor de dezvoltare se aleg din rândul preşedinţilor de centre teritoriale din zona respectivă.
5. Membrii Consiliului Director sunt reeligibili.
Preşedintele poate candida pentru un nou mandat care începe după o perioadă de 4 ani de la data expirării mandatului anterior (de preşedinte în exerciţiu).
6. Durata mandatului preşedintelui în exerciţiu este de 2 ani. Preşedintele, ales la fiecare 2 ani, va deveni preşedinte în exerciţiu peste 2 ani de la alegere.
În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte, prin renunţarea, revocarea, imposibilitatea definitivă de exercitare a funcţiei sau decesul preşedintelui în exerciţiu, prim-vicepreşedintele devine preşedinte în exerciţiu, durata mandatului său putând depăşi, în acest caz, perioada de 2 ani.
7. Mandatul membrilor Consiliului Director este de 2 ani.
8. Consiliul Director are următoarele atribuţii:
a) prezintă Conferinţei Naţionale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare anuale, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
c) aprobă afilierea asociaţiei la asociaţii şi organisme de profil, naţionale şi internaţionale;
d) aprobă organigrama şi politica de personal a asociaţiei;
e) numeşte şi revocă preşedinţii secţiunilor;
f) decide înfiinţarea şi dizolvarea centrelor teritoriale;
g) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale Consiliului Director, comisiilor de specialitate şi ale centrelor teritoriale, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori;
h) aprobă Regulile procedurii de mediere ANEVAR şi Regulile de procedură arbitrală ANEVAR;
i) hotărăşte mutarea sediului asociaţiei;
j) aprobă şi modifică actele constitutive ale societăţilor comerciale şi filialelor cu personalitate juridică, înfiinţate de asociaţie şi mandatează persoanele care vor reprezenta asociaţia în relaţia cu autorităţile competente;
k) deleagă unele atribuţii unui birou executiv format din preşedintele în exerciţiu, prim-vicepreşedintele, fostul preşedinte, secretarul general şi trezorierul;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Conferinţa Naţională.
9. Consiliul Director poate împuternici directorul executiv pentru a executa atribuţii din cele prevăzute la alin. 8 lit.b) şi lit. l).
10. Consiliul Director se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru, la convocarea preşedintelui în exerciţiu.
11. Pentru validitatea deliberărilor Consiliului Director este necesară prezenţa a jumătate plus unul din numărul membrilor săi, iar hotărârile să fie luate cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă statutul nu prevede altfel.
12. Xxxxxxx Xxxxxxxxxxx Director este condusă de preşedintele în exerciţiu sau de prim-vicepreşedinte.
13. La şedinţele Consiliului Director participă ca invitat directorul executiv al asociaţiei.
14. Consiliul Director va solicita în scris membrului său, care lipseşte nemotivat de la trei şedinţe consecutive, să se retragă din funcţie, iar
dacă acesta nu dă curs solicitării, Conferinţa Naţională va revoca din funcţie membrul respectiv.
15. Preşedintele în exerciţiu asigură conducerea activităţii asociaţiei între şedinţele Consiliului Director şi reprezintă asociaţia în raporturile cu terţii, persoane fizice şi juridice.
16. Foştii preşedinţi ai ANEVAR pot participa la şedinţele Consiliului Director.
Art. 20. - Comisia de cenzori
1. Controlul financiar intern al asociaţiei este asigurat de o comisie de cenzori alcătuită din 3 membri şi tot atâţia supleanţi, aleşi de Conferinţa Naţională, prin vot secret.
Cenzorii şi supleanţii trebuie să fie membri titulari ai asociaţiei.
2. Durata mandatului cenzorilor este de 2 ani şi pot fi realeşi.
3. Comisia de cenzori are următoarele atribuţii :
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Conferinţei Naţionale;
c) participă la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Conferinţa Naţională.
4. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de Consiliul Director.
Art. 21. - Centrul teritorial
1. Centrul teritorial este o entitate fără personalitate juridică, făcând parte din structura organizatorică teritorială a asociaţiei conform art. 15 şi art. 16.
Organizarea şi funcţionarea centrului teritorial sunt reglementate prin regulamentul de organizare şi funcţionare a centrului teritorial, aprobat de Consiliul Director.
2. Adunarea generală a membrilor din centrul teritorial se convoacă anual în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare.
3. Adunarea generală alege biroul precum şi preşedintele centrului teritorial şi desemnează delegaţii la Conferinţa Naţională.
4. Durata mandatului preşedintelui de centru teritorial este de 2 ani. Preşedintele centrului teritorial este reeligibil, dar nu poate deţine, consecutiv, mai mult de două mandate.
5. Biroul centrului teritorial este format din 3 - 5 membri, în funcţie de numărul membrilor din fiecare centru teritorial.
CAPITOLUL V
PATRIMONIUL ŞI MIJLOACELE FINANCIARE
Art. 22. – Veniturile
1. Veniturile ANEVAR provin din :
a) taxele de înscriere a membrilor;
b) cotizaţiile membrilor;
c) venituri obţinute din activitatea de formare profesională;
d) donaţii şi sponsorizări;
e) alte venituri prevăzute de lege;
f) resurse primite de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, după caz.
2. Membrii fondatori, persoane fizice, membrii de onoare şi membrii titulari seniori nu sunt cotizanţi.
3. Asociaţia este titulară de cont bancar.
4. Pentru sumele primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, asociaţia îşi va deschide un cont bancar special.
Art. 23 - Finanţarea activităţii; Personalul
1. Consiliul Director stabileşte anual numărul de posturi şi salariile personalului încadrat în muncă la ANEVAR, precum şi cuantumul taxelor, cotizaţiilor şi indemnizaţiilor.
2. Efectuarea cheltuielilor se aprobă de către preşedintele în exerciţiu al asociaţiei.
CAPITOLUL VI
DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA
Art. 24. – Dizolvarea
1. Asociaţia se dizolvă prin unul din următoarele moduri:
a) de drept;
b) prin hotărârea judecătoriei;
c) prin hotărârea Conferinţei Naţionale.
2. Asociaţia se dizolvă de drept prin:
- imposibilitatea constituirii Conferinţei Naţionale sau a constituirii Consiliului Director în conformitate cu statutul, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, conform statutului, Conferinţa Naţională sau, după caz, Consiliul Director trebuie constituit;
- reducerea numărului de asociaţi sub limita prevăzută de lege, dacă acesta nu a fost suplinit timp de 3 luni;
3. Asociaţia se dizolvă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, când aceasta a devenit insolvabilă.
4. Asociaţia se dizolvă prin hotărârea Conferinţei Naţionale, cu votul delegaţilor reprezentând 2/3 din numărul membrilor asociaţiei.
Art. 25. - Lichidarea
1. În oricare din cazurile de dizolvare prevăzute la art. 25, lichidarea patrimoniului asociaţiei se face de lichidatori autorizaţi, persoane fizice sau juridice, numiţi de judecătorie sau, după caz, de Conferinţa Naţională.
2. Mandatul Consiliului Director încetează odată cu numirea lichidatorilor.
3. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.
4. Bunurile rămase în urma lichidării asociaţiei se vor repartiza cu respectarea legii.
5. După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea asociaţiei din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
6. Asociaţia încetează a avea fiinţă la data radierii din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială şi-a avut sediul.
CAPITOLUL VII SANCŢIUNI
Art. 26. - Sancţiunile; Aplicarea sancţiunilor
1. Membrii ANEVAR pot fi sancţionaţi pentru abateri disciplinare care constau în acţiuni sau inacţiuni săvârşite cu vinovăţie prin care aceştia au încălcat Statutul ANEVAR, Codul deontologic al profesiei de evaluator, regulamentele şi procedurile statutar adoptate de ANEVAR.
2. Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate membrilor asociaţiei în cazul în care aceştia săvârşesc abateri disciplinare sunt următoarele:
- avertisment scris;
- suspendarea calităţii de membru pe timp de 1 an;
- excluderea din asociaţie.
3. Aplicarea sancţiunilor disciplinare:
a) Sancţiunile “ avertisment scris “ şi “ suspendarea calităţii de membru pe timp de 1 an” sunt aplicate:
- membrilor asociaţiei fără funcţii de conducere, prin decizie a Consiliului Director, luată cu votul majorităţii membrilor săi;
- preşedinţilor centrelor teritoriale, prin decizie a Consiliului Director, luată cu votul a 2/3 din numărul membrilor săi;
- membrilor Consiliului Director, prin decizie a Senatului, luată cu votul a 2/3 din numărul membrilor săi. Decizia Consiliului Director sau a Senatului, după caz, este definitivă.
b) Sancţiunea “ excluderea din asociaţie “este aplicată:
- membrilor asociaţiei fără funcţii de conducere, cât şi preşedinţilor centrelor teritoriale, prin
decizie a Consiliului Director, luată cu votul majorităţii membrilor săi (9 voturi).
Soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei de excludere din asociaţie este de competenţa exclusivă a Conferinţei Naţionale.
- membrilor Consiliului Director, prin hotărâre a Conferinţei Naţionale.
Hotărârea Conferinţei Naţionale este definitivă.
c) Xxxxxxx fondatori nu pot fi excluşi.
4. Pierderea calităţii de membru al asociaţiei are loc prin:
- retragerea, la cerere, din asociaţie;
- excluderea din asociaţie, în condiţiile alin. 3., lit.b).
Art. 27. – Incompatibilităţi
Nu poate deţine funcţia de preşedinte al ANEVAR sau de membru al Consiliului Director, de preşedinte de centru teritorial sau de membru al biroului centrului teritorial, persoana căreia i-a fost aplicată, oricare dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 26 alin. 2.
CAPITOLUL VIII ALTE PREVEDERI
Art. 28. - Afilierea, aderarea
Afilierea sau aderarea ANEVAR la federaţii, uniuni sau asociaţii de specialitate din ţară sau străinătate, se face în condiţiile păstrării autonomiei ANEVAR faţă de acestea.
Afilierea sau aderarea se face prin hotărâre a Consiliului Director, validată de Conferinţa Naţională.
Art. 29.
Punctul de vedere oficial al ANEVAR se exprimă în documente adoptate şi aprobate de organele de conducere ale acesteia.
Opiniile exprimate public de membrii asociaţiei reprezintă păreri personale ale acestora şi nu angajează ANEVAR.
Art. 30.
Prevederile Statutului pot fi modificate şi/sau completate prin hotărâre a Conferinţei Naţionale.
Prezentul statut se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26 / 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.37/2003, precum şi ale altor reglementări legale în vigoare, aplicabile persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Fac parte integrantă din prezentul statut:
Anexa nr. 1 - Codul deontologic al profesiei de evaluator Anexa nr. 2 - Lista membrilor fondatori (care nu se publică).
Statutul în prezenta formă înlocuieşte Statutul ANEVAR înregistrat la data constituirii asociaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, legal înregistrate.
Anexa 1
CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE EVALUARE
1. Consideraţii generale
Codul deontologic al profesiei de evaluator anexă la Statutul ANEVAR cuprinde principiile etice care stau la baza serviciilor profesionale ale evaluatorilor şi exemple de practici lipsite de etică. ANEVAR este autorizat să numească organisme care să vegheze respectarea principiilor etice prin aplicarea Regulamentului Comisiei de etică.
Respectarea codului deontologic al profesiei (constituit în standard etic), ca şi a standardelor profesionale, depinde în primul rând de înţelegerea membrilor, de acţiunile lor voluntare şi în ultimul rând, atunci când sunt necesare, de procedurile disciplinare, îndreptate împotriva celor care se abat de la aceste principii.
Înscrierea în ANEVAR este voluntară. Acceptând statutul de membru, un evaluator îşi asumă prin respectarea acestor principii etice, o obligaţie de autodisciplină, dincolo de cerinţele legilor şi regulamentelor.
Principiile etice ale Codului Deontologic al ANEVAR exprimă recunoaşterea de către evaluator a propriilor responsabilităţi faţă de opinia publică, clienţi şi colegi. Aceste principii îi ghidează pe membrii ANEVAR în îndeplinirea responsabilităţilor lor profesionale pe baza condiţiei etice şi necesită un angajament ferm pentru un comportament exemplar, chiar dacă acest lucru este contrar avantajului personal.
2. Responsabilităţi
Pe parcursul îndeplinirii responsabilităţilor profesionale ale determinării valorii reale a proprietăţilor, evaluatorul trebuie să pună în aplicare judecăţi profesionale şi morale rezonabile, în toate activităţile pe care le întreprinde.
Valoarea determinată trebuie să fie obiectivă şi nu trebuie influenţată de factori subiectivi ca voinţa, dorinţa sau nevoia clientului sau altor persoane.
Evaluatorii ANEVAR au responsabilităţi faţă de toţi cei care beneficiază de serviciile lor profesionale.
Membrii mai au şi responsabilitatea continuă de a coopera unii cu alţii pentru a îmbunătăţi arta evaluării, pentru a păstra încrederea publicului şi pentru a duce la îndeplinire cerinţele speciale de auto−guvernare ale profesiunii. Eforturile colective ale evaluatorilor sunt necesare pentru a menţine şi întări tradiţiile profesiunii.
3. Interesul public
Evaluatorii trebuie să accepte obligaţia de a acţiona într-un mod care va servi interesului public, va onora încrederea publicului şi va demonstra ataşamentul faţă de profesionalism.
Ca semn distinct al unei profesii este acceptarea acesteia de către public. Publicul evaluatorilor este format din clienţi, guvern, întreprinzători, manageri, comunitatea financiară şi de afaceri şi toţi cei care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea evaluatorilor pentru a menţine funcţionarea normală a societăţii. Această încredere impune o responsabilitate a interesului public asupra evaluatorului. Interesul public este definite drept bunăstarea colectivă a comunităţii oamenilor şi a instituţiilor pe care profesia o serveşte.
În aplicarea responsabilităţilor profesionale, evaluatorii se pot întâlni cu presiuni conflictuale din partea fiecăruia din aceste grupuri. În rezolvarea acestor conflicte, evaluatorii trebuie să acţioneze cu
integritate, xxxxxxx după perceptul conform căruia, atunci când membrii ANEVAR îşi îndeplinesc responsabilităţile lor către public, interesul clienţilor este servit în cel mai bun mod cu putinţă.
Cei care se bazează pe rapoartele de evaluare ale evaluatorilor se aşteaptă ca aceştia să se achite de responsabilităţile profesionale cu integritate, obiectivitate, cu grija profesională cuvenită şi cu un interes autentic în a servi publicul. Se aşteaptă ca aceştia să furnizeze servicii de calitate, să stabilească relaţii contractuale şi să ofere o gamă de servicii într-o manieră care să demonstreze un nivel de profesionalism conform standardelor profesionale şi codului deontologic.
Toţi cei care acceptă calitatea de membru ANEVAR se angajează să onoreze încrederea publică. În schimbul încrederii pe care publicul şi-o pune în ei, membrii trebuie să caute continuu să demonstreze dedicarea lor în atingerea excelenţei profesionale.
4. Integritatea
Pentru a menţine şi a răspândi încrederea publică, membrii trebuie să- şi îndeplinească toate îndatoririle profesionale în spiritul celei mai înalte integrităţi.
Integritatea este un element fundamental pentru recunoaşterea profesională. Integritatea pretinde ca un membru să fie onest, sincer în limitele confidenţialităţii clientului. Evaluatorul nu trebuie să fie subordonat câştigului şi avantajelor personale.
Evaluatorul are obligaţia de a evita furnizarea unor rezultate false ale evaluării, care s-ar putea datora fie abordării greşite, fie estimării făcute cu o aproximaţie foarte largă.
Evaluatorul are obligaţia să explice şi să descrie corespunzător ce înţelege prin evaluare în cazul unui contract specific pentru care este angajat, pentru a evita neînţelegerile şi greşelile voite sau întâmplătoare ulterioare.
Nu este corect ca un evaluator să accepte un contract de evaluare pentru un domeniu în afara calificării sale profesionale cu excepţia cazurilor în care:
• a adus înainte la cunoştinţa clientului limitele competenţei sale;
• se asociază cu un alt evaluator care are calificarea necesară în domeniul-specific.
Când doi sau mai mulţi clienţi potenţiali solicită serviciile aceluiaşi evaluator relativ la aceeaşi evaluare, evaluatorul nu poate accepta decât pe unul, cu excepţia cazului când există consensul părţilor implicate.
Integritatea este măsurată în termeni de ce este drept şi just. Evaluatorul trebuie să-şi testeze deciziile şi acţiunile, să urmărească atât forma cât şi spiritul standardelor tehnice şi etice, principiile obiectivităţii, ale independenţei şi ale rigurozităţii.
5. Obiectivitatea şi independenţa
Un membru trebuie să-şi menţină independenţa şi să nu se afle în conflict de interese atunci când îşi exercită responsabilităţile profesionale. Evaluatorul trebuie să fie independent în fapte şi aparenţe atunci când oferă servicii de evaluare sau consultanţă.
Principiul obiectivităţii impune obligaţia de a fi imparţial, onest din punct de vedere intelectual şi în afara conflictelor de interese. Independenţa exclude relaţiile care ar putea părea că micşorează obiectivitatea membrilor în oferirea serviciilor. Membrii servesc de multe ori interese multiple, dar trebuie să protejeze integritatea muncii lor, să menţină obiectivitatea şi să evite orice subordonare a judecăţii lor.
Obligaţia evaluatorului faţă de client este de a prezenta acestuia concluziile obiectiv, rezultatele precise şi reale asupra evaluării cerute, indiferent de dorinţa şi indicaţiile clientului. Incertitudinile trebuie, de asemenea, făcute cunoscute.
6. Rigurozitatea
Membrii trebuie să se ghideze după standardele etice şi profesionale, să se străduiască continuu să îmbunătăţească competenţa şi calitatea serviciilor lor şi să-şi exercite responsabilităţile profesionale la capacitatea maximă.
Rigurozitatea solicită membrilor să-şi exercite responsabilităţile profesionale cu competenţă şi sârguinţă. Ea impune obligaţia de a îndeplini sarcinile profesionale la capacitatea maximă, avându-se mereu în vedere interesul clientului pentru care sunt îndeplinite aceste servicii şi în concordanţă cu responsabilitatea profesională faţă de interesul public.
Competenţa derivă din sintetizarea pregătirii şi a experienţei. Ea începe cu stăpânirea cunoştinţelor cerute pentru a deveni evaluator. Menţinerea competenţei solicită un angajament de instruire şi de perfecţionare profesională, care trebuie să continue pe tot timpul vieţii profesionale a membrilor. Competenţa este o responsabilitate individuală a fiecărui membru, care trebuie să ia toate măsurile pentru a atinge un nivel de competenţă care va asigura faptul că valoarea din rapoartele de evaluare va respecta un înalt grad de profesionalism cerut de codul deontologic şi statutul ANEVAR.
Fiecare membru este responsabil de stabilirea competenţei sale, evaluând dacă pregătirea, experienţa şi judecata sa sunt adecvate pentru responsabilităţile care trebuie asumate.
Evaluatorul trebuie să execute conştiincios şi cu competenţă contractele ce îi sunt încredinţate. Loialitatea, imparţialitatea şi dorinţa de a fi util clientului trebuie să inspire şi să ghideze lucrările lui.
7. Confidenţialitate
Evaluatorul angajat într-o acţiune de evaluare are obligaţia de a nu dezvălui angajarea sa de către client unor terţe persoane, precum şi obligaţia de a nu dezvălui rezultatele evaluării fără permisiunea scrisă
şi prealabilă a clientului său, sau fără să fie obligat de o procedură judiciară.
În cazul în care raportul de evaluare este pus de către client la dispoziţia unor terţe persoane, cu acordul scris al evaluatorului, acestea au acelaşi drept de a se baza pe validitatea şi obiectivitatea raportului evaluatorului ca şi clientul iniţial.
8. Practici lipsite de etică şi de profesionalism în munca de evaluare
Se consideră că exemplele prezentate nu acoperă toate aspectele.
• Poate fi suspectat rezultatul unei evaluări şi deci considerat lipsit de valabilitate, dacă evaluatorul a acceptat un contract a cărui plată este condiţionată de:
a) o decizie judecătorească favorabilă clientului referitoare la proprietatea evaluată;
b) o reducere de impozit obţinută de client pentru acea proprietate;
c) preţul vânzării acelei proprietăţi;
d) orice indicaţii sau concluzii furnizate apriori de client.
• Este lipsit de etică şi profesionalism acceptarea unor contracte a căror plată reprezintă procente din valoarea la care se ajunge în urma operaţiunii de evaluare.
• Se consideră lipsită de etică şi profesionalism acceptarea de către un evaluator a unui contract care priveşte o proprietate pentru care el are un interes actual sau de perspectivă. Interesele pe care un evaluator le-ar putea avea faţă de o proprietate evaluată includ:
a) dobândirea respectivei proprietăţi;
b) funcţionarea ca agent de vânzare-cumpărare sau finanţare a respectivei proprietăţi;
c) administrarea respectivei proprietăţi.
• Este lipsită de etică şi profesionalism:
a) utilizarea semnăturii unei persoane care nu a lucrat efectiv la evaluare sau nu a supravegheat efectiv evaluarea;
b) în cazul unui raport comun lipsa unei semnături sau orice opinie divergentă;
c) în cazul colaborării între doi sau mai mulţi evaluatori, prezentarea de rapoarte separate;
d) în cazul unor evaluări independente pentru aceeaşi proprietate, colaborarea în orice fel a evaluatorilor angajaţi independent.
• Nu este etic şi profesional ca un evaluator să emită asupra valorii unei proprietăţi o opinie fără a face investigaţii complete şi fără a analiza toate datele.
• Reclama nu este incompatibilă cu etica, dar este lipsită de etică utilizarea în cadrul reclamei a informaţiilor false cum ar fi:
- prezentarea greşită a experienţei şi calificării profesionale;
- prezentarea falsă a serviciilor ce pot fi oferite conform calificării sau prezentarea pentru reclamă a unor contracte anterioare fără permisiunea expresă a clientului;
- afirmarea, garantarea sau insinuarea faptului că evaluarea ar putea fi efectuată conform intereselor clientului.
• În cazul în care unui evaluator i se cere o apreciere asupra unui raport de evaluare elaborat de alţi evaluatori, este lipsit de etică ca acesta să denigreze munca desfăşurată.
Părerile exprimate nu se vor referi la valoarea obţinută, ci la respectarea standardelor şi procedurilor recunoscute de evaluare, adecvarea metodelor alese şi a judecăţii evaluatorului.
• Este o practică lipsită de etică exprimarea publică a unor opinii despre profesionalismul, experienţa, calitatea rapoartelor de
evaluare a unor membrii ai ANEVAR, precum şi defăimarea organizaţiei.