PROTOCOL DE COLABORARE
PROTOCOL DE COLABORARE
Încheiat între:
▪ JUDECĂTORIA/TRIBUNALUL/CURTEA DE APEL ...
▪ BAROUL ...
Părțile convin asupra prezentului Protocol, pe care și-l asumă, ca bază a cooperarii inter-institutionale viitoare, a colaborării necesare între profesiile juridice, pentru indeplinirea unor obiective comune si respectarea unor principii de integritate si etica proprii celor doua profesii, în spiritul Avizului (2013) 16 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (C.C.J.E.).
I. PRINCIPII ȘI DEZIDERATE
Părțile declară că, la baza prezentului Procotol, au în vedere respectarea și punerea în aplicare a următoarelor principii și deziderate:
a) punctul 12 din Recomandarea CM / Rec ( 2010) 12, care prevede că judecătorii şi sistemul judiciar trebuie să menţină relaţii de lucru constructive cu instituţiile şi autorităţile publice implicate în gestionarea şi administrarea instanţelor, precum şi cu toţi profesioniştii ale căror sarcini sunt legate de activitatea judecătorilor, în scopul de a facilita o administrare eficientă şi eficace a justiţiei;
b) dezvoltarea domeniilor de relaţii stabilite între judecători şi avocaţi, evocate in Avizul 16 al CCJE:
- pe de o parte, relaţiile dintre judecători şi avocaţi care derivă din principiile procedurale care au un impact direct asupra eficienţei şi calităţii procedurilor judiciare și satisfacerea nevoilor părţilor implicate într-un proces;
- pe de altă parte, relaţiile care rezultă din conduita profesională a judecătorilor şi avocaţilor și care necesită un respect reciproc pentru rolurile jucate de fiecare parte, întelegerea reciprocă şi un dialog constructiv.
c) Recomandarea CCJE din Avizul (2013) 16 ca asociaţiile profesionale şi organismele independente de conducere ale ambelor părţi, judecători şi avocaţi, sa se implice in procesul de identificare a unor principii etice comune, sa coopereze pentru a asigura o dirijare corectă şi rapidă a procedurilor legale şi de perfecţionare profesională continuă;
d) Dezideratele exprimate prin punctul 10 din Avizul nr. ( 2009) 12, în sensul că:
- acolo unde este cazul, pregătirea profesională comună pentru judecători, procurori şi avocaţi pe teme de interes comun contribuie la realizarea unei justiţii de cea mai înaltă calitate;
- schimbul de experienţă dintre judecători şi avocaţi, poate stimula dezvoltarea de "bune practici" în domeniul procedurilor și identificarea instrumentelor procedurale eficiente pentru a pune în aplicare principiile unui proces echitabil şi preveni întârzierile nejustificate şi tergiversările.
e) necesitatea asigurării accesului egal la informaţii cu privire la punctele de reper ale jurisprudenţei, atât pentru judecători cât şi pentru avocaţi, în concordanță cu punctul 24 din Avizul nr.14 (2011) al C.C.J.E., în care se recomandă disponibilitatea jurisprudenţei instanței, sau cel puţin a deciziilor importante pe internet, gratuit, într-o formă uşor accesibilă,
f) necesitatea punerii în aplicare a recomandării C.C.J.E. în ceea ce privește stabilirea termenelor de procedură, prin dezvoltarea unor audieri planificate pentru a facilita, în interesul părţilor, o cooperare efectivă între judecători şi avocaţi;
g) dispozițiile art.84 din Legea nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile și completarile ulterioare, potrivit cărora barourile conlucrează cu instanțele judecătorești în vederea desfașurării în condiții bune a activității de acordare a asistenței judiciare;
h) preocuparea comună pentru creșterea încrederii publice în sistemul judiciar și a credibilității actorilor acestuia în scopul îmbunătățirii calității actului de justiție;
i) preocuparea de a elimina practica neunitară a instanțelor conform recomandărilor Mecanismului de Cooperare si Verificare și asigurarea dreptului la un proces echitabil sub aspectul previzibilitatii practicii judiciare;
j) îmbunătățirea relațiilor profesionale dintre avocați și judecători în scopul diminuării incidentelor de natură să afecteze încrederea publică în sistemul judiciar;
k) conlucrarea in domeniul asistentei judiciare in scopul cresterii calitatii apararii;
l) implementarea noilor coduri prin organizarea de activitati de pregatire profesionala comuna ale judecatorilor si avocatilor;
m) apărarea profesiei de avocat prin acțiuni care să descurajeze practicarea fără drept a profesiei de avocat.
II. OBIECTIVE, DIRECȚII DE ACȚIUNE, MODALITĂȚI DE COLABORARE ȘI STABILIRE DE BUNE PRACTICI
1. Dezvoltarea înţelegerii reciproce şi a respectului reciproc în considerarea normelor etice. Relațiile dintre magistrați și avocați
Părțile îsi asumă respectarea următoarelor :
1.1. principii etice comune pentru ambele părţi, judecători şi avocaţi: secretul profesional, integritatea şi demnitatea, respect pentru justiţiabili, competenţă, corectitudine şi respect reciproc.
1.2. principii de conduită ale avocaților și magistraților prevăzute de legislația in vigoare:
- art.4.3. din Codul deontologic al avocaților potrivit cu care avocatul va da dovadă de respect și de loialitate față de oficiile judecătorului, dar, în același timp, își va apăra clientul în mod conștiincios și fără teamă;
- art. 16 și 21 din Codul deontologic al magistraților potrivit cu care magistratii trebuie să impună ordine și decență în timpul soluționării cauzelor prin adoptarea unei atitudini demne, civilizate și imparțiale față de părți și avocații cu care intră în contact în calitatea lor
1.3. Punctul 6.6 din Principiile de la Bangalore care afirmă că un judecător trebuie să menţină ordinea şi decenţa în toate procedurile în faţa instanţei, să fie răbdător, demn şi politicos în relaţiile cu părţile, cu avocaţii. În acest sens judecătorii nu vor permite atacurile la persoană, fără legatură cu problemele de drept ale cauzei, atât între magistrați și avocați, între avocați și între părți și avocați.
1.4. Avocaţii membri ai Baroului Valcea îți reafirmă angajamentul respectării principiilor expuse în paragrafele 4.1, 4.2, 4.3 şi 4.4 din Codul deontologic al Consiliului Consultativ al Barourilor Europene: să respecte regulile de conduită aplicabile în faţa instantei; să dea întotdeauna atenţia cuvenită pentru desfăşurarea corectă a procedurilor; sa menţină respectul cuvenit şi curtoazia faţă de instanţa de judecată , aparând în același timp interesele clientului, onorabil şi fără teamă.
1.5. Judecătorii vor păstra confidenţialitatea deliberărilor şi imparţialitatea acestora, ceea ce implică, printre altele, că se vor abţine de la comentarii privind procedurile, performanţa avocaţilor, având în vedere că datoria principală a avocaţilor este de a acţiona în interesul clienţilor lor.
1.6. Libertatea de exprimare a avocaţilor are, de asemenea, limitele sale, în scopul de a menţine autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. Avocații vor manifesta respect faţă de colegii de profesie, pentru statul de drept şi administrarea corectă a justiţiei, se vor abține de la critica abuzivă a colegilor de profesie, a judecătorilor individuali, a procedurilor şi deciziilor judecătoreşti.
2. Direcții de colaborare
2.1. organizarea unor ședințe de lucru comune între conducerile celor două instituții în scopul îmbunătățirii relațiilor dintre cele doua profesii și a eficientizării actului de justiție;
2.2. organizarea de programe comune de formare profesională, având ca temă implementarea noilor coduri, precum și alte probleme de interes comun;
2.3. promovarea în rândul justițiabililor a condițiilor de acordare a ajutorului public judiciar în situațiile în care aceasta se impune și editarea unor materiale cu caracter informativ destinate justițiabililor, referitoare la condițiile de acordare a acestuia la sediul fiecarei instanțe, în limita prevederilor bugetare sau în condițiile suportării cheltuielilor aferente de catre Barou;
2.4. asigurarea accesului la concluziile ședințelor de unificare a practicii la nivelul Judecatoriei, prin participarea reprezentanților Baroului la ședintele de analiză a practicii neunitare și diseminarea informațiilor privind direcțiile de unificare a practicii în rândul membilor baroului; problemele astfel dezbătute nu vor putea fi considerate decât opinii juridice, iar nu modalităţi de dezlegare a unor chestiuni concrete în cauze aflate în curs de judecată.
2.5. organizarea unei mai bune conlucrări in domeniul asigurării asistenței judiciare în vederea creșterii calității apărării, care să se concretizeze în: comunicarea catre barou a cererilor de asistenta judiciara din oficiu cu respectarea termenelor prevazute de Regulamentul SAJ, comunicarea situațiilor în care s-a constatat realizarea unor apărări formale, necorespunzatoare din punct de vedere al deontologiei profesionale a avocaților, acordarea termenelor pentru pregatirea apărării atunci când nu au fost respectate termenele de înștiințare prealabilă a desemnarii avocaților etc.;
2.6. eficientizarea sistemului de repartizare a avocaților în cadrul activității Serviciului de Asistentă Judiciară, prin implementarea unui program informatic care să permită transmiterea on-line în format electronic a adreselor de asistență judiciară emise de Judecatorie/Tribunal/Curte de Apel;
2.7. respectarea valorilor onorariilor care se cuvin avocaţilor pentru asigurarea serviciilor de asistenţă juridică şi/sau reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti potrivit Protocolului S.A.J.;
2.8. informarea publicului privind Tabloul avocaților, prin indicarea pe pagina din portalul instanțelor a coordonatelor din spațiul virtual la care cei interesați pot verifica calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei, dobandită in condițiile legii;
2.9. realizarea de acțiuni comune care să aibă ca finalitate identificarea cazurilor de practicare fără drept a profesiei de avocat, in vederea semnalarii urgente a acestora conducerii Baroului spre a se lua măsurile legale care se impun si sesizarea organelor de cercetare penala.
3. Dezvoltarea de bune practici și măsuri de eficientizare a comunicării și organizării ședințelor de judecată
3.1. Eficientizarea comunicarii
3.1.1. În spiritul recomandărilor Avizului 16 al CCJE și în aplicarea Avizului nr. (2011)
14 al CCJE privind "Justiţia şi Tehnologia Informaţiei", părțile prezentului Protocol convin stabilirea unei comunicări corespunzătoare între instanţe şi avocaţi pentru a asigura rapiditatea şi eficienţa procedurilor. În acest scop părțile convin:
- să organizeze un sistem de facilitare a comunicării on-line între instanţa şi avocaţi, în scopul de a îmbunătăţi serviciul pentru avocaţi şi pentru a le permite să consulte cu uşurinţă stadiul procedural al cauzelor, in special in ceea ce privește comunicarea încheierilor de ședință pe adresele de email ale avocaților care asigură asistența juridică in acele cauze.
- avocații vor putea depune/transmite și în format on-line sau pe suport magnetic acțiunile/întâmpinările /răspunsurile la întâmpinare/concluziile scrise, pentru a facilita astfel urgentarea redactării hotărârilor.
3.2. Bune practici
3.2.1. Având in vedere:
- necesitatea asigurării previzibilitătii orei de desfășurare a proceselor, pentru organizarea mai eficienta a agendei zilnice a avocaților și corelarea Regulamentului de Ordine Interioara al instantelor cu prevederile art. 215 teza a doua Cod proc.civ. care prevăd că lista cu procesele va cuprinde intervale orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor;
- realitațile programării mai multor liste de ședință concomitent la mai multe săli, cu citarea tuturor participanților la aceiași oră și riscurile - confirmate de practica instanțelor – ca avocații să fie strigați concomitent la mai multe săli, fără a mai avea posibilitatea fizica a transmiterii in timp real si util a unei cereri de lăsare la a doua strigare a cauzei;
- suprasolicitarea fizică și psihică a avocaților nevoiți să aștepte uneori ore intregi, nenormate, până când le vine rândul, în raport de realitățile din instanțe, în care sunt programate mai multe liste de ședință/ședințe concomitent, aspect care este de natura să afecteze calitatea prestației avocațiale și astfel să fie încălcat dreptul la apărare efectivă al justițiabilului;
- necesitatea respectării dreptului la muncă al avocatului, a carui specificitate este prezența uneori in fața mai multor instanțe, săli de judecată, deplasări între instanțe în același interval orar, care implică un efort considerabil de organizare și programare a prezenței acestora în toate situațiile.
- asigurarea efectivitații dreptului la apărare, care are ca premisă, de cele mai multe ori, alegerea de catre justițiabil a unui avocat în considerarea persoanei acestuia, situație care exclude substituirea avocatului, fără acordul prealabil al clientului și in timp util;
- necesitatea extinderii uzanței unor magistrați care manifestă înțelegerea situațiilor in care avocatul este chemat sa asigure asistența în mai multe sali concomitent, de a lăsa cauza la a doua strigare;
- realitatea concretă că avocații nu își incetează activitatea zilnică după terminarea activității de instanță, ci sunt nevoiți să își continue timpul de lucru zilnic la cabinetele
proprii pentru pregătirea dosarelor de a doua zi și pentru activitățile specifice de consultații, documentare, redactare etc.
- necesitatea respectării timpului de muncă normal al avocatului ținând cont că, deși nu li se aplică prevederile art. 112-113 din Codul muncii sub aspectul timpului de munca zilnic - dat fiind specificul activității avocatului ca profesie liberală, există o indirectă dependență de activitatea și organizarea instanțelor; sub acest aspect regulile minimale privind timpul de lucru, pauzele, cerinţe generale minime de securitate şi de sănătate pentru organizarea timpului de lucru pot și trebuie avute in vedere în conformitate cu Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru;
3.2.2. Se stabilesc următoarele bune practici:
- în aplicarea art. 215 C.p.c., lista de sedință va fi împarțită in 2-3 părți, astfel încât fiecare parte va avea alocat un anumit interval de timp, despre care participanţii vor fi înștiinţați atât prin citaţie ori în şedinţă - atunci când este posibil, dar şi la momentul afişării listei de şedinţă;
- procedurile mentionate la alineatul precedent vor fi aplicate, pe cât posibil, și in materie penala;
- în cauzele în care sunt angajați avocați și aceștia sau unul dintre aceștia nu răspunde la prima strigare a cauzei, aceasta va fi lasată la a doua strigare, cu acordul celorlalte părţi.
III. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR
1. În scopul atingerii obiectivelor cooperarii, Baroul ... își asumă urmatoarele obligații:
a) să comunice conducerii Judecătoriei/Tribunalului/Curtii de Apel apariția unor aspecte în activitatea instanței care necesită măsuri de remediere și/sau îmbunătațire a activității;
b) să invite reprezentanții Judecătoriei/Tribunalului/Curtii de Apel la manifestări profesionale și acțiuni organizate de Barou în cadrul cărora se dezbat probleme din domeniile de interes comun;
c) să comunice sau să transmită cu promptitudine datele sau informațiile solicitate de conducerea Judecătoriei/Tribunalului/Curtii de Apel, necesare atingerii obiectivelor colaborării;
d) să colaboreze, în limitele legii, la realizarea dezideratului comun de perfecționare a pregătirii profesionale a judecătorilor și avocaților.
e) să sesizeze aspectele de practica neunitară identificate în practica instanțelor;
f) să informeze membrii Baroului cu privire la prevederile prezentului Protocol.
2. În scopul atingerii obiectivelor cooperării, conducerea Judecătoriei/Tribunalului/Curtii de Apel își asumă următoarele obligații:
a) să comunice conducerii Baroului eventualele disfuncționalitați cu care a fost sesizata, legate de colaborarea instituțională dintre judecatori și avocați;
b) să invite reprezentanții legali ai Baroului la ședințele, manifestările, acțiunile organizate de Judecătorie/Tribunal/Curtea de Apel, in cadrul carora se dezbat probleme din domeniile de interes comun;
c) să comunice sau să transmită cu promptitudine datele sau informațiile solicitate de Baroul..., necesare atingerii obiectivelor colaborării;
d) să informeze judecătorii din cadrul instanței cu privire cu prevederile prezentului Protocol.
IV. DISPOZIȚII FINALE
Prezentul protocol se incheie pe o durată de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii lui prin acordul părților.
Valabilitatea protocolului încetează:
a) la implinirea termenului, urmare a notificării uneia dintre parți;
b) prin acordul părților;
c) prin denunțarea de către una dintre părți, în cazul în care partea cealaltă nu își îndeplinește în mod repetat obligațiile asumate de comun acord.
Prezentul Protocol intră în vigoare la data semnării lui și poate fi modificat numai cu acordul părților.
Prezentul Protocol s-a încheiat în două exemplare originale.
JUDECĂTORIA/TRIBUNALUL/CURTEA DE APEL BAROUL