MEMORIU DE PREZENTARE

ANEXA Nr. 5. E la procedură

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului:

EXTINDERE REȚELE DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN LOCALITATEA APATEU ȘI CHIȘIRID, COMUNA NOJORID

II. Titular:

- numele: COMUNA NOJORID

- adresa poştală: str. Principală, nr. 105I, sat Nojorid, com. Nojorid, jud. Bihor

- numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet:

Telefon: 0000 000000

e-mail: xxxxxxxx.xxxxxxx@xxxxxxx.xx web: xxx.xxxxxxxxxxxxxxx.xx

- numele persoanelor de contact:

- director/manager/administrator/primar: Xxxx Xxxxx Xxxxxx

- responsabil pentru protecţia mediului:

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) un rezumat al proiectului:

Prin prezentul proiect s-a realizat alimentarea cu apa a celor doua localitati : Apateu si Chisirid.

Necesarul de apă se va obţine din reţeaua de aducţiune existentă cu Dn 160mm ce alimentează localitatea Leş. Astfel s-a propus o gospodarie de apă din localitatea Nojorid amplasată în marginea drumului naţional (DN76), avand o staţie de pompare containerizată cu un grup de pompare si un rezervor tampon de 100mc amplasat la cota 142.00m.

Se va realiza o subtraversare a drumului DN79 pe o lungime de 20m, avand teava de protectie OL Dn219/8mm si camine de vane pe ambele parti a subtraversarii.

Cantitati centralizare gospodaria de apa Nojorid:

Nume	Lungime/bucati
Container fara pardoseala pentru gup de pompare 3.00m x 2.40m	buc=1
Grup de pompare pentru aductiune 1+1, Q=3.2l/s, H=52m	buc=1
Rezervor tampon de inmagazinare suprateran metalic 100mc	buc=1
Imprejmuire si porti de acces	L=120m

Apa va fi transportata din rezervorul tampon de 100mc prin intermediul aductiunii propuse, PEHD SDR17 PN10 Dn110mm, L=3267m, cu ajutorul statie de pompare avand caracteristicile: Q=3,2l/s, H=52m, pana in gospodaria de apa proiectata Apateu.

Cantitati centralizare Aductiune Nojorid-Apateu:

Nume	Lungime/bucati
Teava PEHD SDR17 PN10 Dn110mm,	L= 3267m
Camin de vane,	buc= 4
Camin de aerisire,	buc= 1
Camin de golire,	buc= 1
Subtraversari 11.00m/buc	buc= 4

In gospodaria de apa Apateu, apa va fi clorinata, iar apoi stocata intr-un rezervor de 300mc. Distributia apei spre cele doua localitati se face prin intermediul a doua grupuri de pompare amplasate intr-un container de 6.00m x 2.40m.

Grupul de pompare ce va alimenta localitatea Apateu, va fi format din 2 pompe + 1 de rezerva, avand caracteristile: debitul Q=7.2l/s si inaltimea de pompare, H=50m.

Grupul de pompare ce va alimenta localitatea Chisirid, va fi format din 2 pompe + 1 de rezerva, avand caracteristile: debitul Q=6.6l/s si inaltimea de pompare, H=45m.

Statie de clorinare containerizata de tip automata cu hipoclorit, avand caracteristicile Q=3.2l/s. Rezervor de inmagazinare suprateran, metalic de 300mc amplasat la cota 171.00m.

Se vor împrejmui toate obiectele componente ale sistemului de alimentare cu apă, pentru conformarea cu HG 930/2015 și cu Ord. MMP nr.12782011 pentru aprobarea Instructiunilor privind delimitarea zonelor de protectie sanitara.

Cantitati centralizare gospodaria de apa Apateu:

Nume	Lungime/bucati
Container fara pardoseala pentru gupuri de pompare 6.00m x 2.40m	buc=1
Grup de pompare pentru localitatea Apateu 2+1, Q=7.2l/s, H=50m	buc=1
Grup de pompare pentru localitatea Chisirid 2+1, Q=6.6l/s, H=45m	buc=1
Rezervor de inmagazinare suprateran metalic 300mc	buc=1
Statie de clorinare, automata Q=3,2l/s	buc=1
Grup electrogen	buc=1
Imprejmuire si porti de acces	L=124m
Grup sanitar containerizat complet echipat	buc=1
Bazin vidanjabil, 5 mc	buc=1

Distribuţia apei din Gospodăria de Apă din localitatea Apateu până la consumatorii finali din localitatea Apateu se va face printr-o reţea din PEHD PN 10, DN 63mm, DN 110mm şi DN 140mm. Reţeaua de distribuţie va urma reţeaua de străzi şi drumuri din localitate. Pe reţele de distribuţie s-au prevăzut cămine de vane din beton la fiecare intersecţie.

S-au prevăzut 11 cămine de aerisire în punctele cu cota cea mai înaltă, pentru aerisirea reţelei, iar în punctele cu cota cea maică s-au prevăzut 5 cămine de golire. În localitate s-au prevăzut 300 de branşamente şi 29 hidranţi.

Pentru asigurarea debitului necesar pentru stingerea incediilor s-au prevăzut 29 hidranţi supraterani, DN 80mm, cu protecţie la rupere.

Pe strazile asfaltate din localitate reţeaua de distribuţie s-a prevăzut pe ambele părţi ale drumului, conectate prin subtraversări. În zonele unde vor fi afectate podeţe de acces, racorduri la drumuri laterale, zona afectată va fi adusă la adusă la starea iniţială.

Cantitati centralizare retea de distributie localitatea Apateu:

Nume	Lungime/bucati
Teava PEHD SDR17 PN10 Dn140mm,	L=2986m
Teava PEHD SDR17 PN10 Dn110mm,	L=3661m
Teava PEHD SDR17 PN10 Dn63mm,	L=2263m
Camin de vane,	buc= 18
Camin de aerisire,	buc= 11
Camin de golire,	buc= 5
Hidranti de incendiu supraterani	buc=29
Bransamente	buc=300
Subtraversari 11.00m/buc	buc= 4

Distribuţia apei din Gospodăria de apă din localitatea Apateu până la consumatorii finali din localitatea Chişirid se va face printr-o reţea din PEHD PN 10, DN 110mm, DN 140mm şi DN 160mm. Reţeaua de distribuţie va urma reţeaua de străzi şi drumuri din localitate. Pe reţele de distribuţie s-au prevăzut cămine de vane din beton la fiecare intersecţie.

S-au prevăzut 7 cămine de aerisire în punctele cu cota cea mai înaltă, pentru aerisirea reţelei, iar în punctele cu cota cea maică s-au prevăzut 7 cămine de golire. În localitate s-au prevăzut 200 de branşamente şi 12 hidranţi.

Pentru asigurarea debitului necesar pentru stingerea incediilor s-au prevăzut 12 hidranţi supraterani, DN 80mm, cu protecţie la rupere.

Cantitati centralizare retea de distributie localitatea Chisirid:

Nume	Lungime/bucati
Teava PEHD SDR17 PN10 Dn160mm,	L=2231m
Teava PEHD SDR17 PN10 Dn140mm,	L=1367m
Teava PEHD SDR17 PN10 Dn110mm,	L=7638m
Camin de vane,	buc= 28

Nume	Lungime/bucati
Camin de aerisire,	buc= 7
Camin de golire,	buc= 7
Hidranti de incendiu supraterani	buc=12
Bransamente	buc=200
Subtraversari 10m/buc	Buc= 4

Pentru asigurarea funcţionării celor 2 gospodării de apă din Nojorid si Apateu se vor realiza două branșamente electrice.

Pentru asigurarea debitului necesar pentru stingerea incediilor s-au prevăzut 41 hidranţi supraterani, DN 80mm, cu protecţie la rupere pentru cele 2 localitati Apateu si Chisirid.

Dimensionarea sistemului de alimentare cu apa s-a făcut pe baza SR 1343-1, 2006 și NP 133-1/2013, după cum urmează:

- Debitul de dimensionare a construcţiilor şi instalaţiilor pe tronsonul captare – rezervor: QIC = kp⋅ks⋅Qzimax+kp⋅ks⋅QRI [m3/zi]

- Debitul de dimensionare a reţelei de distribuţie:

QIIC = kp⋅Qormax+kp⋅∑Qii [m3/h]

- Debitul de verificare a reţelei de distribuţie:

QIIV = a⋅kp⋅Qormax+kp⋅n⋅Qie [m3/h] unde:

kp – coeficient de majorare a necesarului de apă pentru a ţine seama de volumele de apă care nu aduc venit (NRW);

ks – coeficient de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă: în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie;

Qzi max este suma cantităţilor de apă maxim zilnice, în m3/zi, pentru acoperirea integrală a necesarului de apă; se stabileşte conform SR 1343-1/2006.

QRI – debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu; se stabileşte conform SR 1343-1/2006. QIIC – debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apă aval de rezervoare; Qor max – reprezintă valoarea necesarului maxim orar (m3/h);

QIIV – debitul de verificare a reţelei de distribuţie;

a – coeficient, cu valoarea a = 0,7 pentru reţelele de joasă presiune (p≥7 m col. apă, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formaţiilor de pompieri) şi valoarea a = 1 pentru reţelele de înaltă presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior);

n – număr de incendii teoretic simultane, exterioare; Xxx – debitul hidranţilor exteriori (l/s).

Supratraversări:

Aducțiunea Nojorid-Apateu (PEHD SDR17 PN10 Dn110mm) se va realiza paralel cu drumul comunal DC64. La ieșirea din Nojorid spre Apateu, în apropiere de sc. Andromi srl., drumul comunal traversează Valea Alceu pe un podet cu coronamente din beton. Aici aducțiunea se află pe partea dreaptă a drumului și trece peste vale printr-o supratraversare fiind prinsă de timpanul podețului existent conform detaliu anexat (Lsupratraversare1 = 4,00 m).

În localitatea Apateu, pe drumul care face legătura între localitățile Apateu și Șauaieu, pe partea dreaptă a drumului se va monta o conductă de distribuție PEHD SDR17 PN10 Dn110mm. Această conductă va trece peste Valea Canaliș (Râturi) printr-o supratraversare, fiind prinsă de timpanul podețului tubular existent (Lsupratraversare2

= 8,00m) conform detaliu anexat.

Între localitățile Nojorid și Chișirid se va realiza rețea de distribuție pe partea dreaptă a drumului de legătură. Pe acest tronson rețeaua trece peste Valea Canaliș (Râturi) printr-o supratraversare, fiind prinsă de timpanul podețului tubular existent (Lsupratraversare3 = 10,00m) conform detaliu anexat.

A fost solicitat și s-a obținut Avizul de gospodărire a apelor nr. C 148/06.07.2023 emis de A.N. Apele Române

A.B.A. Crișuri. Aceste este prezentat în anexă.

b) justificarea necesităţii proiectului:

Necesitatea şi oportunitatea investiţiei se justifică din punct de vedere:

- ecologic – factorii de mediu afectaţi direct prin neimplementarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă.

- economic – se intervine în mod pozitiv asupra perspectivei de dezvoltare economică a comunei Nojorid, localitatăţile APATEU şi CHIŞIRID.

Necesitatea şi oportunitatea investiției derivă din următoarele considerente:

- asigurarea calității serviciilor de alimentare cu apa la nivelul corespunzător normelor Uniunii Europene.

- păstrarea și îmbunatatirea calitătii mediului, în conformitate cu cerintele prevazute in legislatia de mediu si a Directivelor Uniunii Europene.

- modernizarea sistemelor de alimentare cu apa existente, prin promovarea programelor de investitii si a unor solutii tehnice moderne.

- datorita lipsei infrastructurii edilitare corespunzatoare (a condițiilor esențiale de igienă), se constata scaderea alarmanta a populatei in zona, in special a populatiei tinere.

- potentialul turistic al zonei nu poate fi exploatat fara asigurarea utilităților necesare.

- cresterea confortului populatiei si imbunatatirea stării de sănătate.

- salubrizarea si revitalizarea zonei.

- realizarea infrastructurii edilitare ar duce, de asemenea, la cresterea calitatii vietii socio-culturale si la crearea de noi oportunitati investitionale din partea agentilor economici, in comună existand institutii de invatamant, lacase de cult etc.

Necesitatea realizării investiţiei rezultă din faptul că infrastructura edilitara în zonele rurale nu este prezenta la nivelul cerintelor Uniunii Europene. Necesitatea investiţiei proiectului se fundamentează, totodată, şi pe următoarele considerente:

- Nevoia de dezvoltare a infrastructurii de apa constituind un elemnt de bază pentru comunitatea din Comuna Nojorid.

- Diminuarea tendinţelor de declin social şi economic şi îmbunătăţirea nivelului de trai în localitatăţile APATEU şi CHIŞIRID.

- Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală și la stoparea fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-urban.

- Nevoia de creere de locuri de muncă în mediul rural;

- Nevoia de a conserva moștenirea rurale şi a tradiţiile locale prin accesibilizarea obiectivelor culturale, sociale, educationale si de cult;

- Nevoia reducerii gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială.

- Îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din spaţiul rural românesc

- Necesitatea ameliorarării calităţii mediului şi a diminuării surselor de poluare

- Nevoia revitalizării zonei

- Nevoia de dezvoltare echilibrată a spațiului geografic rural

Dezvoltarea într-o comună sau într-o zonă este dependenta de realizarea unei infrastructuri adecvate. Realizarea infrastructurii ar duce, nu în ultimul rand, la cresterea calitatii vieţii populaţiei din zonă si la crearea de noi oportunitati investitionale din partea agentilor economici. Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, un factor determinant îl constituie modernizarea infrastructurii edilitare care influenţează în mod direct dezvoltarea activităţilor sociale, culturale şi economice şi implicit, crearea de oportunităţi ocupaţionale

c) valoarea investiţiei:

TOTAL GENERAL	11.526.414,64	2.178.152,00	00.000.000,43
Din care C + M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)	9.437.773,00	1.793.176,00	00.000.000,87

d) perioada de implementare propusă:

Durata de implementare a proiectului este de 24 luni de la semnarea contractului de finantare din care:

- 6 luni sunt necesare proiectului tehnic si licitarii proiectului si mobilizare contractor

- 18 luni faza de executie si inchidere proiect cu transe de plata.

e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente):

Planurile de situație sunt prezentate în anexă.

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele):

Proiectul tratează extinderea rețelei de alimentare cu apă în localitățile Apateu și Chișirid, comuna Nojorid.

- profilul şi capacităţile de producţie:

Profilul activităţii este cel de construcţii rețele edilitare, nu se pune problema capacităţii de producţie.

- descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz):

Nu este cazul.

- descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea:

În cadrul proiectului se vor realiza gospodăriile de apă de la Nojorid și Apateu.

G.A. Nojorid va cuprinde:

Nume	Lungime/bucati
Container fara pardoseala pentru gup de pompare 3.00m x 2.40m	buc=1
Grup de pompare pentru aductiune 1+1, Q=3.2l/s, H=52m	buc=1
Rezervor tampon de inmagazinare suprateran metalic 100mc	buc=1
Imprejmuire si porti de acces	L=120m

G.A. Apateu va cuprinde:

Nume	Lungime/bucati
Container fara pardoseala pentru gupuri de pompare 6.00m x 2.40m	buc=1
Grup de pompare pentru localitatea Apateu 2+1, Q=7.2l/s, H=50m	buc=1
Grup de pompare pentru localitatea Chisirid 2+1, Q=6.6l/s, H=45m	buc=1
Rezervor de inmagazinare suprateran metalic 300mc	buc=1
Statie de clorinare, automata Q=3,2l/s	buc=1
Grup electrogen	buc=1
Imprejmuire si porti de acces	L=124m
Grup sanitar containerizat complet echipat	buc=1
Bazin vidanjabil, 5 mc	buc=1

- materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora:

Materiile prime utilizate pe parcursul desfăşurării lucrărilor sunt agregatele naturale, betoane, betoane asfaltice, tubulatura din PEHD și OL, etc. Combustibilul utilizat în procesele tehnologice este motorina. Modul de asigurare al acestora este permanent, pe toată durata de execuţie.

- racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Pentru asigurarea funcționării echipamentelor stațiilor de clorinare și de pompare este necesară branșarea acestora la rețeaua de alimentare cu energie electrică.

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei:

La terminarea lucrarilor, toate strazile si zonele afectate de lucrari vor fi refacute la starea lor initiala.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente:

Accesul pe amplasamentul lucrărilor se va realiza pe traseul drumurilor/străzilor existente, nefiind necesare devieri sau construcții de noi căi de acces.

- resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare:

În etapa de construcţie se vor folosi următoarele tipuri de materiale, specifice acestei activităţi: balast, piatră spartă, beton, betoane asfaltice (la refaceri), etc.

- metode folosite în construcţie/demolare:

Execuţia se va face conform legislaţiei în vigoare, respectând autorizaţia de construire ce urmează a se obţine, folosind metode clasice din construcţiile de rețele edilitare, platforme, drumuri (la refacere) respectiv: lucrări de terasamente, aşternerea diferitelor materiale, compactarea acestora, etc.

- planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară:

Investitorul, va urmări împreună cu dirigintele de şantier respectarea întocmai a prevederilor din autorizaţia de construire.

Odată cu elaborarea proiectul tehnic se vor elabora şi "Programul de control pe şantier", "Program pentru urmărirea în timp a lucrărilor" şi din care rezultă lucrările necesare pentru menţinerea la acelaşi standard de funcţionare a drumului. Acestea sunt lucrări care nu afectează negativ mediul înconjurător, iar prin realizarea lor se menţine la acelaşi standard lucrarea.

- relaţia cu alte proiecte existente sau planificate:

Prin proiect se prevede extinderea rețelei de alimentare cu apă în localitățile Apateu și Chișirid, com. Nojorid.

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare:

Pentru realizarea investiției au fost studiate următoarele variante:

Scenariul 1: FARA INVESTIȚIE

In prezent in localitatea APATEU alimentarea cu apa in sistem centralizat nu exista. Populatia se alimenteaza cu apa din fantani, care nu asigura calitatea necesara apei, fiind un potential risc de epidemii si boli.

Tehnic: cea mai simpla interventie, nu se realizeaza nimic. Economic: Cea mai ieftina varianta de investitie initiala Financiar: nu implica costuri.

Sustenabilitate: varianta nu este una de durata.

Riscuri: epidemii, lipsa igiena pentru populatia care se alimenteaza din fantani

Scenariul 2: INVESTIȚIE MEDIE

Necesarul de apă se va obţine din reţeaua de aducţiune existentă cu Dn 160mm ce alimentează localitatea Leş. În loc. Nojorid se va realiza o gospodărie de apă cu un rezervor tampon suprateran de 100mc și o stație de pompare containerizată.

Xxx X.X. Xxxxxxx apa se va pompa în G.A. Apateu printr-o conductă de aducțiune PEHD SDR17 PN10 Dn110mm L=3267m.

G.A. Apateu va cuprinde un rezervor de înmagazinare suprateran de 300mc, stație de pompare containerizată, stație de clorinare, grup electrogen, grup sanitar containerizat și bazin vidanjabil.

Xxx X.X. Xxxxxx vor porni rețele de distribuție spre loc. Apateu (300 branșamente) și Chișirid (200 branșamente).

Tehnic: este investitia medie, datorita solutiei propuse. Economic: Varianta medie de investitie

Financiar: proiectul poate fi finantat prin Programul national de investitii Xxxxxx Xxxxxxx. Primaria nu isi poate permite aceasta investitie in urmatorii 8 ani.

Sustenabilitate: este o varianta sustenabila fiind varianta optima de realizare a investitiei. varianta de durata, minim 50 ani. Va exista garantie de buna executie de minim 3 ani.

Riscuri: proiectul sa nu primeasca finantare nerambursabila, si se va reveni la scenariul 1.

Scenariul 3: VARIANTA CU INVESTITIE MAXIMA

Xxx X.X. Xxxxxxx apa se va pompa prin două aducțiuni în G.A. Apateu, respectiv G.A. Chișirid.

Ambele gospodării de apă vor cuprinde stații de clorinare, rezervor de înmagazinare, grup de pompare, grup sanitar și rezervor vidanjabil.

Pentru alimentarea cu apă a consumatorilor din loc. Apateu și Chișirid se vor realiza rețele de distribuție din

PEHD.

Tehnic: este investitia maxima, ca investitie si ca si costuri de exploatare Economic: Varianta maxima de investitie.

Financiar: Primaria nu isi poate permite cofinantarea in acest moment.

Sustenabilitate: Avand in vedere costurile de operare, si analizand varianta cu investitie medie se considera

nesustenabila aceasta varianta.

Dintre variantele analizate au fost aleasă pentru promovare varianta cu investiție medie.

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor):

În etapa de construcţie se vor folosi următoarele tipuri de materiale, specifice acestei activităţi: balast, piatră spartă, beton, betoane asfaltice (la refaceri), etc., drept urmare pentru a fi posibilă aprovizionarea cu aceste materiale ele trebuie extrase, respectiv produse.

- alte autorizaţii cerute pentru proiect.

Titularul proiectului va obţine avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism.

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

- planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului

Nu sunt prevăzute lucrări de demolare.

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

La terminarea lucrarilor, toate strazile si zonele afectate de lucrari vor fi refacute la starea lor initiala.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz

Accesul pe amplasamentul lucrărilor se va realiza pe traseul drumurilor/străzilor, nefiind necesare devieri sau construcții de noi căi de acces.

- metode folosite în demolare

Nu sunt prevăzute lucrări de demolare.

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Nu sunt prevăzute lucrări de demolare.

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deşeurilor)

Nu sunt prevăzute lucrări de demolare.

V. Descrierea amplasării proiectului:

- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare

În cadrul proiectului nu sunt cuprinse lucrări de captare apă subterană. Putem afirma așadar că lucrările proiectate (extindere rețele de alimentare cu apă) nu sunt cuprinse în lista activităților propuse – conform Anexa 1 din Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare – care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului, ca atare proiectul nu cade sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră.

- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Nu este cazul.

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:

- folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia

- politici de zonare şi de folosire a terenului

- arealele sensibile

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970:

G.A. Nojorid:

Rezervor tampon 100mc proiectat

G.A. Apateu:

Rezervor înmagazinare 300mc proiectat

Chișirid:

Stâlp LEA

262829.203

265382.912

263308.769

614960.553

613421.355

612488.179

- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare:

Având în vedere caracterul lucrării, de extindere rețele de utilități, traseul acestora este în imediata vecinătate a proprietăților deservite. Nu poate fi vorba deci de variante de amplasament alternative, altele față de cel al străzilor existente.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile:

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu:

a) protecţia calităţii apelor:

Lucrările care se execută în cadrul proiectului sunt lucrări uzuale de construcţii (excavaţii, umpluturi, construcţii din beton şi metalice, montaj utilaje şi echipamente, lucrări pentru reţele subterane, manipularea materialelor de construcţie, traficul obişnuit de şantier, organizările de şantier).

- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul:

Prin activitatile propuse in proiect, s-au luat in considerare mai multe scenarii care ar putea duce la poluarea apei de suprafata/subterana:

In faza de constructie ar putea aparea:

- Cresterea nivelului de poluare a receptorului apelor uzate de la SE din cauza evacuarii de apa neepurata sau partial epurata.

- Modificari locale ale conditiilor de drenare, din cauza realizarii constructiilor subterane sau a operatiilor de instalare a conductelor.

- Reducerea sau obturarea sectiunii de curgere a cursului de apa prin antrenarea de pamant sau dislocarea de roci in albia paraului, ca urmare accentuarii unor procese de eroziune.

- Degradarea stabilitatii malurilor prin amplasarea sau operarea de echipamente pentru constructii in vecinatatea acestora.

- Contaminarea corpurilor de apa de suprafata prin scurgeri de produse poluante (scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianti etc.)

- Contaminarea apelor subterane prin infiltrarea unor scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianti etc.; indepartarea necorespunzatoare a deseurilor din constructii.

In faza de exploatare ar putea aparea:

- Modificari calitative si cantitative prognozate (pozitive sau negative) la nivelul receptorului natural determinate de preluarea apelor uzate epurate de la SE si, in cazul unor retele combinate, de deversari din reteaua de canalizare.

Aspectele avute in vedere se refera la:

- incarcari suplimentare de poluanti

- sarcina hidraulica suplimentara

- concentratii de poluanti in apa uzata epurata

- reducerea incarcarilor (kg/zi, tone/an) si a concentratiilor (mg/l) de poluanti considerand parametrii calitativi specifici ai apelor uzate epurate si evacuate in receptor (corespunzator cerintelor de epurare a apelor uzate urbane), conform prevederilor Planului de Management al Bazinului Hidrografic.

- Modificari ale folosintelor de apa, in aval de punctul de evacuare a apelor uzate epurate.

- Contaminarea potentiala a receptorului cu substante periculoase cauzate de scurgerea/ drenarea apelor de pe amplasamente industriale (inclusiv ape pluviale).

- Contaminarea apelor de suprafata si subterane cauzate de scurgeri din conducte in cazul deteriorarii retelei de canalizare.

- Disfunctionalitati ale retelei de canalizare incluzand avarii, scurgeri, blocaje care conduc la deversari si care pot produce episoade de poluare a apelor subterane sau de suprafata. –

- Poluarea receptorului apelor uzate epurate in conditiile producerii in SE de avarii semnificative si evacuarii de apa uzata neepurata.

- Contaminarea apelor subterane in situatia deteriorarii integritatii paturilor de uscare a namolului (infiltrare in apa subterana).

- staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

In faza de constructie, in scopul reducerii sau chiar al eliminarii riscurilor de poluare a apei, se impun urmatoarele masuri:

- Lucrarile de excavare nu trebuie executate in conditii meteorologice extreme (ploaie, vant puternic).

- In vederea prevenirii formarii de praf in zonele de lucru se va utiliza apa netratata pentru stropirea zonelor de lucru.

- Se va realiza gestionarea adecvata a deseurilor in punctele de lucru. Deseurile solide, materialul rezultat din decopertari, excavatii, combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa in cursurile de apa. Se recomanda colectarea selectiva a deseurilor in vederea valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.

- Instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta, ca protectie contra eroziunii.

- In cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere se va aplica imediat substante absorbante.

- Se va realiza prevenirea deversarii combustibililor si uleiurilor pe zonele de lucru,

- Utilizarea unor mijloace corespunzatoare din punct de vedere tehnic

- Constructorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale.

In faza de exploatare

Masuri de control si de reducere a evacuarilor industriale in reteaua de canalizare, implementate de operatorul retelei; cadrul acestor activitati va fi inclus intr-un plan de actiuni prin care se vor stabili masuri pentru limitarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale in procesul de epurare din SE.

Masurile principale care trebuie incluse in planul de actiuni se refera la:

- Inventarierea tuturor evacuarilor industriale (inclusiv sisteme de colectare si descarcare a apelor pluviale), din punct de vedere cantitativ si calitativ. In cazurile in care se suspecteaza posibilitatea producerii unui eveniment de poluare, ca si in cazurile in care s-au inregistrat in trecut episoade de poluare, inventarierea va fi urmata de o campanie de prelevari de probe de apa uzata de pe respectivele amplasamentele si analize de laborator.

- Implementarea, de catre operatorul SE, a unui program de inspectie si control a unitatilor industriale care evacueaza ape uzate in reteaua de canalizare (ex. starea tehnica a instalatiilor de pre-epurare, obligatia modernizarii tehnologiei echipamentelor si instalatiilor de preepurare, contorizarea debitelor apelor uzate, auto-monitorizare).

- Planuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru amplasamentele unitatilor industriale.

Inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru detectarea in timp util a disfunctionalitatilor si adoptarea masurilor necesare pentru remediere.

Implementarea unui program de monitorizare pentru operarea SE.

Implementarea unui program de monitorizare pentru apa subterana (de mica adancime) din zona SE pentru identificarea modificarilor calitative care pot fi cauzate de scurgeri de ape uzate sau produse poluante, pe amplasamentul statiei de epurare; in general se recomanda cel putin doua puturi de monitorizare, amplasate in amonte si in aval de statia de epurare, pe directia de curgere a apei subterane de mica adancime.

Elaborarea si implementarea unui Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru reteaua de canalizare si statia de epurare.

CONCLUZII: Realizarea proiectului propus va reduce semnificativ poluarea apei freatice si a apei de suprafata in zona, iar impactul negativ in faza de functionare a sistemului de canalizare si a statiei de epurare este nesemnificativ asupra apei. Din punct de vedere al posibilei imbunatatiri a calitatii apei de suprafata si subterana prin stoparea evacuarii directe a apelor uzate, impactul este benefic.

b) protecţia aerului:

- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

In faza de constructie a proiectului - calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse:

- mijloace auto sau alte utilitare folosite in timpul lucrarilor de constructii, care genereaza gaze de ardere

- lucrari de constructii – particule in suspensie si sedimentabile.

Cei mai importanti poluanti emisi de vehiculele rutiere si utilajele de constructii pe baza de motorina sunt:

- Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC)

- Gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O)

- Substante acidifiante (NH3, SO2)

- Particule materiale (PM)

- Substante carcinogene (PAH, POP)

- Substant toxice (dioxine si furane)

- Metale grele

In cazul utilajelor folosite se lucreaza exclusiv cu motoare de aprindere prin compresie (MAC) si astfel procesul de ardere are loc la temperaturi foarte ridicate si deci ponderea poluantilor este data de emisiile de NOx.

In faza de exploatare pot exista urmatoarele surse de poluare ce pot genera poluantii enumerati in dreptul fiecareia dintre surse:

- Statia de epurare - mirosuri neplacute rezultate pe amplasamentul statiei de epurare;

- Statia de epurare si reteaua de canalizare - mirosuri generate pe traseele de transport al namolurilor si altor tipuri de deseuri rezultate din exploatarea retelei de canalizare si a statiei de epurare (S.E);

- Generator si/sau centrala termica pe biogaz - daca se are in vedere un generator si/sau centrala termica pe biogaz, emisiile de poluanti atmosferici rezultate in urma exploatarii acestora: NOx, CO, SOx, pulberi;

- Reteaua de canalizare - emisii de amoniac (NH3) si hidrogen sulfurat (H2S) care pot rezulta din acumularea de materiale si sedimente in conductele de transport pentru apele uzate, ca urmare a operatiilor de intretinere inadecvate sau a disfunctionalitatilor in reteaua de canalizare.

- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

In faza de constructie, reducerea emisiilor poluante si a producerii de praf, se poate realiza prin:

- Prevenirea formarii de praf prin stropirea cu apa in perioadele de vreme uscata

- Umectarea suprafetelor de lucru in zilele secetoase/caldurose pentru a reduce cantitatea de praf care poate fi produsa.

- Limitarea zonelor de lucru si a duratei lucrarilor

- Curatarea zilnica a cailor de acces aferente organizarilor de santier si punctelor de lucru (indepartarea pamantului si a nisipului), pentru a preveni formarea prafului

- Controlul si asigurarea materialelor impotriva imprastierii in timpul transportului si in amplasamentele destinate depozitarii, inclusiv a pamantului rezultat din sapaturi, excavatii.

In faza de exploatare reducerea emisiilor poluante si a producerii de praf, se poate realiza prin: -

- Plantarea de vegetatie (arbori/arbusti) pe perimetrul amplasamentului S.E.;

- Inspectii periodice si operatii de decolmatare a retelei de canalizare, in special in cazul conductelor cu curgere gravitationala, pentru a preveni emisiile de hidrogen sulfurat;

- Controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si monitorizarea parametrilor acestor procese;

- Bazine de apa uzata, statii de pompare, sau alte structuri (pentru tratarea si stocarea namolului), acoperite, limitarea mirosurilor neplacute;

- Evitarea traversarii zonelor urbane – trasee alternative pentru transportul namolului (pana la destinatia finala);

- Inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru a se detecta la tip orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute.

CONCLUZII: Potrivit studiilor de dispersie, avand la baza calculul teoretic, putem concluziona ca atat in faza de constructie, cat si in cea de exploatare: concentratiile emisiilor sunt mai mici decat limita admisibila, deci impactul este nesemnificativ.

c) protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

- sursele de zgomot şi de vibraţii:

Sursele de zgomot si vibratii pe durata constructiei si a exploatarii obiectivelor, ca si efectul poluantilor sunt trecute in revista in cele ce urmeaza.

Posibile efecte in faza de constructie

- In timpul construirii se pot cumula efectele negative existente datorita traficului rutier, cu cel generat de cresterea traficului in zona datorita sapaturilor, transportului materialelor in perioada de constructie, transportului materiilor prime si a produselor finite in perioada de functionare;

- Echipamentele si utilajele utilizate genereaza zgomot, care poate afecta personalul inplicat in activitatea de constructii, populatia care traieste sau se deplaseaza in apropierea punctelor de lucru, fauna salbatica in zonele in care aceasta este prezenta.

Posibile efecte in faza de exploatare

- Pe perioada functionarii obiectivului se pot cumula efectele negative existente datorita traficului rutier cu cel generat de cresterea traficului in zona datorita transportului materiilor prime si a produselor finite in perioada de functionare

- Zgomotul utilajelor amplasate in exteriorul constructiilor poate avea efecte negative, de ex. suflante, ventilatoare.

Vibratiile

Posibile efecte in faza de constructie

- Echipamentele si utilajele utilizate genereaza zgomot, care poate afecta personalul implicat in activitati de constructii, populatia si animalele care traiesc sau se deplaseaza in apropierea punctelor de lucru

- Vibratiile generate de activitatile de constructii pot determina:

- producerea de daune estetice si/sau structurale cladirilor din zona lucrarilor

- afectarea functionarii instalatiilor si echipamentele sensibile la vibratii

- disconfort populatiei sau, la niveluri ridicate, afectarea capacitatii de munca

- producerea de daune la structurile construite amplasate in imediata apropiere a lucrarilor propuse

Posibile efecte in faza exploatare

- Disconfort in zonele invecinate (zone rezidentiale, recreationale, scoli, spitale etc.)

- Daune (din cauza vibratiilor) produse structurilor construite

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: In faza de constructive

- interzicerea lucrarilor de constructii pe timpul noptii si restrictii in timpul orelor de odihna, in zonele sensibile (spitale, gradinite etc.);

- identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate in zona lucrarilor si utilizarea de echipamente sau metode de siguranta; practicarea sapaturii manuale in zonele vulnerabile;

- reducerea vitezei autovehiculelor in zonele sensibile.

In faza de exploatare

- utilizarea de echipamente care produc un nivel scazut de zgomot si vibratii;

- montarea utilajelor cu nivel de zgomot ridicat in interiorul constructiilor (pompe, suflante, motoarele de antrenare ale utilajelor);

- efectuarea lucrarilor de intretinere a utilajelor la timp pentru ca deteriorarile pieselor in miscare sa nu mareasca nivelul de zgomot;

- izolarea salii pompelor;

- realizarea unei perdele forestiere care va constribui la atenuarea nivelului de zgomot.

CONCLUZII In timpul constructiei investitiei, se estimeaza producerea unui impact negativ asupra locuitorilor din zona, dar acesta este temporar si limitat ca suprafata. In cazul functionarii investitiei, impactul este nesemnificativ.

d) protecţia împotriva radiaţiilor:

În cadrul procesului tehnologic nu se folosesc materii şi materiale ce produc radiaţii.

De asemenea nu se vor depozita sau manipula produse care să genereze instantaneu radiaţii sau care să aibă impact negativ asupra omului sau mediului înconjurător.

- sursele de radiaţii:

Realizarea şi exploatarea obiectivului proiectat nu va implica utilizarea de surse de radiaţii.

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor:

Realizarea şi exploatarea obiectivului proiectat nu va implica utilizarea de surse de radiaţii.

e) protecţia solului şi a subsolului:

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime

In cadrul realizarii proiectului s-au luat in considerare mai multe cazuri care ar putea duce la poluarea solului/subsolului, in cele doua faze de desfasurare, astfel:

In faza de constructie

- Degradarea solului din cauza indepartarii stratului fertil;

- Schimbarea temporara a folosintei terenului;

- Cresterea temporara a eroziunii solului pe amplasamentele lucrarilor unde se executa lucrari de excavare – de ex. pe traseul conductelor si pe amplasamentele statiei de epurare, statiei de pompare, al bazinelor de retentie/deversoare pentru ape pluviale etc., si care pot conduce, in zonele in panta, la instabilitatea solului si la alunecari de teren;

- Eroziune cauzata de indepartarea vegetatiei, lucrari efectuate asupra solului si utilizarea de utilaje si echipamente grele in cursul activitatilor de constructii desfasurate in albia raului sau in vecinatatea acestora;

- Poluarea solului prin scurgerea accidentala de combustibili, lubrifianti si substante chimice, prin imprastierea de lapte de ciment de pe platformele de pregatire a betonului sau din locatiile unde se utilizeaza beton;

- Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri care pot rezulta din depozitarea sau manipularea inadecvata a deseurilor sau a materialelor de constructii.

- Scurgeri de apa uzata din retelele existente de canalizare, produse in cursul lucrarilor de reabilitare.

In faza de exploatare

- Fenomene de eroziune, de instabilitate a solului si alunecari de teren (in zonele in panta), cauzate de scurgerea apei din precipitatii catre apele de suprafata; efectele pot fi accentuate in perioada de pana la restaurarea vegetatiei;

- Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri/pierderi accidentale de produse cu caracter poluant (uleiuri, reactivi);

- Contaminarea solului prin infiltrarea de scurgeri de pe amenajarile pentru stocare temporara a namolului rezultat din epurarea apelor uzate;

- In cazul utilizarii in agricultura a namolului rezultat din exploatarea statiei de epurare: alterarea proprietatilor solului daca nu se evalueaza corect pretabilitatea acestuia la aplicarea namolurilor sau daca namolul contine concentratii ridicate de poluanti (de exemplu metale grele).

- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului In faza de constructie

- Intretinerea corespunzatoare a echipamentelor si utilajelor pentru constructii si a vehiculelor de transport materiale de constructie;

- Rezervoarele pentru stocarea combustibilului protejate impotriva scurgerilor si instalate pe suprafete impermeabile; in caz de scurgeri accidentale, se vor asigura recipiente pentru colectare, materiale absorbante si echipamente pentru stingerea incendiilor;

- Proceduri pentru stocarea si manipularea deseurilor, a deseurilor periculoase si a materiilor prime;

- Amenajarea de zone de parcare pentru utilajele si vehiculele implicate in activitatile de constructii (ex. suprafata impermeabila);

- Aplicarea de masuri adecvate de protectie impotriva eroziunii, in special pentru lucrarile efectuate in zone in panta si in albiile cursurilor de apa (ex. plase din material geo-textil);

- Implementarea de programe active de revegetare pe amplasamentele lucrarilor in special in zonele cu sensibilitate deosebita la eroziune (ex. zone in panta, malurile raurilor);

- Evitarea executarii de lucrari de excavare in conditii meteorologice extreme (ploaie, vant puternic);

- Stocarea temporara a stratului fertil de sol numai in zone special desemnate si in conditii corespunzatoare, urmata de reinstalarea acestuia dupa umplerea excavatiilor pentru a permite revegetarea naturala;

- Intretinerea, alimentarea cu combustibil, spalarea vehiculelor si operatiile de reparatii / intretinere a utilajelor sa se efectueze la locatii prevazute cu dotari adecvate de prevenire scurgerilor de produse poluante sau, pentru situatii accidentale, masuri de limitare a infiltrarii acestora in sol.

In faza de exploatare

- Implementarea unui program de inspectie si control a retelei de canalizare, in vederea efectuarii de interventii rapide si eficiente pentru remedierea problemelor depistate;

- Implementarea unor proceduri de stocare si manipulare a substantelor periculoase, inclusiv proceduri de limitare a contaminarii solului

- Respectarea cerintelor constructive pentru amplasamentul de stocare a namolului, in special in ceea ce priveste impermeabilizarea paturilor de uscare

- Controlul calitatii namolului prin analizele specifice

- Studii pedologice si agrochimice pentru terenurile agricole unde va fi imprastiat namolul rezultat din epurarea apelor uzate urbane (daca namolul va fi imprastiat pe zonele agricole).

CONCLUZII Prin gestiunea corecta a deseurilor de la statia de epurare si prin executia si intretinerea corecta a retelei de canalizare, impactul negativ va fi nesemnificativ. Prin constructia sistemului de canalizare si a statiei de epurare, se prognozeaza un impact pozitiv, deoarece apele uzate vor fi dirijate prin sistemul de canalizare, evitandu-se astfel contaminarea solului si subsolului.

f) protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Conform Decizia etapei de evaluare inițială nr. 16327/SAAA/21.10.2022 proiectul propus nu intră sub incidența art. 258 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

Pentru protejarea mediului s-au propus următoarele măsuri:

- gestionarea corespunzătoare a eventualelor deşeuri rezultate în urma execuţiei;

- monitorizarea acumulărilor temporare şi permanente de apă din sit

g) protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele

Lucrările proiectate se vor realiza în intravilanul și extravilanul localităților Nojorid, Apateu și Chișirid.

Populatia nu va fi afectata prin realizarea obiectivului. Sursele de zgomot au o intensitate si o frecventa majora pe timp limitat si sunt generate de utilajele de lucru si de circulatia autovehiculelor. O deosebita atentie sa va acorda vibratiilor in zonele in care pot fi deteriorate constructiile.

In zona nu exista monumente istorice si de arhitectura care sa fie afectate de lucrarile de constructie ale investitiei preconizate.

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

Prognozam un impact pozitiv prin atragerea investitorilor in zona, si cresterea nivelului de trai. Pentru intretinerea sistemului de canalizare – activitati care se vor desfasura in baza unui regulament de intretinere – se prevede un personal de 1-2 tehnicieni.

h) prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

- lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate

Perioada de execuţie.

Principalele operaţii din care rezultă deşeuri în perioada de execuţie sunt reprezentate de procesele

tehnologice de execuţie a lucrărilor;

Datorită surselor menţionate mai sus, rezultă o serie de deşeuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind

„Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase”, sunt codificate astfel:

- 17.05.04 pământ şi material excavat;

- 01.04.08 deşeuri de piatra şi spărturi de piatra;

- 17.03.02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17.03.01;

- 17.09.00 deşeuri amestecate de materiale de construcţie;

- 17.09.04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări (moloz);

- 17.01.07 amestec de beton şi cărămizi (moloz);

- 16.01.17 metale feroase;

- 17.04.11 cabluri electrice;

- 15.01.10* ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase;

- 17.01.01 beton rezultat din demolare construcţii.

Cod deşeu	Tip deşeu	Cine / ce a generat deşeul	Modul de colectare / evacuare	Observaţii
20.03.01 20.01.01	Menajer sau asimilabil (inclusiv resturi de la prepararea hranei)	Personalul angajat	Colectarea în containere tip pubele, eliminarea la rampa de gunoi prin intermediul firmelor specializate pe bază de contract	Evidenţa gestiunii deşeurilor se va ţine conform H.G. nr. 856/2002
20.01.01	Deşeu de hârtie şi carton	Activităţi de birou	Colectate şi valorificate	Evidenţa gestiunii deşeurilor se va ţine conform H.G. nr. 856/2002
17.04.07	Deşeuri metalice	Din activităţile curente de şantier	Colectate temporar în incinta şantierului,valorificate integral	Evidenţa gestiunii deşeurilor se va ţine conform H.G. nr. 856/2002
13.02	Uleiuri uzate	Schimbul de ulei la utilaje şi autovehicule	Vor fi colectate în recipiente închise, etichetate, depozitate într- o incintă închisă. Predate/valorificate către punctele de colectare	Schimbul de ulei se va face în locuri special amenajate. Se vor păstra evidenţele de mişcare a materialelor periculoase
17.09.00	Deşeuri de materiale de construcţie	Materialele necorespunză- toare din punct de vedere calitativ	Din punct de vedere al potenţialului contaminat, aceste deşeuri nu ridică probleme deosebite.	Respectând normele şi normativele în vigoare aceste deşeuri pot fi reduse substanţial.
16.06	Deşeuri de baterii şi acumulatori	Activităţi de întreţinere a utilajelor şi autovehiculelor	Deşeuri cu potenţial toxic ridicat, vor fi depozitate în condiţii de siguranţă	Aceste deşeuri vor fi predate obligatoriu unităţilor specializate păstrându-se evidenţa lor, conform H.G. nr. 1132/2008
16.01.03	Anvelope uzate	Activităţi de întreţinere a utilajelor si autovehiculelor	Vor fi depozitate în locuri special amenajate	Predarea acestor deşeuri se va face către o firmă specializată, păstrându-se evidenţa lor, conform H.G. nr.170/2004

Cod deşeu

Tip deşeu

Cine / ce a generat deşeul

Modul de colectare / evacuare

Observaţii

13.05.02

Nămol colectat din decantoare, sau din WC-urile ecologice

Nămoluri organice din fosele grupurilor sociale, sau WC-

uri ecologice

Aceste deşeuri vor fi transportate cu vidanja în locuri stabilite de comun acord cu autorităţile de

mediu

Trebuie prevenită deversarea accidentală a acestor deşeuri în cursurile de apă sau pe suprafeţe de teren

15.01.01

15.01.02

15.01.03

15.01.10

Deşeuri îmbrăcă- minte de protecţie

Deşeuri din activităţi curente

Se vor depozita şi elimina în condiţii de siguranţă

Perioada de exploatare

O altă sursă de deşeuri va fi reprezentată de operaţiile de întreţinere, reparaţii şi salubrizare periodică rezultând următoarele tipuri de deşeuri:

- deşeuri specifice transportului rutier;

- deşeuri de la activităţile şi reparaţiile podului şi drumului;

- deşeuri menajere;

deşeuri colectate din decantoare/separatoare şi din şanţurile colectoare - asimilabil nămolului provenit din epurarea apelor uzate.

- programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

Gestionarea deseurilor se refera la depozitarea temporara, reutilizarea, colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor, principalul scop fiind economisirea materiei prime prin reutilizarea deseurilor reciclabile, contribuind astfel la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.

Activitatile desfasurate trebuie sa tina cont intotdeauna de o ierarhie a optiunilor de gestionare a deseurilor. Prima optiune este prevenirea producerii de deseuri, prin alegerea celor mai bune tehnologii. Daca evitarea producerii de deseuri nu este intotdeauna posibila, atunci trebuie minimizata cantitatea de deseuri generata prin reutilizare, reciclare si valorificare energetica. Etapa de eliminare a deseurilor trebuie aplicata numai dupa ce au fost folosite la maxim toate celelalte mijloace, in mod responsabil astfel incat sa nu produca efecte negative asupra mediului.

- planul de gestionare a deşeurilor

Perioada de execuţie

Antreprenorul are obligaţia, conform prevederilor Legii privind regimul deşeurilor nr. 211/2011 şi H.G. nr. 856/2002 să realizeze o evidenţă lunară a gestiunii deşeurilor, respectiv producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor.

În conformitate cu legea 211/2011 titularul de activitate (anteprenorul) are următoarele obligaţii :

- să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane;

- colectarea selectivă în containere inscripţionate funcţie de tipul deşeului generat, pentru următoarelor tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

- împrejmuirea tuturor spatiilor de depozitare;

- deşeurile colectate se vor elimina periodic prin grija antreprenorului angajând firme specializate pentru valorificarea după caz a acestora sau transportarea lor la un depozit ecologic de deşeuri;

- inventarierea tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate a acestora;

- identificarea măsurilor privind reducerea generării deşeurilor şi valorificării pe tipuri de deşeu;

- amenajarea spaţiilor speciale destinate depozitării temporare - platforme betonate cu şanţ perimetral de gardă pentru colectare ape pluviale;

- depozitarea deşeurilor periculoase în containere marcate/inscripţionate şi preluarea lor periodică de către firme specializate;

- se va acorda o atenţie deosebită depozitării stratului de pământ vegetal, depozitarea făcându-se în apropierea frontului lucru în vederea reutilizării;

- interzicerea incinerării oricăror tipuri de deşeuri;

- repararea/verificarea utilajelor precum şi schimbarea uleiului să se facă în societăţi specializate;

- anvelopele uzate şi deşeurile metalice ce pot rezulta din reparaţiile la echipamentele de lucru, vor fi colectate selectiv şi eliminate de pe amplasament prin societăţi autorizate;

- bateriile vor fi recuperate şi duse la filialele Petrom.

Apele pluviale colectate de-a lungul drumului sunt principala sursă de poluare în perioada de exploatare şi întreţinere.

Poluarea apelor de suprafaţă poate proveni din:

- emisiile generate de vehiculele ce circulă pe drum;

- evacuarea apelor pluviale, provenite de pe carosabil, poluate cu compuşi chimici generaţi prin accidentele de circulaţie în care sunt implicate cisterne ce transportă substanţe periculoase, fără ca acestea să fie preepurare în prealabil.

Debitul şi natura substanţelor poluante, provenite din accidente de circulaţie, poluanţi potenţiali ai apelor de suprafaţă şi subterane, nu pot fi estimate la acest moment al proiectului.

La finalizarea lucrărilor de construcţie conform H.G. nr. 766/1977 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii se vor lua următoarele măsuri:

- se vor evacua toate construcţiile provizorii şi facilităţile necesare antreprenorului în şantier;

- deşeurile rezultate din activitatea de şantier vor fi evacuate în totalitate prin intermediul firmelor autorizate;

- utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi.

Deşeurile de ambalaje (15.01) vor fi colectate selectiv şi valorificate prin centre specializate.

Sortarea deşeurilor se va realiza la locul de producere, prin grija antreprenorului. Ambalajele care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase vor fi gestionate în conformitate cu cerinţele legale şi anume:

- stocare provizorie: pe platforme betonate;

- valorificare prin returnare la furnizori după ce au fost curăţate „picătură cu picătură”;

- eliminare prin societăţi specializate în colectare/valorificare/eliminare;

- transport cu mijloace de transport ale societăţilor specializate.

Eventualele reziduuri - uleiuri arse - provenite din întreţinerea utilajelor au un regim special de colectare, conform H.G. nr. 235/2007, inclus în sistemul de organizare al echipelor de service specializate în acest scop - se elimină prin terţi.

Deşeurile rezultate în urma executării construcţiilor (pod, podeţe, drum) sunt:

- deşeuri rezultate din curăţarea/pregătirea terenului - arbuşti şi rădăcini sunt deşeuri biodegradabile, cod:

20.02.01. Aceste ”deşeuri”, fiind biodegradabile, se pot folosi drept compost pentru îngrăşăminte naturale;

- pământul vegetal în exces (ce nu va fi refolosit la lucrare) nu poate fi considerat deşeu şi va fi împrăştiat/depus în zonele cu băltiri frecvente, cantitatea estimată fiind de 616.089 m3. Pământul vegetal excavat va fi utilizat la înierbarea taluzelor cât şi a altor platforme ce urmează a fi amenajate.

- pământul din săpătură rezultat, va fi folosit în cadrul lucrărilor;

- beton (moloz) din demolări, cod 17.09.04 , se va transporta la un depozit de deşeuri inerte (nepericuloase) autorizat conform legislaţiei în vigoare.

- nămolul de la decantoare/separatoare (din organizările de şantier) va fi colectat prin vidanjare periodică pentru a evita deversarea necontrolată pe terenurile adiacente şi emisari, în conformitate cu prevederile

Anteprenorul va întocmi un Plan de management al deşeurilor ce va urmări:

- reducerea riscurilor pentru mediu şi populaţie şi diminuarea cantităţii de deşeuri generate;

- colectarea selectivă, reciclarea/valorificarea deşeurilor şi depozitarea acestora în condiţii de siguranţă;

- colectarea selectivă a deşeurilor să se facă, în containere etichetate corespunzător şi amplasate pe platforme special amenajate în interiorul organizării de şantier;

- ca toate deşeurile reciclabile să fie valorificate;

- ca transportul deşeurilor menajere şi a deşeurilor inerte să se realizeze prin intermediul unei firme specializate la cel mai apropiat depozit de deşeuri inerte;

- depozitarea deşeurile să nu se facă în apropierea cursurilor de apă sau în apropierea ariilor protejate;

- nămolul provenit de la decantoare/separatoare din organizarea de şantier să fie colectat şi transportat prin intermediul unor firme specializate.

Perioada de exploatare.

În perioada de exploatare vor fi generate deşeuri specifice, dar şi deşeuri menajere, ce vor fi colectate şi evacuate prin grija personalului de exploatare într-un depozit ecologic.

Utilizarea în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere a materialelor necesare, de către unităţile specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii a drumurilor, va genera o serie de ambalaje cu potenţial toxic, ce vor fi restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Responsabilitate pentru modul de gestionare a deşeurilor este în sarcina beneficiarului.

i) gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

Toate materialele care se vor utiliza la realizarea lucrărilor nu vor conţine materiale toxice şi nu periclitează mediul înconjurător.

Investitorul va avea sarcina monitorizării activităţii constructorului (prin dirigintele de şantier), susţinerii şi îndrumării acestuia, astfel încât să fie respectate legile în vigoare şi avizele/acordurile/autorizaţiile obţinute pentru obiectiv.

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse

Sunt considerate substanţe periculoase: combustibilii, vopselele, grundurile, solvenţii şi lubrifianţii, ce se vor utiliza, dacă este cazul, în conformitate cu fişele tehnice de securitate/fraze de risc.

Referitor la substanţele toxice şi periculoase, operaţiunile de realizare a podului şi drumului, implică utilizarea unor materiale care pot fi considerate toxice şi periculoase. Cele mai folosite produse sunt:

- combustibil folosit pentru utilaje şi vehicule de transport (motorina);

- benzina;

- lubrifianţi (uleiuri, parafina);

- vopsele, diluant – folosite pentru lucrările de marcaje;

- mixturi asfaltice.

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

Perioada de execuție

Mixtura asfaltică nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara în instalaţii specializate şi transportată cu mijloace de transport specifice.

Carburanţi şi lubrifianţi utilizaţi pentru funcţionarea vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea lucrărilor nu se vor stoca pe amplasament. Alimentarea cu carburanţi şi schimburile/completările de uleiuri se vor efectua în unităţi specializate.

Materialele folosite pentru marcaje vor fi aduse în recipienţi etanşi din care vor fi descărcate în utilajele de lucru specifice. Ambalajele goale vor fi restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz.

Pot apărea unele probleme în timpul manevrării şi utilizării acestor materiale/produse din partea constructorului. Personalul va fi instruit, să respecte normele specifice ale lucrărilor, pentru a asigura utilizarea acestor produse în condiţii de siguranţă.

Perioada de exploatare

Materialele folosite pentru marcaje vor fi depozitate în condiţii de siguranţă, iar după folosire, ambalajele vor fi returnate producătorilor/furnizorilor.

O altă posibilitate de apariţie a substanţelor toxice şi periculoase ar putea fi determinată de producerea unor accidente de circulaţie ale vehiculelor care transportă astfel de substanţe periculoase.

În cazul producerii unor accidente şi deversări de substanţe pe platforma drumului aria contaminată cu poluanţi din cauza unui accident de circulaţie, se va apela la firme specializare în depoluări, si se vor anunta institutiile specializate.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii.

Pentru realizarea lucrărilor se vor utiliza apă, agregate naturale de carieră și de balastieră la prepararea betoanelor, mortarelor, pentru construcția straturilor sistemului rutier, zidurilor de sprijin, podețelor, fundațiile stâlpilor pentru semnalizarea rutieră.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ)

49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru protejarea mediului s-au propus următoarele măsuri:

- gestionarea corespunzătoare a eventualelor deşeuri rezultate în urma execuţiei;

- monitorizarea acumulărilor temporare şi permanente de apă din sit.

- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

Lucrările proiectate, precum și impactul lor au un caracter local limitat la amplasamentul acestora.

- magnitudinea şi complexitatea impactului

Având în vedere faptul că folosința actuală a terenului este căi de comunicație rutiere (drum comunal, străzi), ceea ce nu se modifică se poate concluziona că realizarea investiției va avea un impact limitat, nesemnificativ asupra biodiversității și habitatelor naturale.

- probabilitatea impactului

Lucrările proiectate vor avea impact semnificativ asupra comunității, redus asupra habitatelor și biodiversității și nu va afecta monumente istorice și culturale.

- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

Lucrările proiectate, și deci impactul lor, au un caracter definitiv și ireversibil.

- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Pentru protejarea mediului s-au propus următoarele măsuri:

- gestionarea corespunzătoare a eventualelor deşeuri rezultate în urma execuţiei;

- monitorizarea acumulărilor temporare şi permanente de apă din sit

- natura transfrontalieră a impactului

Lucrările proiectate nu sunt cuprinse în lista activităților propuse – conform Anexa 1 din Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare – care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului, ca atare proiectul nu cade sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă.

Conform prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare la nivel Comunitar şi Naţional trebuie luate măsuri pentru managementul impactului potenţial asupra mediului şi monitorizarea factorilor de mediu, astfel încât să se asigure de un minim impact asupra acestora.

Vor fi astfel asigurate condiţiile de protejare a zonelor urbane afectate de activitatea de construcţie, dar şi de activităţile de exploatare a obiectivului, precum şi minimizarea pe cât posibil a disconfortului creat de lucrări asupra populaţiei din zona adiacentă proiectului.

De maximă importanţă este protejarea cursurilor de apă, în concordanţă cu toate condiţiile impuse de autorităţile competente din domeniul gospodăririi apelor.

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele).

Lucrările proiectate nu prezintă surse pentru emisii industriale de poluanți și substanțe periculoase.

B. Se va menţiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

Investiția se va finanța de la bugetul local și bugetul de stat prin Programul Național de Investiții Xxxxxx

Xxxxxxx.

X. Lucrări necesare organizării de şantier:

- descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Organizarea de șantier se va realiza de către executant. Executantul va fi stabilit în urma unei licitatii publice.

Executantul stabilit va folosi propria baza ca si organizare de santier. Avand in vedere ca in zona proiectului nu sunt terenuri libere de sarcini, executantul va aduce in santier doar utilajele si materialele care se vor pune in opera pe parcursul programului de lucru din aceasi zi.

Utilajele si autovehiculele vor parasi santierul la terminarea programului de lucru si vor fi parcate in propria baza a executantului.

In urmatoarele paragrafe va fi prezentata analiza instalatiilor temporare si a utilitatilor temporare. Inainte de predare, toate aceste instalatii temporare vor fi eliminate de pe santier prin grija antreprenorului.

Se vor organiza utilitatile prin racordarea la electricitate, apa, canalizare, etc de catre firme specializate si numai cu avizul beneficiarului.

Dupa obţinerea autorizaţiei de construcţie si de organizarea a şantierului se va anunta inceperea lucrărilor la Inspectia de Stat in Constructii.

Montare panou

Numarul autorizatiei de constructie se trece pe un panou care se amplaseaza la vedere. Pe acest panou cu dimensiune de 60 x 80 cm (cf Legii 50/1991) se afiseaza:

- denumirea constructiei conform autorizatiei de construire obtinute

- numele beneficiarului

- numele proiectantului

- numele antreprenorului / regie proprie

- numarul autorizatiei de constructie

- data eliberarii autorizatiei si cine a eliberat-o

- valabilitatea autorizatiei

- data inceperii constructiei

- data terminarii constructiei

Lucrarile de executie inclusiv cele pentru imprejmuire se vor desfasura numai in limitele incintei și terenurilor detinute de beneficiar.

Gardul

Pe limita terenului se va monta un gard metalic, cu panouri pline pentru blocarea vizibilitatii in si din Organizarea de Santier. Gardul este compus din stalpi din teava rotunda OL37 prinsa in blocuri din beton simplu care lesteaza pe teren. Pentru a preveni rasturnarea accidentala a gardului din cauza vantului, gardul va fi ancorat din 2 in 2 panouri de sol.

Accesul

Accesul in incinta Organizarii de Santier se va realiza astfel:

- poarta pentru vehiculele si utilajele care vor intra / iesi din incinta Organizarii de Santier; accesul se va dimensiona la fata locului in functie de utilajele care vor stationa in incinta pe timpul noptii. Se va tine cont de faptul ca pe timpul noptii vor stationa cel putin urmatoarele:

- Cilindru compactor – 2 buc;

- Autograder – 1 buc;

- Buldo-excavator – 1 buc;

- Cisterna cu apa – 1 buc;

- poarta separata de acces pentru personal;

Planul de organizare de santier va cuprinde urmatoarele:

- Cabina poarta cu avizier;

- PSI (Punct de Prevenire si Stingere Incendiu);

- Toalete ecologice;

- Vestiar;

- Birouri;

- Magazie;

- Tomberoane pentru gunoiul menajer;

- Containere deseuri;

- Platforma pentru depozitarea diverselor materiale;

- Platforma utilaje Cabina de Poarta

Cabina de poarta pentru personalul de paza, se va amplasa in vecinatatea acceselor pentru autovehicule si personal, pentru a se evita accesul neautorizat in incinta.

Punct de Prevenire si Stingere Incendiu

Normele de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie, precum şi de sarcina termică a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C3000 – 94.

Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu vizează în principal :

- stabilirea în instrucţiunile de lucru a modului de operare precum şi a regulilor, măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;

- stabilirea modului şi a planului de depozitare a materialelor şi bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie;

- dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora şi întreţinerea lor în perfectă stare de funcţionare;

- organizarea alarmării, alertării şi a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de muncă, precum şi constituirea echipelor de intervenţie şi a atribuţiilor concrete;

- organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu precum şi întocmirea planurilor de evacuare;

- întocmirea ipotezelor şi a schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la instalaţiile cu pericol deosebit;

- marcarea cu inscripţii şi indicatoare de securitate şi expunerea materialelor de propagandă împotriva incendiilor.

Înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii trebuie să fie instruiţi să respecte regulile de pază împotriva incendiilor.

Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind tehnologiile de lucru, precum şi normele de prevenire a incendiilor.

La terminarea lucrului se va asigura :

- întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă;

- evacuarea din incintă a deşeurilor reziduurilor şi a altor materiale combustibile ;

- înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;

Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate şi montate conform standardelor SRAS 297/1 şi STAS 297/2;

Depozitarea subansamblelor şi a materialelor se va face în raport cu comportarea la foc a acestora şi cu condiţia de a nu bloca căile de acces la apă şi la mijloacele de stingere şi spaţiile de siguranţă.

Se interzice lucrul cu foc deschis la distanţe mai mici de 3m faţă de elementele sau materialele combustibile fără luarea măsurilor de protecţie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru, zona se curăţă de resturile şi deşeurile rezultate. Materialele şi substanţele combustibile se depozitează în locuri special amenajate, fără pericol de producere a incendiilor.

Şantierul trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:

- găleţi din tablă, vopsite în culoarea roşie, cu inscripţia « găleată de incendiu (2 buc.)

- lopeţi cu coadă (2 buc.)

- topoare târnăcop cu coadă (2 buc.)

- căngi cu coadă (2 buc.)

- răngi de fier (2 buc.)

- scară împerechere din trei segmente (1 buc.)

- ladă cu nisip de 0,5 mc (1 buc.)

- stingătoare portabile (minim 1 buc cu praf si CO2 si minim 1 buc cu spuma) Toalete ecologice

Avand in vedere ca pe perioada de executie numarul maxim de persoane care se vor afla in cadrul organizarii de santier nu va depasi 12 persoane, se vor prevedea 2 toalete ecologice uscate, amplasate la o distanta suficenta fata de zona de lucru din organizarea de santier, pentru a nu constitui un disconfort.

Birou santier

In cadrul Organizarii de Xxxxxxx se va amenaja un container de 6.00 x 3.00 m pentru discutii cu caracter tehnic, planificare, organizare, in care se va afla in permanenta, Cartea Constructiei actualizata, cu Procese Verbale pentru Lucrari ce devin Ascunse, Procese Verbale de Faze Determinante, documente de calitate ale materialelor puse in opera, etc. Precum si un exemplar complet din documentatia P.T.+D.E. cu viza de verificator cu Dispozitiile de Santier aferente emise de catre proiectantul de specialitate cu viza de verificator, precum si o copie a Autorizatiei de Construire.

Containerul va fi dotat cu scaune si birouri pentru discutii pe tema obiectivului de investitii; Vestiar

Pentru vestiar se va prevedea un container similar celui pentru birouri, pentru personal, in care se vor depozita de asemenea si echipamente de protectie: bocanci, manusi, ochelari de protectie.

Magazie

Un container de 6.00 x 3.00 m se va compartimenta pentru depozitarea uneltelor si sculelor, si a diverselor materiale de constructii marunte (consumabile).

In functie de necesitati in organizarea de santier se vor folosi macarale mobile pe pneuri, pentru mutarea diverselor obiective din cadrul organizarii.

Tomberoane pentru gunoiul menajer

In apropierea toaletelor ecologice se vor amplasa 4 pubele pentru gunoi menajer, pe categorii de materiale: plastic/carton, hartie, sticla, metal.

Containere deseuri

In cadrul organizarii de santier se va amplasa un container pentru colectarea deseurilor rezultate din timpul lucrarilor de executie ale obiectivului.

Evacuarea deseurilor si a gunoiului menajer se va realiza in regie proprie, sau printr-o societate de profil care va depozita materialele colectate la o groapa de gunoi autorizata.

Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila se va face de la reteaua publica, prin intermediul unui bransament. Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate se face prin intermediul unei retele noi. Acestea vor fi colectate de o statie de epurare si apoi deversate in reteaua de canalizare publica.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se face prin bransament la reteaua publica. Curatenia in Organizarea de Santier

In vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, antreprenorul general al lucrarii va asigura ordinea si curatenia atat in incinta Organizarii de Santier cat si in zona lucrarilor.

Se va acorda o atentia deosebita asupra tinerii sub control a factorilor de poluare.

La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare se santier, materialele, molozul; resturile ramase vor fi transportate si depozitate in locuri dinainte stabilite sau in locurile indicate de beneficiar, iar terenul se va adduce la starea initiala.

- localizarea organizării de şantier

Utilajele si autovehiculele vor parasi santierul la terminarea programului de lucru si vor fi parcate in propria baza a executantului.

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

Lucrările organizării de șantier au caracter temporar și se vor amplasa în afara zonelor sensibile, impactul asupra mediului devenind nesemnificativ.

- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier

Sursele potenţiale de impurificare a apelor/solului în perioada de execuţie la Organizarea de şantier şi bazele de producţie:

- Surse punctiforme (staţionare)

- Surse difuze de poluare.

Din categoria surselor punctiforme, fac parte evacuările fecaloid menajere aferente bazelor de producţie.

În condiţiile în care evacuarea se realizează la un sistem de canalizare sau prin sisteme proprii controlate această poluare va fi nesemnificativă.

Sursele difuze de poluare sunt constituite din:

- poluări rezultate în urma spălării agregatelor, utilajelor de construcţie sau a altor substanţe de către apele din precipitaţii;

- depozitarea necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase;

- pierderile accidentale de materiale, combustibili şi uleiuri de la maşinile şi utilajele din şantier sau rezervoarele de combustibil;

- se pot produce poluări locale în cazul manevrării greşite în alimentarea cu combustibil a rezervorului de stocare sau a celor pentru extragerea combustibilului depozitat. Alimentarea cu carburanţi se va face la staţiile de alimentare cu carburanţi, iar în cazul în care aceasta se va face în cadrul organizării de şantier, rezervoarele de combustibil vor fi amplasate in condiţii de siguranţă conform legislaţiei în vigoare;

- traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SO2, compuşi organici volatili, particule în suspensie, PM10 etc.). În acelaşi timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor vehiculelor.

- executarea lucrărilor, inclusiv traversarea cursurilor de apa

- scurgeri de hidrocarburi ca urmare a neîntreţinerii utilajelor - funcţionarea utilajelor constituie o sursă potenţială de poluanţi, în special de reziduuri de produse petroliere (motorina, uleiuri etc.). Această situaţie apare în cazul stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare;

- pierderile de materiale de construcţii (în special mortar sau lapte de ciment), care pot conduce la creşterea alcalinităţii apei;

- manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase şi a combustibilului la alimentarea utilajelor;

- depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor. Din tehnologia utilizată nu rezultă ape uzate.

Modul de evacuare a apelor uzate menajere din timpul execuţiei lucrărilor va fi asigurat de către antreprenor cu respectarea cerinţelor legale, prin surse proprii sau locale, incluse în organizarea de şantier.

Se consideră că activitatea de şantier organizată corespunzător, poate evita riscurile ecologice, asigurând protecţia biocenozelor, menţinerea echilibrului ecologic şi a posibilităţilor de utilizare a apei.

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

Nu se vor depozita combustibili in santier, alimentarea facandu-se zilnic in propria baza a executantului sau in statiile de alimentare cu carburant existente in zona. Intretinerea utilajelor se va face in propria baza a executantului.

Pentru a controla emisiile de pulberi (praf) executantul va asigura stropirea cu apa a cailor de acces in santier si a strazilor modernizate prin proiect. Ca si protectie impotriva zgomotului se vor folosi utilaje omologate si nu se va lucra in orele de odihna. In cazul pierderilor accidentale de produse petroliere se va actiona cu materiale absorbante care sa evite poluarea accidentala a solului.

Antreprenorul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseşte nu sunt murdărite ca urmare a acestei folosiri şi în cazul în care ele se murdăresc, antreprenorul va lua imediat măsurile necesare pentru a le curăţi.

Antreprenorul va remedia prompt orice deteriorare a drumului, căilor de apă şi structurilor, cauzate de operaţiile executate de el. Antreprenorul va da, în orice moment, personalului şi agenţilor beneficiarului, precum şi oricăror alţi antreprenori care lucrează pe şantier pentru beneficiar, folosinţa liberă a accesului conform necesităţilor pentru execuţia lucrărilor şi instalarea utilajelor.

Antreprenorul va încheia un contract cu o firmă specializată care va asigura transportul şi depozitarea deşeurilor la rampele amenajate.

În afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru reabilitarea pasarelei, se vor acumula deşeuri specifice în bazele de utilaje şi la staţiile de asfalt şi betoane.

O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite. Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului prin:

- micşorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosferă

- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit, scăderea poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

Perioada de executie

In timpul realizării proiectului, pot să apară accidental scurgeri de produse petroliere, uleiuri (de la utilajele auto) sau materii prime şi auxiliare. Se va asigura pe toată durata derulării proiectului dotarea cu materiale absorbante, iar dacă se vor întâmpla astfel de situaţii, vor fi luate primele măsuri şi vor fi anunţate de îndată autorităţile de mediu. Orice situaţie care poate să prezinte pericol pentru mediu va fi adusă la cunoştinţa autorităţilor competente de mediu.

Perioada de exploatare

Deoarece mediul va fi afectat în limite admisibile si într-o măsura redusă, lucrările de refacere realizându-se încă din perioada de construcţie, nu vor fi necesare asemenea lucrări la finele investiţiei.

- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

Conform punct VI.A

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei

Lucrările proiectate au caracter definitiv.

- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului

La terminarea lucrarilor, toate strazile si zonele afectate de lucrari vor fi refacute la starea lor initiala.

XII. Anexe - piese desenate:

Următoarele piese desenate sunt prezentate în anexă:

- Plan de încadrare în zonă

- Plan de situație

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970

Descrierea proiectului a fost făcută la pct. III. a.

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sunt:

G.A. Nojorid:

Rezervor tampon 100mc proiectat

G.A. Apateu:

Rezervor înmagazinare 300mc proiectat

Chișirid: Stâlp LEA

262829.203

265382.912

263308.769

614960.553

613421.355

612488.179

b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Nu este cazul.

c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului

d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

Proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar.

e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

f) alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare.

Nu este cazul.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informaţii, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate:

Lucrările proiectate nu se realizează pe ape. Nu sunt prevăzute evacuări de ape uzate în emisar natural.

1. Localizarea proiectului:

- bazinul hidrografic

Crișuri

- cursul de apă: denumirea şi codul cadastral

Alceu – III-3.31

Canaliș (Râturi) – III-1.44.32.4

- corpul de apă (de suprafaţă şi/sau subteran): denumire şi cod

Corpul de apă subteran: Oradea (Câmpia de Vest) – ROCR01

2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimică a corpului de apă.

Planul de management actualizat al Spațiului Hidrografic Crișuri nu oferă informații referitoare la starea ecologică / potențialul ecologic și rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de mai sus.

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.

Planul de management actualizat al Spațiului Hidrografic Crișuri nu oferă informații referitoare la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de mai sus.

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informaţiilor în conformitate cu punctele III-XIV

Analizând localizarea amplasamentului în planul de urbanism și în raport cu poziția față de arii protejate, zone-tampon, monumente ale naturii, monumente istorice sau arheologice, zone cu restricții de construit s-a constatat că:

- proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa 2 - Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului:

✓ la punctul 13, lit. a) Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

- proiectul propus nu intră sub incidența art. 258 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Semnătura şi ştampila titularului

. . . . . . . . . .

Document Metadata

Table of Contents

MEMORIU DE PREZENTARE

Document Metadata