AN ȘCOLAR 2024-2025
Nr. 1527/06/09/2024
Discutat CP...06.09.2024 Aprobat C.A.06.09.2024
COD DE ETICĂ/ DEONTOLOGIC/ DE CONDUITĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”XXXXX XXXXXXXX” CÂMPIA TURZII
AN ȘCOLAR 2024-2025
CODUL DE ETICĂ/ DEONTOLOGIC/ CONDUITĂ AL PERSONALULUI ANGAJAT DIN ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,XXXXX XXXXXXXX” CÂMPIA TURZII
Cuprins
Capitolul 1. Dispoziţii generale
Articolul 1. Sfera de reglementare
Articolul 2. Scopul şi obiectivele Codului Articolul 3. Funcţionarea Codului Capitolul 2. Principii şi valori
Articolul 4. Principii
Articolul 5.Misiunea şi valorile şcolii
Capitolul 3. Norme de conduită
Articolul 6. Obligativitatea de cunoaştere şi de aplicare a normelor de conduită Articolul 7. Norme de conduită în relaţiile cu elevii
Articolul 8. Norme de conduită în relaţiile cu părinţii/tutorii Articolul 9. Norme de conduită în relaţiile cu colegii
Articolul 10. Norme de conduită managerială / profesională
Articolul 11. Norme de conduită în relaţiile cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţilor locale
Articolul 12. Activităţi interzise în exercitarea profesiilor didactice
Articolul 13.Cod specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu
Capitolul 4. Consiliile de etică
Articolul 14. Cadrul instituţional al Consiliilor de etică Articolul 15. Competenţele Consiliilor de etică
Articolul 16. Consiliul de etică al instituţiei de învăţământ
Articolul 17. Consiliul de etică al organului local de specialitate în domeniul învăţământului
Capitolul 5. Răspunderi privind nerespectarea prevederilor Codului
Articolul 18. Dreptul de a sesiza Consiliile de etică
Articolul 19. Încălcări neintenţionate şi încălcări intenţionate ale prevederilor Codului Articolul 20. Răspunderi în cazul încălcărilor neintenţionate
Articolul 21. Răspunderi în cazul încălcărilor intenţionate
Capitol 6: Monitorizarea aplicării prevederilor Codului
Articolul 22. Metode pentru monitorizarea aplicării prevederilor Codului Articolul 23. Consultanţă cu privire la respectarea normelor de conduită
Articolul 24. Instrumente pentru monitorizarea aplicării prevederilor Codului
Articolul 25. Raportarea rezultatelor monitorizării
Articolul 26. Activităţi de monitorizare a respectării Codului Capitolul 7. Conflictul de interese- incompatibilități Articolul 27. Reglementari ale statului
Articolul 28 Categoriile de presonal care se pot afla in situații de incopatibilitate, conflict de interese
Articolul 29. Raporturile de muncă sau de serviciu pot fi suspendate sau intrerupte in anumite situații
Articolul 30. Situatii in care personalul se poate afla in conflict de interese, incopatibilitati
Capitolul 8. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 31. Interacţiunea cu legile şi regulamentele în vigoare Articolul 32. Modificarea Codului
Articolul 33. Intrarea în vigoare
Articolul 34. Prelucrarea datelor confidențiale
Capitolul 1. Dispoziţii generale Articolul 1. Sfera de reglementare
1. Prezentul Cod de Etică (denumit în continuare Cod) este elaborat în baza Art. 10 şi a Art. 16 din ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar și în baza art. 129 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
2. Codul este aplicabil tuturor persoanelor din cadrul Școlii Gimnaziale ”Xxxxx Xxxxxxxx” Câmpia Turzii care, în conformitate cu prevederile “Statutului personalului didactic” din Legea Învățământului Preuniversitar 198/2023, îndeplinesc funcţia de personal didactic de predare, personal didactic auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare şi de control şi care au obligaţia, datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului cod.
Articolul 2. Scopul şi obiectivele Codului
(1) Prezentul Cod are drept scop:
a) stabilirea unor standarde și reguli de conduită pentru cadrele de conducere, cadrele didactice și cadrelor didactice auxiliare, personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar;
b) creşterea prestigiului şi consolidarea autorităţii cadrelor de conducere, cadrelor didactice, cadrelor didactice auxiliare și personalului nedidactic;
c) instituirea unor standarde unitare de conduită a personalului angajat.
(2) Scopul urmărit de Cod este posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:
a) autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea şi educaţia, prin asumarea conţinutului acestui Cod;
b) menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor personalului din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcţia de cadre didactice;
c) ameliorarea calitativă a relaţiilor dintre actorii educaţionali;
d) reducerea practicilor inadecvate şi/sau imorale ce pot apărea în mediul educaţional;
e) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;
f) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar, inserabile şi în spaţiul social;
g) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educației.
Articolul 3. Funcţionarea Codului
(1) Codul funcţionează atât ca un contract moral între părinţi/tutori comunitatea locală şi diferitele categorii de personal din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu instruirea şi educaţia, cât şi ca un sistem de standarde de conduită colegială, capabile; contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională prin
formarea şi menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
(2) Orice persoană din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, responsabilă cu instruirea şi educaţia, are datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului Cod.
Capitolul 2. Principii,valori și misiune
Articolul 4. Principii
Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori și principii:
a) devotament faţă de profesia de pedagog;
b) profesionalism în relaţiile cu copiii, elevii şi părinţii;
c) respect faţă de unicitatea şi diversitatea elevilor;
d) colaborare cu colegii, părinţii/tutorii copiilor şi elevilor;
e) onestitate şi integritate morală şi profesională;
f) receptivitate la nevoile copiilor şi elevilor;
g) răspundere în faţa conducerii instituţiilor de învăţământ, colectivelor pedagogice şi organelor reprezentative ale părinţilor/tutorilor;
h) eficienţă şi eficacitate.
i) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
j) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
k) calitate şi performanţă;
l) prestigiul instituţiei de învăţământ, precum şi al specialităţii/domeniului în care lucrează;
m) activism în respingerea conduitelor didactice inadecvate.
Articolul 5. Misiunea şi valorile școlii
Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu misiunea şcolii dar şi valorile acesteia.
Misiunea Școala noastră este o instituție de învățămant care oferă o educație orientată spre valori democratice, să promoveze un învățământ orientat spre o societate competitivă și dinamică, să asigure un mediu stabil și sigur în care fiecare elev să aibă șanse egale, consolidându-și astfel statutul de instituție respectată pentru calitatea serviciilor educaționale pe care le oferă elevilor.
Viziunea: “Împreună spre o școală europeană, accesibilă tuturor!”
Valorile promovate în instituţie sunt:
a) Egalitate şi respect reciproc;
b) Profesionalismul;
c) Integritatea;
d) Responsabilitatea;
e) Onestitate şi corectitudine intelectuală;
f) Respect şi toleranţă;
g) Echitatea
Capitolul 3. Norme de conduită
Articolul 6. Obligativitatea de cunoaştere şi de aplicare a normelor de conduită
În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, cadrele de conducere, cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare și cadrele nedidactice au obligaţia de a cunoaşte, respecta şi aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere:
a) relaţiile cu elevii;
b) relaţiile cu părinţii/tutorii;
c) relaţiile cu colegii;
d) conduita managerială;
e) relaţiile cu comunităţile locale;
f) activităţi interzise în exercitarea profesiilor didactice.
Articolul 7. Norme de conduită în relaţiile cu elevii
În relaţia cu elevii cadrele de conducere, cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare și personalul nedidactic vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:
(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:
a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi în cadrul celor organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a securităţii tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni;
b) interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor;
d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;
e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale.
(2) Protecţia datelor personale ale elevilor.
(3) Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute de curriculumul naţional.
(4) Respectarea principiilor docimologice.
(5) Interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios, organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia elevilor, în cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.
(6) Excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii de şanse şi promovarea principiilor educaţiei incluzive.
(7) Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.
(8) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:
a) primirea sau solicitarea de la elevi, părinţi sau asociaţiile părinţilor a unor sume de bani, cadouri sau servicii, indiferent de destinaţia declarată a acestora;
b) iniţierea sau organizarea proceselor de colectare de la elevi, părinţi sau asociaţii ale părinţilor a unor sume de bani sau cadouri, de prestare a anumitor servicii;
c) impunerea manualelor neincluse în Schema de închiriere sau a materialelor didactice auxiliare;
d) impunerea unor activităţi extracurriculare contra plată, cadouri sau altor favoruri;
e) fraudarea evaluărilor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc.;
f) traficul de influenţă şi favoritismul în procesele de instruire şi de evaluare;
g) meditaţii cu propriii elevi, contra unor avantaje materiale.
Articolul 8. Norme de conduită în relaţiile cu părinţii/tutorii
În relaţia cu părinţii/tutorii, cadrele de conducere, cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare și personalul nedidactic vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:
(1) Creşterea calităţii învăţământului prin:
a) acordarea de consultanţă părinţilor/tutorilor în educarea propriilor copii şi susţinerea rolului parental;
b) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală, a unei comunicări deschise şi accesibile;
c) disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunţate de către părinţi/tutori;
d) informarea părinţilor/tutorilor despre toate aspectele activităţilor elevilor prin furnizarea explicaţiilor necesare înţelegerii şi aprecierii conţinutului serviciilor educative;
e) informarea părinţilor/tutorilor despre evoluţia activităţii şcolare, evitând tendinţele de prezentare parţială sau cu tentă subiectivă;
f) respectarea confidenţialităţii datelor furnizate şi a dreptului la intimitate individuală şi familială;
g) persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular personalul didactic, nu vor impune, în relaţia cu părinţii/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaţionale oferite;
h) consilierea părinţilor/tutorilor legali privind alternativele de formare şi dezvoltare optimă a copiilor lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice şi a respectării interesului major al copilului.
(2) Protecţia datelor personale ale părinţilor.
(3) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:
a) primirea sau solicitarea de la părinţi sau asociaţiile părinţilor a unor sume de bani, cadouri sau servicii, indiferent de destinaţia declarată a acestora;
b) iniţierea sau organizarea proceselor de colectare de la părinţi sau de la asociaţii ale părinţilor a unor sume de bani sau cadouri, de prestare a anumitor servicii indiferent de destinaţia declarată a acestora;
c) iniţierea sau participarea la procesele de creare a asociaţiilor de părinţi;
d) implicarea în procesele decizionale ale asociaţiilor de părinţi;
e) iniţierea sau participarea la procesele de creare de fonduri formale sau informale ale claselor, grupelor, instituţiilor de învăţământ;
f) încurajarea elevilor şi părinţilor să contribuie la activitatea de fonduri formale sau informale ale claselor, grupelor, instituţiilor de învăţământ.
Articolul 9. Norme de conduită în relaţiile cu colegii
În relaţia cu colegii, cadrele de conducere, cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare și personalul nedidactic vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită
(1) Consolidarea relaţiilor colegiale:
a) relaţiile profesionale se vor baza pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială;
b) încurajarea diseminării cunoştinţelor profesionale, în vederea atingerii unor standarde superioare de calitate în activitatea didactică;
c) orice membru al personalului de conducere, personalului didactic şi al personalului didactic auxiliar va evita practicarea oricărei forme de discriminare în relaţiile cu ceilalţi colegi;
d) orice membru al personalului de conducere, personalului didactic, personalului didactic auxiliar și personalul nedidactic va evita lezarea libertăţii de opinie, vizând activitatea profesională;
e) în cadrul şedinţelor, întrunirilor formale şi informale, festivităţilor organizate în instituţiile de învăţământ vor fi evitate discuţiile vizând convingerile politice şi religioase.
(2) Creşterea prestigiului şi autorităţii personalului din învăţământ:
a) orice cadru de conducere, cadru didactic, cadru didactic auxiliar și personalul nedidactic trebuie să evite, prin afirmații, aprecieri sau acţiuni, să afecteze imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral, cu excepţia situaţiilor prevăzute şi formalizate de actele normative în vigoare (evaluările de personal, comisia de disciplină, comisia de etică etc.);
b) încurajarea reacţiei publice prin drept la replică, discurs public, întrunire etc., atunci când o anumită situaţie creată de către membrii comunităţii educaţionale sau de către oricine altcineva din afara acesteia afectează imaginea instituţiei de învăţământ, sistemului de învăţământ preuniversitar, oricărei persoane, membră a comunităţii educaţionale.
(3) Diminuarea impactului factorilor care generează corupţie:
a) în evaluarea competenţei profesionale se vor utiliza doar criterii care au în vedere performanţa şi rezultatele profesionale;
b) întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învăţământ, responsabile cu instruirea şi educaţia, trebuie să permită accesul la informaţiile care interesează pe toţi membrii comunităţii educaţionale, posibilii candidaţi, instituţiile cu care entitatea colaborează şi publicul larg, asigurând astfel o informare corectă şi facilitarea egalităţii de şanse, precum şi asigurarea accesului echitabil la resursele şcolare şi ale sistemului de învăţământ;
c) interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului;
d) între persoanele din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu instruirea şi educaţia se interzice solicitarea de servicii personale de orice tip de la colegi care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare;
e) persoanele desemnate în comisiile de evaluare a rezultatelor învăţării, de jurizare a competiţiilor şi concursurilor şcolare, de evaluare a activităţii cadrelor didactice şi de conducere, de angajare, promovare, certificare, atestare, de stimulare sau de sancţionare a personalului sunt obligate să declare eventualele conflicte de interese.
Articolul 10. Norme de conduită managerială/profesională
(1) Cadrele de conducere/ cadrele didactice, întreg personalul anagajat vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită managerială/ profesională:
a) respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;
b) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;
c) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;
d) evaluarea corectă conform prevederilor din fişa postului;
e) selectarea personalului didactic şi personalului didactic auxiliar de calitate, conform legislaţiei în vigoare;
f) interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală şi/sau ilegitimă, din perspectiva funcţiei deţinute;
g) respingerea oricărei forme de abuz în exercitarea autorităţii;
h) interzicerea oricărei forme de hărţuire a personalului didactic, indiferent de statutul şi funcţia persoanei hărţuitoare;
i) exercitarea atribuţiilor ierarhic-superioare, din perspectiva exclusivă a evaluării, controlului, îndrumării şi consilierii manageriale corecte şi obiective;
(2) Protecţia datelor personale ale elevilor, părinţilor şi angajaţilor instituţiei de învăţământ.
(3) Desfăşurarea de activităţi anticorupţie:
a) identificarea şi sancţionarea angajaţilor care primesc sau solicită de la părinţi sau de la asociaţiile părinţilor bani, cadouri sau servicii, indiferent de destinaţia declarată a acestora;
b) identificarea şi sancţionarea angajaţilor care încurajează elevii şi părinţii să creeze fonduri formale sau informale ale claselor, grupelor, instituţiilor de învăţământ;
c) neimplicarea în procesele decizionale ale asociaţiilor de părinţi;
d) identificarea şi sancţionarea angajaţilor care nu-şi declară conflictele de interese;
e) gestionarea mijloacelor financiare, primite cu titlu de donaţie de la persoanele fizice sau juridice doar prin conturile trezoreriale (în cazul instituţiilor de învăţământ de stat) şi celor bancare (în cazul instituţiilor de învăţământ privat);
f) luarea la evidenţă contabilă a tuturor bunurilor materiale, primite cu titlu de donaţie de la persoanele fizice sau juridice;
g) acceptarea prin acte de predare-primire a serviciilor prestate cu titlul de donaţie în folosul instituţiei de învăţământ, cu indicarea costurilor estimative ale acestora.
Articolul 11. Norme de conduită în relaţiile cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţilor locale
În relaţia cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, cadrele de conducere, cadrele didactice şi cadrele cu funcții didactice auxiliare și personalul nedidactic vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:
a) colaborarea şi parteneriatul cu instituţiile/reprezentanţii comunităţilor locale vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
b) colaborarea şi parteneriatul cu organizaţiile non-guvernamentale ce au ca obiect de activitate educaţia vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
c) responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în protejarea drepturilor copilului, atunci când interesul/nevoia de protecţie a copilului impun acest lucru;
d) parteneriatele cu agenţi economici vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
e) în realizarea colaborării şi a parteneriatelor cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale, organizaţiile non-guvernamentale şi agenţii economici nu se vor angaja în activităţi care să conducă la prozelitism religios şi partizanat politic, acţiuni care pun în pericol integritatea fizică şi morală a elevilor sau care permit exploatarea prin muncă a acestora.
Articolul 12. Activităţi interzise în exercitarea profesiilor didactice
În exercitarea activităţilor didactice (şcolare şi extraşcolare), cadrelor de conducere, cadrelor didactice, cadrelor cu funcții didactice auxiliare și personalul nedidactic le sunt interzise:
a) consumul de substanţe psihotrope sau alcool;
b) organizarea pariurilor şi a jocurilor de noroc;
c) folosirea dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii financiare personale;
d) distrugerea intenţionată a dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ;
e) distribuirea materialelor pornografice;
f) utilizarea de materiale informative interzise prin lege;
g) organizarea de activităţi care pot pune în pericol siguranţa şi securitatea elevilor sau a altor persoane aflate în incinta unităţii/instituţiei de învăţământ;
h) organizarea de activităţi extracurriculare şi extraşcolare neplanificate, ce nu au fost coordonate cu conducerea instituţiei şi, după caz, cu organele ierarhic superioare de conducere a învăţământului.
Art 13. Cod specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu
1. Prevederile prezentului cod se aplică persoanelor numite pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu și persoanelor care îndeplinesc această atribuție pe bază de contract/sau în condițiile legii, cu aprobarea instutiilor ierarhic superioare, la entitățile publice, așa cum acestea sunt definite în Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare.
2. Scopul acestui cod este stabilirea principalelor norme profesionale pe care persoanele desemnate cu exercitarea acestei activități trebuie să le îndeplinească, precum și crearea cadrului unitar pentru numirea, suspendarea, schimbarea sau destituirea persoanelor care desfășoară activități de control financiar preventiv propriu la entitățile publice.
3. Pot fi numite, în vederea exercitării controlului financiar preventiv propriu, persoanele care sunt angajate ale entității publice sau, după caz, au capacitatea legală de a încheia un contract pentru îndeplinirea acestei atribuții și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au numai cetățenie română și domiciliul în România;
b) cunosc limba română scris și vorbit;
c) au capacitate deplină de exercițiu;
d) au o stare de sănătate corespunzătoare;
e) au studii superioare economice sau juridice. Prin excepție, când nu există persoane cu pregătire superioară, care să îndeplinească prezentele condiții, pot fi numite pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu și persoane cu studii medii de specialitate economică;
f) au o vechime efectivă în domeniul finanțelor publice de minimum 3 ani, în cazul institutiilor publice și de minimum 3 ani în domeniul financiar-contabil, în cazul celorlalte entități publice;
g) nu au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni care le-ar face incompatibile cu exercitarea acestei activități;
h) prezintă minimum două scrisori de recomandare.
Persoanele care exercită controlul financiar preventiv propriu sunt, de regulă, numite din cadrul compartimentului financiar-contabil, putând însă face parte și din alte compartimente de specialitate. Persoanele respective trebuie să fie altele decât cele care inițiază, aprobă și efectuează operațiunea supusă vizei.
4. Exercitarea atribuțiilor de control financiar preventiv de către persoanele desemnate se realizează pe baza următoarelor principii:
a) Competența profesională. Persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv propriu trebuie să cunoască și să aplice cu consecvență și fermitate prevederile legale în domeniu, asigurând legalitatea și regularitatea proiectelor de operațiuni ce fac obiectul vizei, precum și încadrarea acestora în limitele creditelor bugetare sau ale creditelor de angajament. În acest scop, aceasta are obligația să cunoască în permanență toate reglementările legale specifice domeniului în care își exercită atribuțiile de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu.
b) Independența decizională în condițiile separării atribuțiilor. Persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv propriu este independentă în luarea deciziilor și nu i se poate impune în niciun fel acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv propriu. Pentru actele sale, întreprinse cu bună credință, în exercițiul atribuțiilor sale și în limita acestora, cu respectarea prevederilor legale, persoana respectivă nu poate fi sancționată sau schimbată din aceasta activitate. Conducerea entității publice în care se exercită activitatea de control financiar preventiv propriu este obligată să ia măsurile necesare pentru separarea atribuțiilor de aprobare, efectuare și control a operațiunilor, astfel încât acestea să fie încredințate unor persoane diferite.
c) Obiectivitate. În exercitarea activității de control financiar preventiv propriu și mai ales în luarea deciziei de a acorda sau respinge viza, persoana desemnată trebuie să verifice sistematic și temeinic proiectele de operațiuni, să nu cedeze unor prejudecăți, presiuni sau influențe ce i-ar putea afecta aprecierea corectă a acestora, să dea dovada de imparțialitate, să aibă o atitudine neutră, lipsită de subiectivism.
d) Conduita morală. Persoana desemnată cu exercitarea activității de control financiar preventiv propriu trebuie să fie de o probitate morală recunoscută, să aibă o conduită corectă, să dea dovada de comportare profesională ireproșabilă, la nivelul celor mai înalte standarde. Aceasta trebuie să aibă o comportare demnă în societate, să-și desfășoare activitatea astfel încât să aibă o bună reputație.
e) Confidențialitate. Persoana desemnată să exercite activitate de control financiar preventiv propriu este obligată să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, după caz, în legatură cu conținutul proiectelor de operațiuni ce fac obiectul vizei, să nu divulge în niciun fel
informațiile unei terțe persoane, cu excepția cazurilor în care este autorizată în mod expres de către cei în drept, sau în situația în care furnizarea informației reprezintă o obligație legală sau profesională.
f) Incompatibilitate. Nu pot fi desemnate să exercite activitate de control financiar preventiv propriu persoanele aflate în curs de urmărire penală, de judecată, sau care au fost condamnate, pentru fapte privitoare la abuz în serviciu, fals, uz de fals, înșelăciune, dare sau luare de mită și alte infracțiuni prin care au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice.
Dacă în cazul urmăririi penale, al judecății sau după condamnare a intervenit amnistia, persoana în cauză nu poate să fie desemnată pentru exercitarea activității de control financiar preventiv propriu timp de doi ani de la data aplicării amnistiei. Persoana căreia i s-a suspendat condiționat executarea pedepsei nu poate să exercite aceasta activitate în cursul termenului de încercare și pe parcursul a doi ani de la expirarea acestui termen.
Nu pot fi desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu persoanele care sunt soți sau rude de gradul I cu conducătorul entității publice pe lângă care urmează să exercite aceasta activitate, cât și acele persoane care pot să se afle într-o situație de conflict de interese în legătură cu operațiunile care îi sunt supuse spre avizare. Persoana desemnată să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu nu poate fi implicată, prin sarcinile de serviciu, în aprobarea, efectuarea și înregistrarea operațiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu.
5. Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele și practica profesională printr-o pregătire continuă. Conducerea entității publice va asigura condițiile necesare pregătirii profesionale.
6. Persoanele care urmează să exercite activitate de control financiar preventiv propriu sunt numite astfel:
a) la instituțiile publice la care se exercită funcția de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și al bugetului oricărui fond special, de către conducătorul instituției, prin act de decizie internă și cu acordul Ministerului Finanțelor – Direcția generală de control financiar preventiv, acord ce se emite conform următoarei proceduri:
• ordonatorul principal de credite stabilește, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile de la pct. 3 din prezentul cod, pe acelea care urmează să fie numite pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu și solicită în scris Ministerului Finanțelor, emiterea acordului pentru numire, transmițând și următoarele documente: curriculum vitae; minimum doua scrisori de recomandare; lucrare de concepție privind organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv propriu în condițiile specifice instituției respective; declarație privind respectarea prevederilor referitoare la incompatibilitățile prevăzute la art. 4 lit. f) din prezentul Cod.
La stabilirea persoanelor care urmează să exercite controlul financiar preventiv propriu, ordonatorul principal de credite va avea în vedere limitarea numărului acestora la strictul necesar, în funcție de volumul și complexitatea operațiunilor supuse vizei;
• Direcția generală de control financiar preventiv din cadrul Ministerului Finanțelor analizează documentele primite, după caz poartă consultări directe cu persoana propusă pentru numire și în termen de 10 zile de la primirea solicitării, se pronunță;
• după obținerea acordului, conducătorul instituției poate emite decizia internă de numire a persoanei/persoanelor care urmează să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu. Emiterea deciziei interne de numire fără acordul Ministerul Finanțelor este nelegală.
La instituțiile publice la care se numesc două sau mai multe persoane care să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu, ordonatorul principal de credite va nominaliza dintre acestea o persoană care va avea și responsabilitatea coordonării controlului financiar preventiv propriu din instituția publică respectivă și va comunica Ministerului Finanțelor numele acestei persoane;
b. La celelalte entități publice, prin decizia conducătorului acestora, cu acordul entității publice ierarhic superioare.
7. Suspendarea, schimbarea sau destituirea din activitatea de exercitare a atribuțiilor de control financiar preventiv propriu se fac prin act de decizie internă a conducătorului entității publice, cu acordul entității publice ierarhic superioare.
În cazul instituțiilor publice la care se exercită funcția de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și al bugetului oricărui fond special, suspendarea, schimbarea sau destituirea se fac cu acordul Ministerului Finanțelor – Direcția generală de control financiar preventiv, acord ce se emite conform următoarei proceduri:
- conducătorul instituției publice respective notifică Ministerului Finanțelor Publice intenția de suspendare, schimbare sau destituire a persoanei desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu, precum și motivele avute în vedere;
- Direcția generală de control financiar preventiv din cadrul Ministerului Finanțelor analizează motivele, poate avea consultări directe cu persoana propusă pentru suspendare, schimbare sau destituire și, în termen de 10 zile, se pronunță în scris;
- în cazul obținerii acordului, conducătorul instituției publice procedează la emiterea deciziei interne. Emiterea deciziei interne de suspendare, schimbare sau, după caz, destituire din exercitarea atribuțiilor de control financiar preventiv propriu, fără acordul Ministerului Finanțelor, este nelegală.
Pe durata suspendării, schimbării sau, după caz, destituirii, conducătorul entității publice numește o altă persoană pentru îndeplinirea activității de control financiar preventiv propriu, pentru o perioadă care nu poate depăși 30 de zile consecutive.
8. Principalele situații în care persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu poate fi suspendată sunt:
- se află în concediu de maternitate sau în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
- efectuează serviciul militar;
- este în curs de urmărire penală, de judecată sau este arestată preventiv, în condițiile Codului de procedură penală;
- se află în alte situații în care intervine suspendarea raporturilor de muncă.
9. Principalele situații în care persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu poate fi schimbată sunt:
- a devenit incompatibilă pentru această activitate;
- a săvârșit o abatere disciplinară (a încălcat normele legale, regulamentul intern, etc.) față de care această schimbare reprezintă sancțiune disciplinară pentru persoana respectivă;
- la cererea persoanei în cauză, pe motiv de boală sau din alte considerente;
- în urma rapoartelor de control sau audit s-au constatat operațiuni vizate pentru control financiar preventiv propriu care s-au dovedit nelegale și/sau neregulate;
- la modificarea locului de muncă de catre angajator.
10. Destituirea din funcție a persoanelor care exercită activitatea de control financiar preventiv propriu se face pentru cauze care conduc la încetarea raporturilor de muncă.
11. Evaluarea activității persoanei care exercită control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entității publice, cu acordul entității publice care a avizat numirea.
Instituțiile publice la care se exercita functia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și al oricărui fond special, transmit Ministerului Finanțelor Publice, în vederea emiterii acordului acesteia, următoarele documente:
- propunerea ordonatorului principal de credite cu privire la evaluarea persoanei desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu pe anul respectiv;
- extrase din raport al auditului public intern și al Curții de Conturi, unde este cazul, privind activitatea de control financiar preventiv.
Ministerul Finanțelor își va exprima acordul pentru evaluarea anuală a persoanei desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu, numai în situația în care a primit de la instituția publică respectivă și raportul prevăzut în anexa nr. 7 la normele metodologice.
Capitolul 4. Consiliile de etică Articolul 14. Cadrul instituţional al Consiliilor de etică
(1) În învăţământul general şi vocaţional tehnic se creează următoarele Consilii de etică:
(a) Consiliul de etică al instituţiei de învăţământ;
(b) Consiliul de etică al organului local de specialitate în domeniul învăţământului;
(c) Consiliul de etică al Inspectoratului Şcolar Naţional.
(2) Suportul logistic necesar pentru activitatea Consiliilor de etică este asigurat de către instituţiile în care ele sunt create.
Articolul 15. Competenţele Consiliilor de etică
Consiliile de etică au următoarele competenţe:
(a) examinează petiţiile şi cererile depuse de elevi, părinţi/tutori, angajaţi ai instituţiilor de învăţământ, organele administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale şi constată
încălcări sau neîncălcări ale prevederilor prezentului Cod;
Articolul 16. Consiliul de etică al instituţiei de învăţământ
(1) Consiliul de etică al instituţiei de învăţământ este format din preşedinte şi 5-6 membri:
(a) preşedinte - conducătorul instituţiei de învăţământ;
(b) un cadru didactice sau cadru didactic auxiliar, ales de adunarea generală a acestora;
(c) trei părinţi, aleşi de către adunarea generală a părinţilor instituţiei de învăţământ;
(d) un consilier, delegat de către consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale în care se află instituţia de învăţământ;
(e) un elev din clasele terminale în cazul instituţiilor de învăţământ general sau din grupele de absolvire în cazul instituţiilor de învăţământ profesional tehnic, ales de Consiliul elevilor al instituţiei în cauză.
Articolul 17. Consiliul de etică al organului local de specialitate în domeniul învăţământului
(1) Consiliul de etică al organului local de specialitate în domeniul învăţământului este format din preşedinte şi 9 membri:
(a) preşedinte - conducătorul sau adjunctul conducătorului organului local de specialitate în domeniul învăţământului;
(b) două cadre didactice sau cadre didactice auxiliare, delegate de organizaţiile teritoriale ale sindicatelor din domeniul învăţământului;
(c) patru părinţi, aleşi de către adunarea generală a preşedinţilor comitetelor părinteşti din instituţiile de învăţământ din unitatea administrativ-teritorială în cauză;
Capitolul 5. Răspunderi privind nerespectarea prevederilor Codului Articolul 18. Dreptul de a sesiza Consiliile de etică
Orice persoană, participantă/implicată în mod direct sau indirect în activităţile din domeniul educaţional preuniversitar, care consideră, în mod întemeiat, prin raportare la prevederile prezentului Cod, că este victima sau martorul unui comportament lipsit de etică profesională din partea unei/unor persoane din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat sau particular, responsabile cu instruirea şi educaţia, are dreptul de a sesiza Consiliul de etică al instituţiei de învăţământ, Consiliul de etică al organului local de specialitate în domeniul învăţământului sau Consiliul de etică al Inspectoratului Şcolar Naţional.
Articolul 19. Încălcări neintenţionate şi încălcări intenţionate ale prevederilor Codului
Prezentul Cod face distincţia între încălcarea neintenţionată şi cea intenţionată a prevederilor sale.
Articolul 20. Răspunderi în cazul încălcărilor neintenţionate
În cazul încălcării neintenţionate a prevederilor Codului, fapt dovedit în urma anchetei şi audierilor efectuate de un consiliului de etică, persoana în cauză va fi consiliată cu privire la înţelegerea situaţiei de încălcare a principiilor Codului de etică şi va fi sprijinită pentru concilierea amiabilă cu partea reclamantă.
Articolul 21. Răspunderi în cazul încălcărilor intenţionate
În cazul încălcării intenţionate a prevederilor Codului, fapt dovedit în urma anchetei şi a audierilor efectuate de un consiliu de etică, aceasta din urmă poate iniţia următoarele măsuri, în funcţie de gradul de încălcare a prevederilor Codului, de repetarea comportamentului respectiv:
a) concilierea amiabilă cu partea reclamantă;
b) atenţionarea colegială în cadrul Consiliului de etică şi informarea conducerii instituţiei de învăţământ pentru luarea în considerare a neconformării persoanei respective cu prevederile Codului;
c) propunerea de includere a persoanei respective într-un program de remediere comportamentală, prin consilierea şi monitorizarea sa pe o perioadă decisă de conducerea instituţiei de învăţământ;
d) Consiliul de etică, în funcţie de gradul de încălcare a normelor Codului, poate propune conducerii instituţiei de învăţământ sancţionarea disciplinară a persoanei în cauză;
e) atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii convenţionale sau penale, Consiliul de etică informează, după caz, conducerea instituţiei de învăţământ, a organului local de specialitate sau a Inspectoratului Şcolar Naţional despre necesitatea de notificare a instituţiilor statului abilitate cu realizarea cercetării contravenţionale sau penale.
f) avertisment scris;
g) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1—6 luni;
h) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare;
i) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
Capitolul 6: Monitorizarea aplicării prevederilor Codului de conduită Articolul 22. Metode pentru monitorizarea aplicării prevederilor Codului de conduită
a) Consilierul de etică trebuie să monitorizeze în scopul de a afla măsura în care sunt respectate principiile şi normele generale de conduită profesională de către salariaţi şi să îi ajute pe aceştia să cunoască, înţeleagă şi respecte mai bine aceste norme.
b) Planul specific de monitorizare şi consultanţă trebuie personalizat de consilierul de etică în funcţie de particularităţile unităţii în care lucrează. Consilierul de etică trebuie să combine mai multe metode şi instrumente de cercetare pentru a avea o imagine cuprinzătoare
asupra aplicării Codului de conduită. Se recomandă folosirea cel puţin a chestionarelor administrative şi a interviului ca metode de monitorizare a aplicării Codului de conduită.
c) Pentru atingerea standardelor de etică stabilite de lege, indicat este ca fiecare consilier de etică să realizeze anual un plan minim de activităţi, care să includă un plan de monitorizare şi un plan de consiliere etică. Un asemenea plan minim de activităţi, aprobat de conducerea unităţii, are rolul de a stabili puncte de reper anuale, consilierul de etică trebuie să aplice metode şi instrumente care să sprijine respectarea de către salariaţi a principiilor şi normelor de conduită.
d) Monitorizarea constă în culegerea sistematică, filtrarea şi stocarea informaţiilor relevante pentru controlul informaţiilor relevante privind cunoaşterea, înţelegerea şi aplicarea Codului de conduită.
Monitorizarea desemnează colectarea, analizarea şi utilizarea informaţiei cu scopul de a asigura controlul managerial şi luarea deciziei.
Monitorizarea aplicării Codului de conduită oferă informaţie consilierului de etică şi conducerii instituţiei pentru:
- identificarea problemelor în implementarea Codului de conduită;
- identificarea de soluţii alternative pentru rezolvarea problemelor;
- fundamentarea activităţii de consultanţă şi asistenţă în privinţa normelor de conduită;
- evaluarea progresului implementării Codului de conduită de la o perioadă la alta;
Articolul 23. Consultanţă cu privire la respectarea normelor de conduită
a) Respectarea unor principii de bază în consultanţa cu privire la normele de conduită este esenţială. Aceste principii trec dincolo de principiile legale şi se referă la atitudinea consilierului de etică în raport cu salariaţii pe care îi consiliază. Aceste principii sunt:
- confidenţialitatea şi nondiscriminarea,
- asistenţă cu privire la respectarea normelor de conduită,
- asistenţa pe care consilierul de etică o poate oferi vine astfel în completarea activităţii de consultanţă. Consilierul de etică oferă asistenţă cu privire la respectarea normelor de etică, să fie alături de colegii care îi solicită sprijinul, pe toată perioada acţiunilor pe care aceştia le întreprind, în rezolvarea unor probleme de conduită sau a unor dileme etice.
b) Consilierul de etică trebuie să acorde asistenţă doar în vederea asigurării integrităţii şi echilibrului în unitate, pentru respectarea cât mai adecvată a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a interesului suveran al cetăţeanului pe care instituţia publică trebuie să îl servească.
c) Xxxx în cazul consultanţei cât şi în cazul asistenţei, este esenţial pentru consilierul de etică să ofere colegilor săi un cadru de încredere, ca persoană şi ca profesionist. Aceasta înseamnă implicit credibilitatea pe care consilierul de etică o are în faţa colegilor şi în egală măsura înseamnă disponibilitate de a oferi sprijin. Încrederea derivă totodată şi din responsabilitatea cu care fiecare persoană îşi asumă diferite aspecte ale activităţii profesionale, aşa încât consilierul de etică trebuie să manifeste un model de comportament dezirabil din toate aceste perspective.
Articolul 24. Instrumente pentru monitorizarea aplicării prevederilor Codului de conduită a salariaţilor
a) Instrumentele dezvoltate în monitorizarea şi evaluare:
interviul, observaţia, analiza documentelor, analiza de reţea socială, raportul.
b) Consilierul de etică poate identifia tipul de etică predominant la nivelul instituţiei, nevoile de consiliere etică, dilemele cu care se confruntă salariaţii, presiunea pentru respectare a normelor de conduită din partea mediului extern şi intern (colegii, conducerea).
c) Chestionare administrative - Una dintre metodele recomandate consilierului de etică este chestionarul administrativ, tehnică utilizată în vederea evaluării serviciilor unităţii de către cetăţeni.
d) Interviul - permite obţinerea de informaţii în profunzime cu privire la valorile şi credinţele ce întemeiază percepţiile participanţilor. Interviurile se realizează, de regulă, după centralizarea rezultatelor chestionarelor administrative, pentru a sonda mai în amănunt o anumită problemă.
Consilierul de etică trebuie să înţeleagă cauzele nerespectării unei anumite norme de conduită. Pot fi cauze care ţin de valorile individului, de ceea ce consideră drept şi nedrept, de modul de organizare al respectivei instituţii.
e) Analiza documentelor - Pentru monitorizarea respectării normelor de conduită consilierul de etică va consulta documente interne şi externe instituţiei în care lucrează. Astfel de rapoarte, studii de caz, statistici îl pot ajuta să înţeleagă mai bine dilemele etice cu care se confruntă colegii săi.
Articolul 25. Raportarea rezultatelor monitorizării
Activitatea de colectare şi analiză de date va fi prezentată conducerii unităţii școlare pentru a lua măsuri de creştere a respectării Codului. Raportul consilierului de etică se realizează pentru a oferi managerului acces la informaţia relevantă, la timpul potrivit. Un astfel de raport facilitează analiza problemelor.
Articolul 26. Activităţi de monitorizare a respectării Codului de etică
a) Consilierul de etică aduce la cunoştinţă angajaţilor instituţiei eventualele modificări ale legislaţiei specifice domeniului. Se ocupă de instruirea angajaţilor noi cu privire la respectarea normelor de conduită profesională în cadrul instuituţiei.
Se ocupă de consilierea pe probleme etice, pe baza unor cereri scrise.
b) Întocmeşte şi transmite conducerii unităţii rapoarte semestriale privind respectarea codului de etică de către angajaţii şcolii. În urma activităţii de colectare şi analiza a datelor consilierul de etică întocmeşte un raport pe care îl prezintă conducerii unităţii.
c) În vederea acordării de consultanţă şi asistenţă salariaţilor cu privire la respectarea normelor de conduită, consilierul de etică realizează şi distribuie salariaţilor flyere/pliante şi organizează întâlniri de grup cu aceştia.
d) La începutul anului consilierul de etică elaborează un plan minimal de activitate pentru anul în curs pe care îl supune spre aprobare Consiliului de Administraţie.
Capitolul 7. Conflictul de interese- incompatibilități
Art.27. Reglementari ale statului:
a) funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile specifice personalului didactic și didactic auxiliar, precum și ale celui de conducere, de îndrumare și de control;
b) formarea inițială și continuă a personalului didactic și a personalului de conducere, de îndrumare și de control;
c) condițiile și modalitățile de ocupare a posturilor și a funcțiilor didactice, didactice auxiliare, a funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și condițiile și modalitățile de eliberare din aceste posturi și funcții, de încetare a activității și de pensionare a personalului didactic și didactic auxiliar;
d) criteriile de normare, de acordare a distincțiilor și de aplicare a sancțiunilor.
Art. 28. Categoriile de presonal care se pot afla in situații de incopatibilitate, conflict de interese sunt:
- directorul/ directorul adjunct
- cadrele didactice
- administratorul de patrimoniu
- administratorul financiar
-secretarul
(1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învățământ responsabile cu instruirea și educația.
Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale și sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției.
1.a Încadrarea și menținerea într-o funcție didactică sau didactică auxiliară, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și de control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Sănătății. Incompatibilitățile de ordin medical cu funcția didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.
(2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare și de control care se consideră nedreptățit poate solicita o expertiză a capacității de muncă.
(3) Nu pot ocupa funcțiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
(4) În situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unității sau a instituției de învățământ poate solicita, cu acordul consiliului de administrație, un nou examen medical complet. Aceeași prevedere se aplică, în mod similar, funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalului din unitățile conexe învățământului.
(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare și de control în învățământ persoanele care desfășoară activități incompatibile cu demnitatea funcției didactice, cum sunt:
a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona limitrofă;
b) comerțul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;
c) practicarea, în public, a unor activități cu componență lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.
Art.29. Raporturile de muncă sau de serviciu pot fi suspendate sau intrerupte in urmatoarele situatii:
(1) Pe perioada exercitării mandatului de primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean sau vicepreşedinte al consiliului judeţean se suspendă contractul de muncă, respectiv raportul de serviciu al acestuia, în cadrul unei instituţii sau autorităţi publice, ori în cadrul regiilor autonome sau societăţilor cu capital integral ori majoritar de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
(2) Consilierul local, respectiv consilierul judeţean al cărui raport de serviciu ori contract individual de muncă este suspendat, în condiţiile legii, la data începerii exercitării mandatului, îşi reia activitatea în executarea aceluiaşi raport de serviciu sau contract individual de muncă, după caz, la încetarea mandatului de consilier local, respectiv consilier judeţean.
(3) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, cercetătorii ştiinţifici, persoanele care deţin funcţii sau desfăşoară activităţi în domeniul creaţiei literar-artistice.
(4) În funcţiile deţinute de persoanele ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate potrivit alin. (1) pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată.
(5) La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte al consiliului judeţean sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau raporturi de serviciu, după caz. La stabilirea clasei şi a gradului de încadrare se iau în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese.
(6) În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior alegerii, persoana în cauză se poate adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită de taxa de timbru judiciar.
(7) Persoanelor prevăzute la alin. (1) nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă pentru motive ce nu le sunt imputabile timp de 2 ani de la data încetării mandatului, cu excepţiile prevăzute de lege.
Art 30. Situatii in care personalul se poate afla in conflict de interese, incopatibilitati
(1) Directorul /directorul adjunct:
- nu poate avea functii de conducere in partidele politice
- nu poate angaja rude /afini pana la gradul IV in functia de secretar, administrator financiar, administrator patrimoniu
- nu poate desfasura activitati comerciale in unitatea de invtamant
(2) Administratorul financiar:
- nu poate detine functia de secretar
-nu poate sa aiba rude afini pana la grdul IV in functii de secretar si administrator patrimoniu
(3) Administratorul de patrimoniu:
- nu poate sa aiba rude sau afini in funcția de contabil sau secretar
(4) Secretarul :
- nu poate avea rude afini pana la gradul IV in funcția de administrator financiar
(5) Învățătorul/ profesorul pentru învățământ primar/ Diriginte
- nu poate avea propriul copil în clasa unde predă
(6) Învățătorul/ profesorul pentru învățământ primar/ Profesorul nu poate desfășura meditații cu elevii de la propria clasă.
Capitolul 8. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 31. Interacţiunea cu legile şi regulamentele în vigoare
Prezentul Cod nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul legislativ implicit din domeniul legislativ al educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.
Articolul 32. Modificarea Codului
(1) Modificarea prevederilor prezentului Cod se poate face ca urmare a propunerilor a 2/3 din totalul membrilor desemnaţi să facă parte din Comisia de redactare a codului de etică, sau atunci când o impun instituţiile superioare de control ierarhic.
(2) Modificările la Cod intră în vigoare începând cu anul şcolar următor aprobării lor.
Articolul 33. Intrarea în vigoare
Prezentul Cod intră în vigoare anul şcolar 2024/2025.
Art.34. Prelucrarea datelor confidențiale:
(1)Am fost informat că datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopul și pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ale instituției.
(2)Am luat la cunoștință că informațiile din cererea depusă și din actele anexate la aceasta, vor fi prelucrate de instituție cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, și libera circulație a acestor date.