PROIECT

PROIECT

DECIZIA nr. ../201.. A COMITETULUI MIXT

INSTITUIT PRIN ACORDUL

ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA ARMENIA

PRIVIND FACILITAREA ELIBERĂRII VIZELOR

din …….

cu privire la adoptarea unor orientări comune pentru punerea în aplicare a acordului

COMITETUL,

având în vedere Acordul între Uniunea Europeană și Republica Armenia privind facilitarea eliberării vizelor(¹) („Acordul”), în special articolul 12,

întrucât acordul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014,

DECIDE DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Orientările comune pentru punerea în aplicare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Armenia privind facilitarea eliberării vizelor sunt stabilite în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la…

Pentru Uniunea Europeană, Pentru Republica Armenia

PROIECT

ORIENTĂRI

PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A

ACORDULUI ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA ARMENIA

PRIVIND FACILITAREA ELIBERĂRII VIZELOR

Scopul Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Armenia privind facilitarea eliberării vizelor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, este de a facilita, în baza principiului reciprocității, procedurile de eliberare a vizelor pentru cetățenii armeni, în cazul unei șederi planificate cu o durată de cel mult 90 de zile într-un interval de 180 de zile.

Acordul stabilește drepturile și obligațiile opozabile din punct de vedere juridic în scopul simplificării procedurilor de eliberare a vizelor pentru cetățenii armeni.

Prezentele orientări, adoptate de Comitetul mixt instituit prin articolul 12 din acord, au scopul de a asigura punerea în aplicare armonizată a dispozițiilor acordului de către misiunile diplomatice și posturile consulare ale statelor membre. Prezentele orientări nu fac parte din acord și, prin urmare, nu sunt opozabile din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, se recomandă ca personalul diplomatic și consular să le urmeze în mod consecvent în punerea în aplicare a dispozițiilor acordului.

Orientările urmează să fie actualizate pentru a ține seama de experiența punerii în aplicare a acordului sub responsabilitatea Comitetului mixt.

Pentru a asigura aplicarea continuă și armonizată a acordului și în conformitate cu regulamentul de procedură al Comitetului mixt de facilitare a eliberării vizelor, părțile au convenit că vor exista contacte informale între reuniunile formale ale Comitetului mixt, în vederea soluționării chestiunilor urgente. Rapoarte detaliate cu privire la aceste chestiuni și la contactele informale vor fi prezentate la următoarea reuniune a Comitetului mixt de facilitare a eliberării vizelor.

I. ASPECTE GENERALE.

1.1. Scopul și domeniul de aplicare

Articolul 1 alineatul (1) din acord prevede că: „Scopul prezentului acord este de a facilita eliberarea vizelor pentru cetățenii armeni, în cazul unei șederi planificate cu o durată de cel mult 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.”

Acordul se aplică tuturor cetățenilor armeni care solicită o viză de scurtă ședere, indiferent de țara în care își au reședința.

Acordul nu se aplică apatrizilor care dețin un permis de ședere valabil eliberat de Armenia. Normele obișnuite ale acquis-ului Uniunii Europene în materie de vize se aplică acestei categorii de persoane.

Începând cu 10 ianuarie 2013, toți cetățenii Uniunii Europene și cetățenii statelor asociate spațiului Schengen sunt exonerați de obligația de a deține viză atunci când călătoresc în Armenia pentru o perioadă de maximum 90 de zile.

Articolul 1 alineatul (2) din acord prevede că: „În cazul în care Armenia reintroduce obligația de a deține viză pentru cetățenii Uniunii sau pentru anumite categorii ale acestora, aceleași facilități acordate în temeiul prezentului acord cetățenilor armeni ar fi în mod automat aplicate cetățenilor Uniunii, în baza principiului reciprocității.”

1.2. Domeniul de aplicare al acordului

Articolul 2 din acord prevede că:

„(1) Facilitarea eliberării vizelor prevăzută în prezentul acord se aplică cetățenilor armeni numai în măsura în care aceștia nu sunt exonerați de obligația de a deține viză în baza legilor și a regulamentelor Uniunii sau ale statelor membre, a prezentului acord sau a altor acorduri internaționale.

(2) Legislația națională a Armeniei sau a statelor membre sau dreptul Uniunii se aplică în cazul aspectelor care nu fac obiectul prevederilor prezentului acord, cum ar fi refuzul de eliberare a unei vize, recunoașterea documentelor de călătorie, dovada mijloacelor suficiente de subzistență, refuzul intrării și măsurile de expulzare.”

Fără a aduce atingere articolului 10 (care prevede scutirea de viză în cazul titularilor de pașapoarte diplomatice armene), acordul nu afectează normele existente privind obligațiile în materie de vize și scutirile de viză. De exemplu, articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului² permite statelor membre să exonereze de obligația de a deține viză echipajul civil al navelor și aeronavelor.

În acest context, trebuie menționat că în conformitate cu articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen³, toate părțile la această convenție trebuie să recunoască vizele de ședere eliberate de fiecare dintre ele ca fiind valabile pentru șederi de scurtă durată pe teritoriile celorlalte părți. Toate părțile la această convenție acceptă permisele de ședere, vizele de tip „D” și vizele de scurtă ședere eliberate de țările asociate Schengen pentru intrare și ședere de scurtă durată și viceversa.

Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (Codul de vize)⁴ se aplică tuturor aspectelor nereglementate de acord, de exemplu stabilirea părții la Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen care este responsabilă pentru prelucrarea unei cereri de viză, motivarea refuzului de eliberare a vizei, dreptul de a formula o cale de atac împotriva unei decizii negative sau regula generală privind interviul personal cu solicitantul și furnizarea de informații în legătură cu cererea de viză. În plus, normele Schengen⁵ (de exemplu, refuzul intrării, dovada mijloacelor de subzistență suficiente etc.) și legislația națională (de exemplu, recunoașterea documentelor de călătorie, măsurile de expulzare etc.) continuă să se aplice aspectelor care nu sunt reglementate de acord.

Chiar și în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute în acord, de exemplu, prezentarea de către solicitant a documentelor justificative privind scopul călătoriei pentru categoriile enumerate la articolul 4, eliberarea vizei poate fi refuzată dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului⁶ („Codul Frontierelor Schengen”), de exemplu persoana nu este în posesia unui document de călătorie valabil, persoana face obiectul unei alerte emise în sistemul de informații Schengen (SIS), persoana este considerată o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă etc.

Alte posibilități de flexibilitate în ceea ce privește eliberarea vizelor permise de Xxxxx de vize se aplică în continuare. De exemplu, vizele cu intrări multiple cu termen lung de valabilitate – până la cinci ani – pot fi eliberate pentru alte categorii de persoane decât cele menționate la articolul 5 din acord, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Codul de vize (articolul 24). La fel, dispozițiile din Cod care permit scutirea de taxa de viză sau reducerea acesteia continuă să se aplice [articolul 16 alineatele (5) și (6) din Codul de vize].

1.3. Tipuri de vize care intră în domeniul de aplicare al acordului.

Articolul 3 litera (d) din acord definește o „viză” ca însemnând „o autorizație emisă de un stat membru în vedere tranzitării sau șederii planificate pe teritoriul statelor membre, cu o durată de cel mult 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.”

Facilitările prevăzute de acord se aplică atât vizelor uniforme valabile pentru întregul teritoriu al statelor membre, cât și vizelor cu valabilitate teritorială limitată (VTL)⁷.

1.4. Calcularea duratei de ședere autorizate de o viză

Codul Frontierelor Schengen⁸ definește noțiunea de ședere de scurtă durată după cum urmează: „90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, ceea ce implică luarea în considerare a ultimei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere”.

Ziua intrării va fi calculată ca prima zi de ședere pe teritoriul statelor membre, iar data de ieșire va fi calculată ca ultima zi de ședere pe teritoriul statelor membre. Termenul „oricare” presupune aplicarea unei perioade de referință „mobile” de 180 de zile, în fiecare zi de ședere luând în considerare retrospectiv ultima perioadă de 180 de zile, pentru a verifica dacă cerința de 90/180 de zile continuă să fie îndeplinită. Aceasta înseamnă că o absență de pe teritoriul unui stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de 90 de zile permite o nouă ședere de până la 90 de zile.

Definiția este în vigoare de la 18 octombrie 2013. Un calculator pentru șederile de scurtă durată, care poate fi folosit pentru a calcula perioada de ședere permisă în temeiul noilor norme, este disponibil online la următoarea adresă: xxxx://xx.xxxxxx.xx/xxx/xxxx-xxxxxxx/xxxx-xx-xx/xxxxxxxx/xxxxxxx-xxx-xxxxx/xxxxxx-xxxxxxxx/xxxxx_xx.xxx.

Exemplu de calculare a șederii pe baza noii definiții

O persoană care deține o viză cu intrări multiple valabilă 1 an (18 aprilie 2014-18 aprilie 2015) intră pentru prima dată la 19 aprilie 2014 pentru o ședere de 3 zile. Apoi, aceasta intră din nou la 18 iunie 2014 pentru o ședere de 86 de zile. Care este situația persoanei în cauză la anumite date specifice? Când i se va permite acestei persoane o nouă intrare?

La 11 septembrie 2014: În cursul ultimelor 180 de zile (16 martie 2014-11 septembrie 2014), persoana în cauză a rămas pe teritoriul statelor membre timp de 3 zile (19-21 aprilie 2014), plus 86 de zile (18 iunie 2014-11 septembrie 2014) = 89 de zile = Nu a depășit durata maximă de ședere autorizată. Persoana poate să mai rămână cel mult o zi.

Începând cu 16 octombrie 2014: Persoana ar putea intra pe teritoriul statelor membre pentru o ședere de 3 zile suplimentare. La 16 octombrie 2014, șederea din 19 aprilie 2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile); la 17 octombrie 2014, șederea din 20 aprilie 2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile; etc.).

Începând cu 15 decembrie 2014: Persoana ar putea intra pe teritoriul statelor membre pentru alte 86 de zile [la 15 decembrie 2014, șederea din 18 iunie 2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile); la 16 decembrie 2014, șederea din 19 iunie 2014 nu mai este relevantă etc.)].

1.5. Situația în ceea ce privește statele membre care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, statele membre care nu participă la politica comună a UE în domeniul vizelor și țările asociate

Statele membre care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 (Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia), în 2007 (Bulgaria și România) și în 2013 (Croația) au obligații în temeiul acordului de la data intrării în vigoare a acestuia.

Bulgaria, Croația, Cipru și România nu aplică încă integral acquis-ul Schengen. Aceste state vor continua să elibereze vize naționale cu valabilitate limitată la propriul lor teritoriu național. După ce vor pune în aplicare integral acquis-ul Schengen, aceste state vor continua să aplice acordul.

Dreptul național continuă să se aplice în cazul tuturor aspectelor care nu sunt reglementate de acord până la data aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către aceste state membre. Începând de la acea dată, normele Schengen/dreptul național vor fi aplicate în cazul aspectelor care nu sunt reglementate de acord.

Bulgaria, Croația, Cipru și România sunt autorizate să recunoască permisele de ședere, vizele de tip „D” și vizele de scurtă ședere eliberate de toate părțile la Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen și de țările asociate pentru șederi de scurtă durată pe teritoriul lor⁹.

În conformitate cu articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, toate părțile la convenție trebuie să recunoască vizele de lungă ședere și permisele de ședere eliberate de fiecare dintre ele ca fiind valabile pentru șederi de scurtă durată pe teritoriile celorlalte state Schengen. Aceste state acceptă permisele de ședere, vizele de tip „D” și vizele de scurtă ședere ale țărilor asociate pentru intrarea și șederea de scurtă durată și viceversa.

Acordul nu se aplică Danemarcei, Irlandei și Regatului Unit, dar cuprinde declarații comune cu privire la oportunitatea ca aceste state membre să încheie acorduri bilaterale privind facilitarea eliberării vizelor cu Armenia.

Deși sunt asociate spațiului Schengen, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția nu au obligații în temeiul acordului. Cu toate acestea, acordul conține o declarație comună privind oportunitatea încheierii fără întârziere de către aceste țări a unor acorduri bilaterale privind facilitarea eliberării vizelor cu Armenia.

1.6. Acordul/acordurile bilaterale

Articolul 13 din acord prevede că:

„De la intrarea sa în vigoare, prezentul acord prevalează în fața dispozițiilor oricăror acorduri sau regimuri bilaterale sau multilaterale încheiate între un stat membru și Armenia, în măsura în care dispozițiile acordurilor sau regimurilor în cauză se referă la aspecte care fac obiectul prezentului acord.”

Începând de la data intrării în vigoare a acordului, dispozițiile acordurilor bilaterale în vigoare dintre statele membre și Armenia cu privire la aspectele care fac obiectul acordului încetează să se mai aplice. În conformitate cu dreptul Uniunii, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile dintre acordurile lor bilaterale și acord.

În cazul în care un stat membru nu a încheiat un acord sau un regim bilateral cu Armenia privind aspectele care nu sunt reglementate de acord, acordul sau regimul bilateral va continua să se aplice după intrarea în vigoare a acordului.

II. ORIENTĂRI SPECIFICE PRIVIND DISPOZIȚIILE ACORDULUI.

2.1. Norme noi care se aplică tuturor solicitanților de viză

Important: Trebuie reținut că facilitățile menționate mai jos privind taxa de viză, durata procedurilor de prelucrare a cererilor de viză, călătoriile în cazul documentelor pierdute sau furate și prelungirea vizelor în situații excepționale se aplică tuturor solicitanților și titularilor de viză armeni, inclusiv, de exemplu, turiștilor.

2.1.1. Taxa de prelucrare a vizelor.

Articolul 6 alineatul (1) din acord prevede că:

„(1) Taxa pentru prelucrarea cererilor de viză este de 35 EUR.”

În conformitate cu articolul 6 alineatul (1), taxa pentru prelucrarea unei cereri de viză este de 35 EUR. Această taxă se va aplica tuturor solicitanților de viză armeni (inclusiv turiștilor) și se referă la vizele de scurtă ședere, indiferent de numărul de intrări.

Articolul 6 alineatul (2) din acord prevede că (NB: orice modalități de punere în aplicare sunt specifice categoriei):

„(2) Fără a aduce atingere alineatului (3) de la prezentul articol, următoarele categorii de persoane sunt scutite de plata taxelor pentru prelucrarea cererilor de viză:

(a) pensionarii;”

Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie de persoane, solicitanții de viză trebuie să furnizeze o dovadă a statutului lor de pensionari, însemnând carnetul de pensionar sau certificatul privind primirea unei pensii. Scutirea de taxă nu este justificată atunci când călătoria este întreprinsă în scopul unei activități remunerate.

„(b) copiii sub 12 ani;”

Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie de persoane, solicitanții de viză trebuie să prezinte documente justificative care să ateste vârsta acestora.

„(c) membrii guvernelor naționale și regionale, ai instanțelor constituționale și supreme, în cazul în care aceștia nu sunt exonerați de obligația de a deține viză prin prezentul acord;”

Membrii guvernelor regionale înseamnă membrii administrației teritoriale, de exemplu, guvernatorii regiunilor (marzpet) și adjuncții acestora, precum și primarul și viceprimarul orașului Erevan. Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie de persoane, solicitanții de viză trebuie să prezinte documente eliberate de autoritățile armene care să dovedească funcția pe care o dețin.

„(d) persoanele cu handicap și persoanele care le însoțesc, dacă este cazul;”

Pentru a beneficia de scutirea de taxă, trebuie să fie prezentate dovezi că ambii solicitanți de viză se încadrează în această categorie. În cazul persoanelor cu handicap, solicitanții de viză trebuie să prezinte un extras din certificatul medical care atestă handicapul. În cazul în care handicapul solicitantului este evident (persoane nevăzătoare, persoane cu membre amputate) recunoașterea vizuală la postul consular este acceptabilă.

În cazuri justificate, cererea de viză poate fi depusă de un reprezentant sau de tutorele persoanei cu handicap.

„(e) rudele apropiate – soț/soție, copii (inclusiv copii adoptați), părinți (inclusiv tutori), bunici și nepoți – ale cetățenilor armeni aflați în situație de ședere legală pe teritoriul statelor membre sau cetățeni ai Uniunii care au reședința pe teritoriul statului membru ai căror resortisanți sunt;

(f) membrii delegațiilor oficiale, inclusiv membrii permanenți ai delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Armeniei, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente organizate de instituții interguvernamentale pe teritoriul unuia dintre statele membre;

(g) elevii, studenții, absolvenții de studii universitare și profesorii însoțitori care efectuează călătorii de studii sau de formare educațională, inclusiv în cadrul programelor de schimb, precum și al altor activități școlare conexe;

(h) jurnaliștii și personalul tehnic care îi însoțește, în scop profesional;”

Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie de persoane, solicitanții de viză trebuie să prezinte o dovadă că sunt membri ai unei organizații profesionale de jurnalism sau mass-media – legătură cu articolul 4 din acord și punctul 2.2.1 litera (e) din orientări.

„(i) participanții la evenimente sportive internaționale și persoanele care îi însoțesc, în scop profesional;”

Suporterii nu sunt considerați persoane însoțitoare.

„(j) reprezentanții organizațiilor societății civile și persoanele invitate de organizațiile nonprofit ale comunității armene înregistrate în statele membre atunci când efectuează călătorii în scopul formării educaționale, al participării la seminarii, conferințe, inclusiv în cadrul programelor de schimb sau al programelor de sprijin panarmene și comunitare;”

Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie de persoane, solicitanții de viză trebuie să prezinte o dovadă că sunt membri ai organizațiilor societății civile sau organizațiilor fără scop lucrativ — legătură cu articolul 4 din acord.

„(k) persoanele care participă la activități științifice, academice, culturale sau artistice, inclusiv programe de schimb între universități și alte tipuri de programe de schimb;

(l) persoanele care au prezentat documente care atestă necesitatea călătoriei lor în scopuri umanitare, inclusiv pentru a primi tratament medical de urgență, precum și persoana care îi însoțește sau persoanele care participă la funeraliile unei rude apropiate sau care vizitează o rudă apropiată grav bolnavă.”

Categoriile de persoane sus-menționate sunt scutite integral de taxă. În plus, sunt scutite de taxă, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Codul de vize, următoarele categorii de persoane:

• cercetătorii care se deplasează în Uniunea Europeană în scopul desfășurării cercetării științifice, astfel cum au fost definiți în Recomandarea 2005/761/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005;

• Reprezentanții organizațiilor non-profit cu vârsta de 25 de ani sau sub 25 de ani care participă la seminarii, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații non-profit.

Astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (6) din Codul de vize „în cazuri particulare, se poate renunța la perceperea taxei de viză sau valoarea acesteia poate fi redusă dacă acest lucru contribuie la promovarea unor interese de ordin cultural sau sportiv, precum și a unor interese din domeniul politicii externe, al politicii de dezvoltare și alte domenii de interes public vital sau din motive umanitare.”

Articolul 16 alineatul (7) din Codul de vize prevede că taxa de viză se încasează în euro, în moneda națională a țării terțe sau în moneda utilizată în mod curent în țara terță în care este depusă cererea. Aceasta nu este rambursabilă, cu excepția cazului în care cererea este inadmisibilă sau în cazul în care consulatul nu este competent.

Pentru a se evita discrepanțe care ar putea conduce la fenomenul de „visa shopping”, statele membre ar trebui să asigure taxe de viză similare pentru toți solicitanții de viză armeni, atunci când sunt percepute în monedă străină.

Solicitanților armeni li se va elibera o chitanță pentru taxa de viză achitată, în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Codul de vize.

Articolul 6 alineatul (3) din acord prevede că:

„(3) Dacă un stat membru cooperează cu un prestator extern de servicii în vederea eliberării vizelor, prestatorul extern de servicii poate percepe o taxă pentru servicii. Această taxă este proporțională cu costurile suportate de prestatorul extern de servicii în îndeplinirea sarcinilor sale și nu depășește 30 EUR. Statele membre mențin posibilitatea, pentru toți solicitanții, de a-și depune cererile direct la consulatele lor.”

În ceea ce privește modalitățile de cooperare cu prestatorii externi de servicii, articolul 43 din Codul de vize detaliază sarcinile.

2.1.2. Durata procedurilor pentru prelucrarea cererilor de viză

Articolul 7 din acord prevede că:

„(1) Misiunile diplomatice și posturile consulare ale statelor membre iau o decizie privind cererea de eliberare a vizei în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii și a documentelor necesare pentru eliberarea vizei.

(2) Perioada de timp pentru luarea deciziei privind cererea de viză se poate prelungi până la 30 de zile calendaristice în cazuri individuale, mai ales atunci când este necesară o verificare suplimentară a cererii.

(3) Perioada de timp pentru luarea deciziei privind cererea de viză se poate reduce la 2 zile lucrătoare sau mai puțin, în situații urgente.”

O decizie privind cererea de viză se ia, în principiu, în termen de 10 zile calendaristice de la data depunerii unei cereri admisibile.

Această perioadă poate fi prelungită până la maximum 30 de zile calendaristice în cazuri individuale, și anume atunci când este necesară examinarea mai aprofundată a cererii sau, în cazul reprezentării, atunci când sunt consultate autoritățile statului membru reprezentat.

Toate aceste termene încep să curgă numai din momentul în care dosarul de cerere este complet, și anume de la data primirii cererii de viză și a documentelor justificative.

În principiu, pentru misiunile diplomatice și posturile consulare care au un sistem de programare, perioada de așteptare pentru obținerea unei programări nu este inclusă în timpul de prelucrare. Acest aspect, precum și alte dispoziții de natură practică pentru depunerea unei cereri de viză sunt reglementate de Codul de vize (articolul 9).

Astfel cum se definește la articolul 7 alineatul (4) din acord, atunci când este necesară o programare pentru depunerea unei cereri, aceasta „se face, de regulă, în termen de două săptămâni de la data solicitării programării.”

În cazuri de urgență justificate (în care nu s-a putut depune o cerere de viză mai devreme din motive care nu ar fi putut fi prevăzute de solicitant), „consulatul poate permite solicitanților să-și depună cererile fără programare prealabilă sau cu acordarea unei programări pe loc.”

La stabilirea programării, eventuala situație de urgență invocată de solicitantul de viză trebuie să fie luată în considerare. Decizia privind reducerea termenului pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de viză este luată de către funcționarul consular.

2.1.3. Prelungirea vizei în situații excepționale

Articolul 9 din acord prevede că:

„Cetățenii armeni care nu pot părăsi teritoriul statelor membre până la data menționată pe viză din motive de forță majoră sau din motive umanitare beneficiază gratuit de prelungirea vizei, în conformitate cu legislația aplicată de statul membru de destinație, pentru perioada necesară întoarcerii acestora în statul în care își au reședința.”

În ceea ce privește prelungirea perioadei de valabilitate a vizei din motive personale justificate, în cazul în care titularul vizei nu poate părăsi teritoriul statului membru până la data menționată pe autocolantul de viză, dispozițiile articolul 33 din Codului de vize se vor aplica în măsura în care acest lucru este compatibil cu acordul. Astfel, în temeiul acordului, prelungirea vizei se efectuează gratuit în situațiile de forță majoră sau din motive umanitare.

2.2. Norme noi care se aplică anumitor categorii de solicitanți de viză

2.2.1. Documente justificative privind scopul călătoriei

Pentru categoriile de persoane enumerate la articolul 4 alineatul (1) numai documentele justificative indicate vor fi solicitate cu privire la scopul călătoriei. Astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3), nu se va mai solicita nicio altă justificare, invitație sau validare referitoare la scopul călătoriei. Totuși, aceasta nu înseamnă renunțarea la cerința de prezentare în persoană pentru depunerea cererii de viză sau pentru furnizarea documentelor justificative privind, de exemplu, mijloacele de subzistență.

Dacă, în cazuri individuale, persistă îndoieli cu privire la autenticitatea documentului care face dovada scopului călătoriei, în conformitate cu articolul 21 alineatul (8) din Codul de vize, solicitantul de viză poate fi convocat pentru un interviu suplimentar amănunțit la ambasadă/consulat, în cadrul căruia i se vor adresa întrebări privind scopul real al vizitei sau intenția sa de întoarcere în țara de origine. În astfel de cazuri individuale, solicitantul de viză poate furniza documente suplimentare sau i se pot cerere astfel de documente de către funcționarul consular în mod excepțional. Comitetul mixt va monitoriza îndeaproape această chestiune.

Pentru categoriile de persoane care nu sunt menționate la articolul 4 (de exemplu, turiștii), se aplică în continuare normele generale privind documentele care fac dovada scopului călătoriei. Același lucru este valabil și pentru documentele referitoare la consimțământul părinților pentru călătoria copiilor cu vârsta sub 18 ani.

Normele Schengen sau legislația națională se aplică în cazul aspectelor nereglementate de prezentul acord, precum recunoașterea documentelor de călătorie, garanțiile privind întoarcerea în țara de origine și mijloacele suficiente de subzistență.

În principiu, versiunea originală a documentului prevăzut la articolul 4 alineatul (1) este prezentată împreună cu cererea de viză. Cu toate acestea, consulatul poate începe prelucrarea cererii de viză pe baza unor copii ale documentelor. Totuși, consulatul poate solicita documentul original în cazul în care se depune pentru prima dată o cerere de viză, precum și în cazuri individuale, dacă există orice îndoieli.

„Articolul 4 – Documente justificative privind scopul călătoriei

(1) Pentru următoarele categorii de cetățeni armeni, documentele enumerate mai jos sunt suficiente pentru a justifica scopul călătoriei pe teritoriul celeilalte părți:

(a) pentru rude apropiate – soț/soție, copii (inclusiv copii adoptați), părinți (inclusiv tutori), bunici, nepoți – care vizitează cetățeni armeni aflați în situație de ședere legală pe teritoriul statelor membre sau cetățeni ai Uniunii care au reședința pe teritoriul statului membru ai căror resortisanți sunt:

– o cerere scrisă din partea gazdei;”

Acest alineat reglementează situația rudelor apropiate din Armenia care călătoresc în statele membre pentru a vizita cetățeni armeni aflați în situație de ședere legală în statele membre sau cetățeni ai Uniunii care au reședința pe teritoriul statului membru ai cărui resortisanți sunt.

Autenticitatea semnăturii persoanei care face invitația trebuie să fie confirmată de autoritatea competentă în conformitate cu legislația națională a țării de reședință. Invitația de participare ar trebui să fie validată de autoritățile competente. În cazul diplomaților, personalului tehnic și administrativ și altor funcționari detașați de guvernul Republicii Armenia în statele membre, autenticitatea semnăturii va fi confirmată prin scrisoare sau notă verbală eliberată de direcția reprezentanței diplomatice sau postului consular.

„(b) pentru membri ai delegațiilor oficiale, inclusiv membrii permanenți ai acestor delegații care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Armeniei, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente organizate de instituții interguvernamentale pe teritoriul unuia dintre statele membre:

– o scrisoare din partea unei autorități armene competente care să confirme că solicitantul este membru al delegației sale, respectiv un membru permanent al delegației sale, care călătorește pe teritoriul celeilalte părți cu scopul de a participa la evenimentele menționate anterior, însoțită de o copie a invitației oficiale;”

Numele solicitantului trebuie să fie indicat în scrisoarea emisă de autoritatea competentă care confirmă că persoana face parte din delegația care călătorește pe teritoriul celeilalte părți cu scopul de a participa la reuniunea oficială. Nu este necesar ca numele solicitantului să fie indicat în invitația oficială de participare, deși acesta poate fi indicat atunci când invitația oficială este adresată în mod specific unei anumite persoane.

Această dispoziție se aplică membrilor delegațiilor oficiale, indiferent de tipul de pașaport pe care îl dețin.

„(c) pentru elevi, studenți, absolvenți de studii universitare și profesori însoțitori care efectuează călătorii de studii sau de formare educațională, inclusiv în cadrul programelor de schimb, precum și al altor activități școlare conexe:

– o cerere scrisă sau o adeverință de înscriere din partea universității, a colegiului sau a școlii-gazdă sau legitimație de student sau certificate pentru cursurile care vor fi urmate;”

O legitimație de student este acceptată pentru a justifica scopul călătoriei doar dacă este emisă de universitatea, colegiul sau școala gazdă unde urmează să aibă loc studiile sau formarea educațională.

„(d) pentru persoane care călătoresc în scopuri medicale și persoane care trebuie să le însoțească:

– un document oficial din partea instituției medicale, care să confirme necesitatea îngrijirii medicale în această instituție, necesitatea de a fi însoțite și dovada mijloacelor financiare suficiente pentru achitarea tratamentului medical.”

Se prezintă documentul emis de instituția medicală, care confirmă cele trei puncte (necesitatea îngrijirii medicale în această instituție, necesitatea ca persoana să fie însoțită și dovada mijloacelor financiare suficiente pentru achitarea tratamentului medical, de exemplu dovada plății în avans).

„(e) pentru jurnaliști și personalul tehnic care îi însoțește în scop profesional:

– un certificat sau un alt document eliberat de o organizație profesională sau de angajatorul solicitantului, din care să reiasă faptul că persoana în cauză este un jurnalist calificat și în care să se indice că scopul călătoriei este desfășurarea unei activități de natură jurnalistică sau din care să reiasă faptul că persoana în cauză este membru al personalului tehnic care îl însoțește pe jurnalist în scop profesional;”

Această categorie nu include jurnaliștii independenți și asistenții acestora.

Se prezintă certificatul sau documentul care dovedește că solicitantul este jurnalist calificat sau o persoană care îl însoțește pe jurnalist în scop profesional și documentul original eliberat de angajatorul acestuia, care stipulează că scopul călătoriei este desfășurarea unei activități de natură jurnalistică sau oferirea de asistență în legătură cu o astfel de activitate.

În Armenia există o serie de organizații profesionale care reprezintă interesele jurnaliștilor sau ale persoanelor care îi însoțesc pe jurnaliști în scop profesional și care pot elibera certificate care atestă că persoana în cauză este jurnalist calificat sau o persoană care îl însoțește pe jurnalist în scop profesional într-un anumit domeniu. Pentru a evalua statutul profesional al acestor organizații, consulatele por consulta xxx.x-xxxxxxxx.xx. Consulatele pot accepta, de asemenea, un certificat eliberat de angajatorul solicitantului.

„(f) pentru participanți la evenimente sportive internaționale și persoane care îi însoțesc, în scop profesional:

– o cerere scrisă din partea organizației-gazdă, a autorităților competente, a federațiilor sportive naționale sau a comitetelor olimpice naționale ale statului membru;”

Lista persoanelor însoțitoare în cazul evenimentelor sportive internaționale se va limita la persoanele care fac acest lucru în scop profesional: antrenori, maseuri, manageri, personalul medical și directorii cluburilor sportive. Prin urmare, suporterii nu sunt considerați persoane însoțitoare.

„(g) pentru oameni de afaceri și reprezentanți ai organizațiilor de afaceri:

– o cerere scrisă din partea persoanei juridice-gazdă, a societății-gazdă, a organizației-gazdă, a biroului sau a filialei unei astfel de persoane juridice sau societăți, din partea autorităților naționale sau locale ale statelor membre sau a comitetelor de organizare a târgurilor și a expozițiilor industriale, a conferințelor și simpozioanelor organizate pe teritoriul unuia dintre statele membre, aprobată de autoritățile competente în conformitate cu legislația națională;”

Pentru a verifica existența unor organizații de afaceri, consulatele pot consulta www.e­xxxxxxxx.xx.

„(h) pentru membri ai profesiilor liberale care participă la expoziții internaționale, conferințe, simpozioane, seminarii sau alte evenimente similare:

– o cerere scrisă din partea organizației-gazdă care să confirme că persoana în cauză participă la eveniment;

(i) pentru reprezentanți ai organizațiilor societății civile și persoanele invitate de organizațiile nonprofit ale comunității armene înregistrate în statele membre atunci când efectuează călătorii în scopul formării educaționale, al participării la seminarii, conferințe, inclusiv în cadrul programelor de schimb sau al programelor de sprijin comunitare și panarmene:

– o cerere scrisă din partea organizației-gazdă, o confirmare că persoana respectivă reprezintă organizația societății civile sau participă la activități de sprijin panarmene sau comunitare și certificatul privind constituirea unei astfel de organizații de la registrul competent, eliberat de o autoritate de stat, în conformitate cu legislația națională;”

Trebuie să fie prezentat un document din partea unei organizații a societății civile care confirmă că solicitantul reprezintă această organizație.

Autoritatea armeană competentă care eliberează certificatul de înființare a unei organizații a societății civile este Ministerul Justiției.

Registrul în care sunt înregistrate certificatele privind înființarea organizațiilor societății civile este Registrul de stat al persoanelor juridice. Ministerul Justiției administrează baza de date a ONG-urilor care este disponibilă prin intermediul site-ului /xxxxx://xxx.x­xxxxxxxx.xx/ al Ministerului Justiției.

Membrii individuali ai organizațiilor societății civile nu intră sub incidența acordului.

„(j) pentru persoane care participă la activități științifice, academice, culturale sau artistice, inclusiv programe de schimb între universități și alte programe de schimb:

– o cerere scrisă din partea organizației-gazdă pentru a participa la activități;”

„(k) pentru conducători auto care prestează servicii de transport internațional de mărfuri și de pasageri către teritoriile statelor membre, cu vehicule înmatriculate în Armenia:

– o cerere scrisă din partea asociației (uniunii) naționale a transportatorilor din Armenia care prestează servicii de transport rutier internațional, care să menționeze scopul, itinerarul, durata și frecvența călătoriilor;’

Asociația națională a transportatorilor din Armenia care are competența de a emite o cerere scrisă pentru conducătorii auto profesioniști este Asociația transportatorilor rutieri internaționali din Armenia (AIRCA).

„(l) pentru participanți la programe oficiale de schimb organizate de orașe înfrățite și de alte entități municipale:

– o cerere scrisă din partea șefilor administrației/primarilor acestor orașe sau a autorităților municipale;”

Șeful administrației/primarul orașului sau al altei localități care are competența de a emite cererea scrisă este șeful administrației/primarul orașului sau al altei localități unde urmează să aibă loc programul de înfrățire. Această categorie include doar programele oficiale de înfrățire.

„(m) pentru vizitarea cimitirelor civile și militare:

– un document oficial care să confirme existența și conservarea mormântului, precum și legătura de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant și decedat.”

Acordul nu specifică dacă documentul oficial sus-menționat trebuie să fie eliberat de autoritățile țării unde se află cimitirul sau de cele ale țării în care își are reședința persoana care dorește să viziteze cimitirul. Ar trebui să se accepte că autoritățile competente din fiecare dintre cele două țări pot elibera un astfel de document oficial.

Trebuie să fie furnizat documentul oficial sus-menționat care confirmă existența și conservarea mormintelor, precum și a relațiilor de familie sau de altă natură între solicitant și persoana decedată.

Important: Acordul nu creează noi norme în materie de răspundere pentru persoanele fizice sau juridice care emit cererile scrise. Dreptul UE/național respectiv se aplică în cazul falsificării acestor cereri.

2.2.2. Eliberarea vizelor cu intrări multiple.

În cazul în care solicitantul de viză trebuie să călătorească în mod frecvent în statele membre, se pot elibera vize de scurtă ședere pentru mai multe vizite, cu condiția ca durata totală a acestor vizite să nu depășească 90 de zile într-un interval de 180 de zile.

Articolul 5 din acord prevede că:

„(1) Misiunile diplomatice și posturile consulare ale statelor membre eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de 5 ani pentru următoarele categorii de persoane:

(a) soții/soțiile, copiii (inclusiv copiii adoptați), care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care sunt în îngrijire, și părinții (inclusiv tutorii) care vizitează cetățeni armeni aflați în situație de ședere legală în statele membre sau cetățeni ai Uniunii care au reședința pe teritoriul statului membru ai căror resortisanți sunt;

(b) membrii guvernelor naționale și regionale, membrii curților constituționale și ai instanțelor supreme în exercitarea atribuțiilor care le revin, în cazul în care nu sunt exonerați de obligația de a deține viză în temeiul prezentului acord;

(c) membrii permanenți ai delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Armeniei, vor participa în mod periodic la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente care au loc pe teritoriul statelor membre la inițiativa unor organizații interguvernamentale.

Prin derogare, atunci când necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau periodic este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, termenul de valabilitate al vizei cu intrări multiple este limitat la perioada respectivă, în special atunci când:

– în cazul persoanelor menționate la litera (a), perioada de valabilitate a autorizației de ședere legală a cetățenilor armeni aflați în situație de ședere legală în Uniune,

– în cazul persoanelor menționate la litera (b), durata mandatului,

– în cazul persoanelor menționate la litera (c), durata statutului de membru permanent al unei delegații oficiale,

nu depășește cinci ani.”

Ținând seama de statutul profesional al acestor categorii de persoane sau de relația de rudenie cu un cetățean al Armeniei care are dreptul de ședere legală pe teritoriul statelor membre sau cu un cetățean al Uniunii care are reședința într-un stat membru al cărui resortisant este, se justifică acordarea unei vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de cinci ani sau cu valabilitate limitată la durata mandatului sau la șederea legală în cazul în care acestea nu depășesc cinci ani.

Persoanele care intră sub incidența articolul 5 alineatul (1) litera (a) din acord trebuie să facă dovada șederii legale a gazdei.

În ceea ce privește persoanele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (b) din acord, acestea trebuie să prezinte confirmarea statutului lor profesional și a duratei mandatului.

Această dispoziție nu se va aplica persoanelor care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (b) din acord dacă sunt scutite în temeiul acordului de cerința privind viza, și anume dacă sunt titularii unui pașaport diplomatic.

Persoanele care intră sub incidența articolul 5 alineatul (1) litera (c) din acord trebuie să facă dovada statutului lor de membru permanent al delegației și a necesității de a participa în mod regulat la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb.

În cazurile în care necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau regulat este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, valabilitatea vizei cu intrări multiple se va limita la această perioadă.

„(2) Misiunile diplomatice și posturile consulare ale statelor membre eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de un an pentru următoarele categorii de persoane, cu condiția ca pe parcursul anului precedent acestea să fi obținut cel puțin o viză și să o fi utilizat în conformitate cu legislația statului vizitat privind intrarea și șederea:

(a) membri ai delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Armeniei, participă periodic la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente care au loc pe teritoriul statelor membre la inițiativa unor organizații interguvernamentale;

(b) reprezentanți ai organizațiilor societății civile și persoanele invitate de organizațiile nonprofit ale comunității armene înregistrate în statele membre atunci când efectuează călătorii în statele membre cu scopul formării educaționale, al participării la seminarii, conferințe, inclusiv în cadrul programelor de schimb sau al programelor de sprijin panarmene și comunitare;

(c) membri ai profesiilor liberale care participă la expoziții internaționale, conferințe, simpozioane, seminarii sau alte evenimente similare, care călătoresc în mod periodic în statele membre;

(d) persoane care participă la activități științifice, culturale sau artistice, inclusiv la programe de schimb între universități și alte tipuri de programe de schimb, care călătoresc periodic în statele membre;

(e) studenți și absolvenți de studii universitare care efectuează în mod periodic călătorii de studii sau de formare educațională, inclusiv în cadrul programelor de schimb;

(f) participanți la programe oficiale de schimb organizate de orașe înfrățite și de alte entități municipale;

(g) persoane care călătoresc periodic în scopuri medicale și persoane care trebuie să le însoțească;

(h) jurnaliști și personalul tehnic care îi însoțește, în scop profesional;

(i) oameni de afaceri și reprezentanți ai organizațiilor de afaceri care călătoresc în mod periodic în statele membre;

(j) participanți la evenimente sportive internaționale și persoane care îi însoțesc, în scop profesional;

(k) conducători auto care prestează servicii de transport internațional de mărfuri și de pasageri către teritoriile statelor membre, cu vehicule înmatriculate în Armenia.

Prin derogare de la prima teză, atunci când necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau periodic este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, termenul de valabilitate al vizei cu intrări multiple este limitat la perioada respectivă.”

În principiu, vizele cu intrări multiple valabile pe o perioadă de un an vor fi eliberate categoriilor sus-menționate dacă în anul precedent (12 luni) solicitantul de viză a obținut cel puțin o viză și a utilizat-o în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) cu privire la intrare și ședere (de exemplu persoana nu a depășit perioada de ședere permisă) și dacă există motive pentru solicitarea unei vize cu intrări multiple.

În cazurile în care nu se justifică eliberarea unei vize valabile pe o perioadă de un an (de exemplu, dacă durata programului de schimb este mai scurtă de un an sau dacă persoana nu are nevoie să călătorească un an întreg) termenul de valabilitate al vizei va fi mai scurt de un an cu condiția ca celelalte cerințe pentru eliberarea vizei să fie îndeplinite.

„(3) Misiunile diplomatice și posturile consulare ale statelor membre eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de cel puțin 2 ani și de cel mult 5 ani pentru categoriile de persoane menționate la alineatul (2) din prezentul articol, cu condiția ca în ultimii 2 ani acestea să fi utilizat vizele cu intrări multiple de un an în conformitate cu legislația statului vizitat privind intrarea și șederea, cu excepția cazului în care necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau periodic este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, situație în care termenul de valabilitate al vizei cu intrări multiple este limitat la perioada respectivă.

(4) Perioada totală de ședere pe teritoriul statelor membre a persoanelor menționate la alineatele (1)-(3) de la prezentul articol nu depășește 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.”

Vizele cu intrări multiple valabile pe perioade de 2 până la 5 ani vor fi eliberate categoriilor menționate la articolul 5 alineatul (2) din acord cu condiția ca în ultimii doi ani precedenți (24 de luni) aceste persoane să fi utilizat cele două vize cu intrări multiple cu durată de 1 an în conformitate cu legislația privind intrarea și șederea din teritoriul (teritoriile) statului (statelor) vizitat(e) și ca motivele pentru solicitarea vizei cu intrări multiple să fie încă valabile. Trebuie reținut că o viză cu un termen de valabilitate de la 2 la 5 ani va fi eliberată numai în cazul în care pentru solicitantul de viză au fost eliberate două vize valabile timp de un an – și nu mai puțin – pe parcursul ultimilor doi ani precedenți și dacă acesta a utilizat respectivele vize în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) privind intrarea și șederea. Misiunile diplomatice și posturile consulare vor decide, pe baza evaluării fiecărei cereri de viză, termenul de valabilitate al acestor vize, și anume de la 2 la 5 ani.

Nu există nicio obligație de a elibera o viză cu intrări multiple dacă solicitantul nu a utilizat o viză eliberată anterior.

2.2.3. Titularii pașapoartelor diplomatice.

Articolul 10 din acord prevede că:

„(1) Cetățenii armeni, titulari de pașapoarte diplomatice valabile, pot intra pe teritoriile statelor membre, pot ieși de pe teritoriile statelor membre și pot tranzita teritoriile statelor membre fără viză.

(2) Persoanele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol au drept de ședere, fără viză, pe teritoriile statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.”

Procedurile de trimitere la post a diplomaților în statele membre nu sunt vizate de acord. Se aplică procedura de acreditare obișnuită.

III. COOPERAREA ÎN MATERIE DE DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE

Într-o declarație comună anexată la acord, părțile convin asupra necesității evaluării, de către Comitetul mixt instituit în temeiul articolul 12 din acord, a impactului nivelului de securitate al documentelor de călătorie respective asupra funcționării acordului. În acest scop, părțile au convenit să se informeze reciproc în mod periodic cu privire la măsurile luate pentru a se evita proliferarea documentelor de călătorie, dezvoltând aspectele tehnice ale securității documentelor de călătorie, precum și cu privire la procesul de personalizare a eliberării documentelor de călătorie.

IV. STATISTICI

Pentru a permite Comitetului mixt instituit prin acord să monitorizeze în mod eficace acordul, misiunile diplomatice și posturile consulare ale statelor membre ar trebui să transmită statistici Comisiei o dată la 6 luni. Statisticile ar trebui, atunci când este posibil, să prezinte o defalcare lunară a:

• numărului fiecărui tip de vize eliberate diferitelor categorii care intră sub incidența acordului;

• numărului de refuzuri de eliberare a vizei diferitelor categorii care intră sub incidența acordului;

• numărului de vize cu intrări multiple eliberate;

• duratei de valabilitate a vizelor cu intrări multiple eliberate;

• numărului de vize eliberate fără taxe diferitelor categorii care intră sub incidența acordului.

1 JO L 289, 30.10.2013, p. 2-11.

2 Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO L 81 din 21.3.2001, modificat ultima dată de Regulamentul (UE) nr. 1289/2013 din 11.12.2013, JO L 347, 20.12.2013, p.74.

3 JO L 239, 22.9.2000, p. 19.

4 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), JO L 243, 15.9.2009, p. 1.

5 În special, Regulamentul (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

6 Regulamentul (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

7 A se vedea articolele 2, 24 și 25 din Codul de vize.

8 A se vedea, în special, modificările aduse prin Regulamentul (UE) nr. 610/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 1).

9 Decizia nr. 565/2014/UE din 15 mai 2014 a intrat în vigoare la 16 iunie 2014 și a autorizat Bulgaria, Croația, Cipru și România să recunoască unilateral doar acele vize uniforme de scurtă ședere care sunt valabile pentru două intrări sau pentru intrări multiple și vizele de lungă ședere și permisele de ședere eliberate de părțile la Acordul Schengen și vizele cu valabilitate teritorială limitată eliberate titularilor de pașapoarte emise de Kosovo, precum și vizele naționale și permisele de ședere eliberate de Croația, ca fiind echivalente cu vizele lor naționale, atât pentru tranzit, cât și pentru șederea preconizată pe teritoriile lor care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Bulgaria, Croația, Cipru și România pot aplica noile norme începând cu 14 iulie 2014, înlocuind Deciziile nr. 895/2006/CE din 14 iunie 2006 și nr. 582/2008 din 17 iunie 2008.

RO RO