DEFINIȚIA CONTRACTULUI DE ÎNTREȚINERE
Definiția contractului de întreținere 11
TITLUL I
Aspecte generale
Capitolul 1
DEFINIȚIA CONTRACTULUI DE ÎNTREȚINERE
De lege lata, definiţia legală1 a contractului de întreţinere este pre- văzută în art. 2254 NCC. În doctrină2 s-a subliniat că, din punct de vedere formal, legiuitorul civil român a înțeles să definească acest contract prin prisma obligaţiei debitorului întreținerii ca şi conţinut şi durată, similar contractului de rentă viageră, urmând ca definirea completă să se realizeze prin raportare la modul de constituire, în acord cu prevederile art. 2256 alin. (1) coroborate cu art. 2243 NCC.
Contractul de întreţinere s-a definit ca fiind acea convenție prin care debitorul se obligă să execute, în favoarea celeilalte părți sau a unui terț, prestațiile aferente întreținerii şi îngrijirii pentru o anumită perioadă care, dacă nu este prevăzută în contract, se prezumă3 ca fiind viageră.
1 În doctrină, se apreciază că acest contract a fost consacrat legal ca efect al frec- ventei uzitări practice, prin prisma nevoilor societății; Xxxxxx Xxxxx, Contractele speciale. Curs universitar, ed. a VI-a, revăzută şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Xxxxxxxxx, 0000,
p. 329, nota 1 de subsol; în acest sens a se vedea infra cu privire la informațiile statistice, pp. 19 şi următoarele.
2 În acest sens, Xxxxxx Xxxxxxxxx, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Universul Juridic, Xxxxxxxxx, 0000, p. 365; Xxxx Xxxxxxxx, Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudență. Vol. III. Art. 1650-2664. Cartea a V-a. Despre obligații (titlurile IX-XI). Cartea a VI-a. Despre prescripția extinctivă, decădere şi calculul termenelor. Cartea a VII-a. Dispoziții de drept internațional privat, Ed. Xxxxxxxx, Xxxxxxxx, 0000, p. 640; autoarea subliniază, sub aspectul tehnicii legislative, distanțarea legiuitorului de definiția reținută în doctrină şi jurisprudență, atât sub aspect formal cât şi de substanță. Sub aspect formal, în sensul că s-a optat pentru definirea contractului de întreținere prin prisma obligațiilor debitorului, şi sub aspectul substanței, în privința trimiterii pentru completarea definiției contractului de întreținere cu regulile aplicabile contractului de rentă viageră.
3 Menționăm că în doctrină se susține, neargumentat, că „trebuie să rezulte expres din voința părților caracterul viager”, în acest sens Xxxxx Xxx, Contracte speciale în Noul
12 Aspecte generale
Părţile contractului de întreţinere sunt, din punct de vedere legal, denumite generic debitorul obligaţiei de întreţinere şi creditorul obliga- ţiei de întreţinere.
Precizăm că atunci când întreținerea este constituită prin mecanismul stipulației pentru altul, părțile vor fi stipulantul (constitutorul obligației de întreținere), promitentul (debitorul obligației de întreținere) şi terţul beneficiar (creditorul obligației de întreținere).
În doctrină1 se consideră că trebuie urmat modelul general (majo- ritar) astfel că ar trebui individualizați cocontractanții. Sub acest aspect, precizăm că Xxxxxx XX – Diferite contracte speciale, al noului Cod civil, cuprinde un număr de 20 de contracte, părţile fiind individualizate în cazul primelor 17 contracte şi având denumiri generice numai în cel al ultimelor 3 contracte. Astfel, cocontractanții nu sunt individualizaţi sub aspectul denumirii în cazul contractului de întreţinere, la contractul de joc şi pariu2, respectiv la cel de tranzacţie3.
Observăm că legiuitorul civil român nu a optat pentru a individualiza cocontractanții, optând în schimb pentru denumiri generice: „creditorul întreţinerii”, „debitorul întreţinerii”, respectiv „un anumit terţ”.
Menționăm că noţiunile de „creditor al întreţinerii”, respectiv „un anumit terţ” apar în însăşi primul articol dedicat reglementării (noţiunii)
Cod civil, Ed. Xxxxxxxx, Xxxxxxxxx, 0000, p. 292 şi nota 1 de subsol; subliniem că potrivit prevederilor art. 2254 alin. (2) teza întâi coroborată cu teza finală NCC, dacă părțile nu au prevăzut durata contractului, se prezumă (absolut) că este datorată pentru toată durata vieții creditorului întreținerii
1 În acelaşi sens, a se vedea şi Xxxxx Xxxxxxxxxxxx, Curs de drept civil. Contracte. Teste grilă, ed. a 2-a revizuită şi adăugită, Ed. Xxxxxxxx, Xxxxxxxxx, 0000, p. 445, nota 3 de subsol. Autorul subliniază că în literatura de specialitate din Franța (Xxxxx Xxxxxxxx, Droit civil: Les contrats speciaux civils et commerciaux. 8 edition, Montchretien, 2008, p. 655) beneficiarul întreținerii este denumit „bailleur”, care în traducere liberă înseamnă locator. Observăm că, deşi cele două noțiuni nu se confundă, similitudini există, deoarece atât locatorul cât şi beneficiarul întreținerii sunt îndrituiți în a primi prestații succesive.
2 În baza art. 2264 (lipsa dreptului la acțiune) alin. (2) teza I NCC, cel care pierde
(pierzătorul) nu poate să ceară restituirea plății făcute de bună voie.
3 Conform art. 2267 NCC, tranzacția este contractul prin care părțile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.
Definiția contractului de întreținere 13
contractului de întreţinere, art. 2254 NCC, în alineatul al doilea, respec- tiv în alineatul întâi. „Debitorul întreţinerii” este menționat, ca atare, pentru prima oară în cuprinsul art. 2257 alin. (1) teza întâi NCC.
Declinarea propunerii (indirecte) avansate de doctrină, în sensul individualizării părților contractuale, ni se pare relativ bizară în condițiile în care nici cu privire la părțile obligației legale de întreținere nu se folosesc noţiunile de „întreţinut legal”, respectiv „întreţinător legal”. Ca atare ar fi fost exclus riscul creării unor confuzii. Subliniem că în doctrină1 s-a avansat opinia că folosirea în cadrul contractului de între- ţinere a denumirii de „credi-rentier” pentru cel care transmite proprie- tatea unui bun (imobil), precum şi a denumirii de „debi-rentier” pentru cel care se obligă să presteze întreținerea, este mai utilă pentru denumirea şi identificarea părților contractante, neputându-se confunda cu părțile contractului de rentă viageră, deoarece în cazul acestui contract din urmă, obligația este divizibilă.
De lege ferenda propunem folosirea noțiunilor de „întreţinut con- venţional”, „întreţinător convenţional”, respectiv „terţ beneficiar al întreţinerii convenţionale”.
Cu privire la definiţia proiectată, subliniem că în Proiectul Codului civil din 20042 legiuitorul optase pentru denumirea de „contract de întreţinere pe viaţă”. În art. 1720 din actul normativ menționat, se regă- sea definiţia proiectată, prevăzându-se că o parte se obligă să transmită celeilalte un bun în schimbul obligației de întreținere şi îngrijire pentru tot timpul vieţii sale. Observăm că, spre deosebire de definiția de lege lata, în definiţia proiectată se restrângea cercul libertății de voință, con- venția fiind de plano cu titlu-oneros şi viageră.
Este adevărat că definiţia proiectată reproducea fidel definiția consacrată în doctrina şi jurisprudența cristalizată până în acel moment, însă nu ținea seama de realitățile practice ale voinței părților. Ca atare exista riscul ca atunci când contractul se încheia cu titlu-gratuit şi/sau pe
1 Xxxxxxx Xxxxxxx, Observație la sent. civ. a Trib. Caransebeş, no. c. 360/22-1923 din 2 Noemvrie 1927, în P.R. 1928, Partea a III-a, Soluțiuni jurisprudențiale române şi străine, p. 68.
2 xxxx://xxx.xxxxxx.xx/xxxxxx/xx_xxxxx.xxx.
14 Aspecte generale
o durată determinată să cadă sub sfera regulilor aplicabile contractelor nenumite.
În ceea ce priveşte definiţia contractului de întreţinere astfel cum se regăsea în cuprinsul Codului civil român din 1940, a priori menționăm că nevoia adoptării unui nou Cod civil s-a resimțit încă din perioada interbelică.
În acest sens, în anul 1939 a fost adoptat „Codul civil Xxxxx xx XX-lea”, ulterior modificat şi republicat în M. Of. nr. 206 din 6 septembrie 1940, urmând a intra în vigoare la data de 15 septembrie 1940. Climatul politic de la acea vreme a făcut ca intrarea în vigoare să fie amânată, eveniment care nu s-a mai produs niciodată. Deoarece în tot acest interval de timp au existat în paralel două coduri, Codul civil din 1864 în vigoare şi Codul civil din 1940, a cărui intrare în vigoare nu s-a mai produs, prin art. 230 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, a fost necesară abrogarea ambelor coduri.
Trebuie precizat că printre sursele de documentare pentru elaborarea Noului Cod civil din 2011 au fost avute în vedere atât Codul civil român din 1930 („Codul civil Xxxxx xx XX-lea”) cât şi Proiectul Codului civil român din 1971.
Codul civil din 1940, defineşte contractul de întreținere pe viaţă în art. 1665, ca fiind contractul prin care o parte se obligă să transmită celeilalte un bun în schimbul obligației de întreținere şi îngrijiri pe tot timpul vieții.
Cu referire la definiţia contractului de întreţinere conform Proiec- tului din anul 1971 privind Codul civil, menționăm că acest contract se găsea reglementat în cuprinsul art. 751-756. Contractul de rentă viageră era nereglementat, însă se prevedea că dispozițiile privind contractul de întreținere urmau să se aplice în mod corespunzător şi în cazul în care dobânditorul bunului transmis datora în temeiul contractului o rentă viageră. De asemenea, se mai prevedea posibilitatea instanței de a transforma obligația de întreținere în obligația de plată a unei rente.
Sub aspectul dreptului comparat, cu privire inclusiv la xxxxxxxx0 avute în vedere pentru elaborarea Proiectului Noului Cod civil, precizăm
1 A se vedea Expunerea de motive cu privire la Proiectul Noului Cod civil, publicată în xxxxx://xxx.xxxxxxxx.xx/xx-xxxxxxx/xxxxxxx/0000/00/Xxxxxxxx-xx-xxxxxx-xxxxxxx-XXX-X PC.doc.
Definiția contractului de întreținere 15
că acest contract este nereglementat de Codul civil din provincia Quebec1 (Canada), codurile civile polonez2, bulgar3, xxxx0, xxx0, xxxxxxx0, belgian7, italian8, spaniol9, german10, xxxxxxx00, japonez12, sau brazilian13, fiind însă reglementat de codurile civile elvețian14, xxxxx00, xxxxxxx00, moldovenesc17, lituanian18, ucrainean19, georgian20, rus21 şi bielorus22.
1xxxx://xxx0.xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.xxxx.xx.xx/xxxxxxxXxxxxx/xxxxxxxxxx.xxx?xxx
e=2&file=/CCQ_1991/CCQ1991.html.
2 xxxxx://xxxxxxxxxx0000.xxxxx.xxxxxxxxx.xxx/0000/00/xxx-xxxxx-xxxx.xxx.
3 xxxx://xxxxxxx.xxxx.xxx/xxxxxxxxxxx/xxxx/0/xxxxx0.xxxx. xxxx://xx-xxxxxxxxx.xxx/xxxxxxxx/ transfer-of-the-ownership-right-over-a-property-in-exchange-for-maintenance-and-care/.
4 xxxx://xxx.xxxxxxxxxxxxxxxxx.xx/xxxx/xxxxxxx.
5 xxxx://xxx.xxxxxxxxxxxxxxxx.xxx/xx/00-0000-xx.
6 xxxxx://xxx.xxxxxxxxxx.xxxx.xx/xxxxxxXxxx.xx?xxxXxxxxxXXXXXXXX000000000000.
7 Xxxxx Xxxxxxx, Contractul de întreținere, Ed. Universității Transilvania din Braşov, 2007, p. 62.
8 xxxx://xxx.xxx.xxxxx.xx/xxxxxxx/xxxxxx_xxxxxx/xxxx.xxxx.
9xxxx://xxx.xxxx.xx/xx-xxxxxxx/xxxxxxx/xxxx/Xxxxxxx_Xxxxx_Xxxx_(X%X0%X0xxxx_
Civil)%5B1%5D.pdf.
10 xxxxx://xxx.xxxxxxx-xx-xxxxxxxx.xx/xxxxxxxx_xxx/xxxxxxxx_xxx.xxxx. xxxxx://xxx.xxxxxxx-xx-xxxxxxxx.xx/xxxxxxxx_xxx/xxxxx.xxxx#xx_x0000.
11 xxxx://xxx.xxxxxxxxxxxxx.xxx/xxxxxxxxxxxxx000.xxx.
12 xxxx://xxx.xxx.xx.xx/xxxxxxx/000000000.xxx.
13 xxxx://xxx.xxxx.xxx/xxxxxxx/xx/xxxx.xxx?xxxx_xxx000000.
14 xxxxx://xxx.xxxxx.xx/xxx/xx/xxxxxxxxxx-xxxxxxxxxxx/00000000/000000000000/ 220.pdf.
15 xxxx://xxx.xxxxxxx.xx/xxx/xxxxx/xxxx/xxx/xxxxxxx.xxx. xxxx://xxx.xxxx.xx/XxxxxxXxxxx/Xxxxxx/XXX/Xxxxx/Xxxxxxxxxxx Civil-Obligations-Act.pdf.
16 xxxxx://xxxxxxxxx.xxxxx.xxxxxxxxx.xxx/0000/00/xxxxx_xxxx.xxx.
17 xxxx://xxx.xxxxxxx.xx/xx/000000/.
18 xxxx://xxxxx.xx/xxxxxx/00_0_xx.xxxx.
19 xxxx://xxx.xxxx.xxx/xxxxxxx/xx/xxxx.xxx?xxxx_xxx000000. xxxx://xxx.xxxx.xxx/xxxxxxxxx/xxxxx/xxxx/xxxxxxx.xxx.
20 xxxx://xxx.xxxx.xxx/xxxxx/xxxxxxx/xxxx/xx/xx/xx000xx.xxx. xxxxx://xxx.xxx.xxx/xxx/xxxxxx/xxxx/XXXXXXXXXX/00000/000000/X000000000/XXX
90468%20Geo.pdf.
21 xxxx://xxx.xxxx.xxx/xxxxx/xxxxxxx/xxxx/xx/xx/xx000xx.xxx.
22 xxxx://xxx.xxxx.xxx/xxxxx/xxxxxxx/xxxx/xx/xx/xx000xx.xxx.
16 Aspecte generale
În ceea ce priveşte definiţia legală a contractului de întreţinere conform Codului civil al Republicii Moldova din 2002, menționăm că acest act normativ reglementează contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, în cuprinsul art. 839 fiind prevăzut că acesta este acea convenție prin care o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea celeilalte părți (dobânditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobânditorul se obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură – locuință, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar pe timpul cât va trăi, precum şi înmormântare.
Contractul de întreţinere era, de asemenea, reglementat şi sub egida Codului civil al Republicii Moldova din 19641 (abrogat), în capitolul XXXVII, având denumirea de contractul de înstrăinare a unei case de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Conform prevederilor art. 445, din actul normativ menționat, în baza contractului de înstrăinare a unei case de locuit cu condiția întreținerii pe viață, o persoană incapabilă de muncă din cauza vârstei sau în legătură cu starea sănătății (denumită transmi- țător) transmite în proprietate unei alte persoane (denumită dobânditor) o casă de locuit sau o porțiune din casă, în schimbul căreia dobânditorul se obligă să procure transmițătorului, până la moartea acestuia, asigurare materială în natură – locuință, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar.
Observăm că spre deosebire de noua reglementare, cea veche pre- vedea posibilitate încheierii contractului de întreținere numai dacă bene- ficiarul întreținerii transmitea dreptul de proprietate asupra unei case de locuit. Cu toate acestea, în literatura de specialitate2 moldovenească se subliniază că această convenție era rar folosită în practică, deoarece foarte puține persoane dispuneau de o casă de locuit.
1 xxxx://xxx.xxxxxxx.xx/xxxxx.xxx?xxxxxxxxxxx&xxxxxxxx&xxxxx0&xxx000000.
2 Xxxxxx Xxxxxxxxx, Reglementările privind instituția înstrăinării bunurilor cu condiția întreținerii pe viață în legislația Republicii Moldova şi a altor state, în Revista Legea şi viața, Decembrie, 2016, p. 27; Xxxxxx Xxxxxxxxx, Analiza problematicii privind instituția înstrăi- nării bunurilor cu condiția întreținerii pe viață prin prisma materialelor ştiințifice publicate de autori autohtoni, precum şi legislația în vigoare. În Materialele Simpozionului Ştiințific Internațional „Agricultura modernă – realizări şi perspective, cadastru şi drept”, consacrat aniversării a 00 xx xxx xx xx xxxxxxxxxxx XXXX. Vol. 33. Chişinău, 2013, p. 236.
xxxx://xxx.xxxxxxxxxxx.xx.xx/xxxxxxx/0000/00-0/0.xxx.
Definiția contractului de întreținere 17
Subliniem şi prevederile Codului civil al fostei Republici Sovietice Federativă Socialistă Rusă1 din 1964, care în art. 2532 reglementau acest contract sub denumirea de „vânzare cu clauză de întreţinere”.
Potrivit acestui text de lege, persoana care vinde o casă de locuit pentru a i se asigura întreținerea (locuință, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale), trebuie să fie incapabilă de a munci datorită vârstei sau stării sănătății sale, definiția legală a acestui contract fiind identică cu cea din Codul civil al Republicii Moldova din 1964.
În ceea ce priveşte definiţia doctrinară a contractului de întreţinere, sub egida vechiului Cod civil, în literatura de specialitate3 se aprecia în mod constant că acesta este o creaţie a practicii judiciare şi a doctrinei. Apreciem că această formulare era inexactă, întrucât nu ținea seama de definiţia actului juridic nenumit4.
Într-adevăr, această convenție reprezenta rezultatul principiului libertăţii de voinţă a părților, iar nu al jurisprudenței şi/sau al doctrinei,
1 Xxx Xxxxx, Contractul de întreținere în proiectul codului civil, în RRD, anul XXIX, nr. 6/1973, p. 15.
2 „Article 253. Sale of a house on condition of lifetime support of the seller. By a contract for sale of a house on condition of lifetime support of a seller who is unable to work on account of age or condition of health, the seller transfers a house or part of a house to the ownership of the buyer, and the buyer undertakes in payment of the purchase price to provide the seller until the end of his life with material security in kind-in the form of a place to live, food, care and necessary assistance”. xxxx://xxxxxxxxxx.xxx. xxxxx.xxx/xxxxx/0/.
3 În acest sens a se vedea doctrina cvasiunanimă în această materie; cu titlu exem- plificativ enumerăm: Xxxxxx Xxxxx, Contractele speciale. Curs universitar, ed. a VI-a, revă- zută şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 329, nota 1; Mihaela-Xxxxxxxx Xxxxxxxx, Noul Cod civil. Studii şi comentarii. Volumul III. Partea a II-a. Cartea a V-a (art. 1650-2499). Contracte speciale. Garanții, Coordonator: Xxxxxxxx Xxxxxxx, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, Academia Română, Institutul de cercetări juridice, Departamentul de drept privat „Xxxxxx Xxxxxxx”, p. 761
4 În doctrină, Xxxxxxx Xxxxx, Xxxxx Xxxxxxxxxxxx, Instituții de drept civil în regle- mentarea noului Cod civil, Ed. Xxxxxxxx, 0000, p. 88, actele juridice nenumite, cunoscute şi sub denumirea de atipice, au fost definite ca fiind acelea care nu se bucură de o regle- mentare proprie, dând expresie principiului libertății actelor juridice.
18 Aspecte generale
întrucât pe de-o parte rolul judecătorului1 nu este acela de a crea con- tracte, ci de a aplica legea pentru soluționarea litigiilor civile, iar pe de altă parte literatura de specialitate juridică2 are rolul3, printre altele, de a contribui la realizarea unei comunicări mai eficiente a dreptului.
În literatura de specialitate4 contractul de întreţinere a fost definit ca fiind convenția prin care întreţinutul transmite unul sau mai multe bunuri determinate şi/sau o sumă de bani întreţinătorului, care se obligă să presteze întreținere celui dintâi sau unei terțe persoane – beneficiar al întreţinerii, până la data decesului sau pe o durată de timp determinată, iar după moarte să o înmormânteze5.
În literatura de specialitate6 mai veche, convenţiile de întreţinere erau definite ca fiind contractele prin care o parte înstrăinează un fond în schimbul sarcinei dobânditorului de a întreține pe vânzător.
În doctrină7, sub egida vechiului Cod civil se aprecia ca fiind criti- cabilă denumirea folosită în practică, şi uneori chiar şi în literatura de specialitate8, de „vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere”, deoarece
1 Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1), denumit marginal, rolul judecătorului în aflarea adevărului, din noul Cod de procedură civilă, judecătorul soluționează litigiul în baza regulilor de drept care îi sunt aplicabile.
2 În acest sens, Xxxxxxx Xxxxx Xxxxxxxxxx, Rolul clarificator al doctrinei pentru comunicarea juridică, publicată pe xxxx://xxx.xxx.xxx.xx/xxxxxxxxx/xxxxxx/000000000/ 201/Claudiu%20Ramon.pdf?sequence=1&isAllowed=y.
3 În doctrină, Xxxxxx Xxxxxxx, Contracte speciale, Ed. Xxxxxxxx, Xxxxxxxxx, 0000,
p. 307, se apreciază rolul doctrinei în materia contractului de întreținere ca fiind esențial
prin prisma facilitării unei jurisprudențe variate şi bogate.
4 În acest sens, Xxxxxxx Xxxxx-Xxxxxx, Contracte civile. Încheiere, executare, încetare, ed. a III-a revăzută şi adăugită, Ed. Xxxxxxx, Xxxx, 0000, p. 326.
5 Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxxxxx Xxxxxxxx, Drept civil, Contracte, Succesiuni, Ed. Xxxxxxx, Xxxx, 0000, p. 103.
6 X. Xxxxxxx, notă la sent. Judecătoriei Băileşti, în PR, 1927, Partea a II-a, p. 269; observăm cum autorul în definirea contractului de întreținere foloseşte noțiunile de „vân- zător” şi „sarcină”, specifice contractului de vânzare sau donației.
7 În acest sens Xxxxxxxx Xxxx, Tratat de drept civil..., p. 536; Xxxxxxx Xxxxx-Xxxxxx,
op. cit., p. 329; Xxxxxx Xxxxxxx, op. cit., p. 310, nota 3 de subsol.
8 Xxxx Xxxxxxxx, Principalele contracte de drept civil, Ed. Xxxxx Xxxxx, Xxxxxxxxx, 0000, p. 43.
Definiția contractului de întreținere 19
setul de reguli aplicabil se stabileşte în funcție de calificarea naturii
(juridice a) contractului, care nu putea să fie dublă.
Pe de altă parte, din punct de vedere terminologic, mergându-se pe aceeaşi consecvență, s-ar fi putut uzita şi noțiunea de „întreţinere cu clauză de vânzare” pentru situația în care prestaţia principală ar fi fost întreţinerea, însă o natură mixtă a obligațiilor din cuprinsul unei con- venții nu poate schimba natura contractului şi nici dicta denumirea acestuia.
În acest sens, s-a ilustrat, ca exemplu elocvent, faptul că înstrăinarea unui bun în schimbul rentei viagere şi a unei sume de bani, nu poartă denumirea în practică sau doctrină de „contract de vânzare-cumpărare cu clauză de rentă viageră”. Având în vedere cele expuse anterior, nici noțiunea de „rentă viageră cu clauză de vânzare” nu a fost adoptată de doctrină sau de practică pentru aceleaşi considerente.
În concluzie, anterior adoptării noului Cod civil, contractul de întreţinere se năştea din voinţa părţilor, instanțele urmând să aplice legea acolo unde existau disensiuni, având în vedere şi soluțiile oferite în acest sens de literatura de specialitate prin cercetarea ştiințifică derulată.
Sub aspectul dreptului comparat, cu privire la definiţia doctrinară a contractului de întreţinere, în literatura de specialitate franceză, această convenție este definită având denumirea de „bail a nourriture”, care literalmente se traduce1 în limba română sub forma „închirierea pentru hrană”.
Uneori, referirile la contractul de întreținere sau clauza de întreținere se fac prin denumirea de „alienation de fonds perdu”2, care presupune acele înstrăinări ce au ca preț un drept viager3 de regulă sume de bani.
Contractul de întreținere este definit în literatura de specialitate4 franceză ca fiind „convenția prin care un individ se angajează să dea
1 Xxxxxx Xxxxxxxxx, Reglementările..., p. 28.
2 Pentru dezvoltări a se vedea infra cu privire la aspectele de drept comparat privind prezumția legală de simulație în materia contractului de întreținere cu titlu oneros, p. 120 şi următoarele.
0 Xxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxx, Traite pratique de droit francais, xxx X, Ed. Xxxxxx et Xxxxxx-Xxxxxx, Xxxxx, 0000, p. 67.
0 Xxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxx, Traite pratique de droit francais, xxx X.
20 Aspecte generale
locuință, să hrănească, să îmbrace, să încălzească, să spele, să îngrijească, să întrețină, fie sănătos, fie bolnav, un alt individ în schimbul abando- nului consimțit de acesta al unui capital sau al unui bun determinat”.
Alteori, acest contract se mai regăseşte, în practica judecătorească franceză, sub forma donaţiei cu sarcina întreţinerii sau sub forma contractului de vânzare cu preţul convertit în obligaţia de întreţinere.
În doctrina belgiană1 contractul de întreţinere este definit sub denu- mirea de „contract de închiriere cu hrană” ca fiind convenția prin care o persoană înstrăinează un capital, în schimbul hranei, locuinței şi întreținerii pe durata vieții sale şi, doar uneori, şi cu obligația de a fi înmormântat.
Similar sistemului de drept rus şi georgian, contractul de întreţinere este calificat în literatura de specialitate belgiană ca fiind o specie a contractului de rentă viageră, cu deosebirea că în primele două sisteme de drept menționate contractul de întreţinere cunoaşte o reglementare proprie.
În acest sens, se apreciază că, deşi convenția de întreținere „împru- mută” de la contractul de închiriere denumirea, pentru ideea de cazare remunerată, în realitate este vorba despre un contract de rentă constituit cu titlu oneros, cu deosebirea că arieratele sunt reprezentate de prestarea unor servicii, iar nu de sume de bani.
În literatura de specialitate românească2, în raport de cele menționate anterior, s-a arătat că practicienii liber-profesionişti în drept, oricând au avut de-a face cu astfel de acte, le-au îmbrăcat în forma cea mai convenabilă pentru interesele clienților lor. Din acest considerent putem să subliniem încă odată caracterul salutar al reglementării contractului de întreținere în noul Cod civil român, pentru sistarea interpretării specu- lative a normelor juridice în funcție de unele interese particulare.
Urmând modelul din literatura3 de specialitate românească şi for- matul consacrat în jurisprudență, în doctrina moldovenească4 s-a optat,
1 Xxxx Xxxxxxx, Precis de droit civil belge, Xxxxx XX, Xxxxxx XX, Capitolul IV, Ed. Etablissement Xxxxx Xxxxxxxx, Xxxxxxxxx, 0000, xxxxx în Xxxxx Xxxxxxx, op. cit., p. 62.
2 X. Xxxxxxx, op. cit., p. 269.
3 Xxxx Xxxxxxxx, Drept civil. Contracte civile. Cluj, Deva, 2004, p. 140.
4 Xxxxxx Xxxxxxxxx, Reglementările..., p. 28; Xxxx XXXXXXX, Note de curs. Drept civil.
Partea specială. Ciclul I, Chişinău, 2013, p. 13, format electronic, publicat pe site-ul
Definiția contractului de întreținere 21
într-o opinie, pentru definirea contractului de întreținere ca fiind con- venția prin care o parte înstrăinează un bun al său, în schimbul obligației de întreținere asumate de către dobânditor, care implică efectuarea de către acesta din urmă a unor prestații de asigurare a hranei, medicamen- telor, asistenței medicale şi a altor asemenea necesare traiului, inclusiv suportarea unor costuri legate de posibile intervenții medicale sau asigurarea unei persoane care să-l însoțească pe creditor temporar sau permanent.
Spre deosebire de sistemul de drept xxx, xxxxxxxx sau belgian şi similar sistemului de drept român, contractul de întreținere este calificat în doctrina moldovenească1 nu ca o specie a rentei viagere, ci ca fiind un contract independent.
În practica judiciară română, sub egida vechiului Cod civil, defi- nirea jurisprudenţială a contractului de întreţinere se făcea prin deli- mitarea față de alte contracte şi raportat la determinarea obligaţiei prin- cipale a întreținătorului şi a conţinutului acesteia, având în vedere că majoritatea litigiilor aveau ca obiect rezoluțiunea contractului cerută de întreținut.
Importanţa practică a definiţiei contractului de întreţinere dată de jurisprudenţă se regăsea în calificarea corectă a acestei convenții, prin setul de reguli care urma să se aplice şi efectele specifice generate de aplicarea unei anumite categorii de reguli.
În esență, s-a decis2 că atunci când în schimbul bunului urma (numai) să se presteze întreținere, fără a se plăti o sumă de bani, convenția urma
xxxx://xxx.xxxx.xx/xxxxxxx//xxxxx/Xxxx_xx_xxxx_xxxxx_xxxxxx_0/000_-_000_-_Xx ept_civil Partea_speciala_I,_II.pdf.
1 Xxxxxx Xxxxxxxxx, Reglementările..., p. 30, precum şi Xxxx Xxxxxxx, Xxxxx Xxxxxxxxx, Analiza juridică a contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, publicată în Revista Xxxxxxxxx xx Xxxxx, 0000, xx. 5, p. 38; în sens contrar, Xxxx Xxxxxxxx, Drept civil. Contractele civile. Chişinău: Xxxxx – V.I., 2004, p. 127.
2 În acest sens T.S., s. civ., dec. nr. 1122 din 23 mai 1987, publicată în C.D. T.S. 1987, Ed. Ştiințifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 81, precum şi în RRD nr. 3/1988, p. 60; C.S.J., s. civ., dec. nr. 12/1991, în Dreptul nr. 1/1992, p. 106, citată în Xxxxxxxxxx Xxxxx, Xxxxxxxx Xxxxxxx Xxxxx, Xxxxxx Xxxxx, Repertoriu de doctrină şi jurisprudență română I, 1989-1994, Ed. Argessis, 1995, p. 216.