MEMORIU DE PREZENTARE
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru obţinerea
ACORDULUI DE MEDIU
OBIECTIV: REFACERE SI CONSOLIDARE TERASAMENTE 1,8 KM DRUMURI COMUNALE (DC 22 D – 1,8 KM) SI 8 PODETE (1 PE DC 22 B, 1 PE DS 4, 2 PE DV 37, 2 PE PARAUL TARAIA), 1 PE DV4, 1 PE
DV 36”
BENEFICIAR: COMUNA POLOVRAGI, JUDEŢUL GORJ
- 2019-
1
FOAIE DE PREZENTARE
DENUMIRE PROIECT: Refacere si consolidare terasamente 1,8 km drumuri comunale (DC 22 D – 1,8 km) si 8 podete (1 pe DC 22 B, 1 pe DS 4, 2 pe DV 37, 2 pe
paraul Taraia), 1 pe DV4, 1 pe DV 36”
PROIECTANT: SC RIONVIL SRL RM. VÂLCEA
Str. Bujorului nr. 1 Tel/Fax: 0350/808.769;
AUTORIZATIE : J38/322/2001
CUI : RO 14159023
BENEFICIAR: COMUNA POLOVRAGI, JUDEŢUL GORJ
FOAIE DE SEMNĂTURI
DIRECTOR: Ing. Mosor Cosmin
COLABORATORI: Ecolog. Xxxxx Xxxxxx Xxx. Xxxxxxx Xxxxxxx Xxx. Xxxxxxxx Xxxxx Xxx. Xxxxx Xxxxxxxxx
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru obţinerea
ACORDULUI DE MEDIU
Acest Memoriu de Prezentare pentru obţinerea Acordului de Mediu a fost realizat în conformitate cu Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra me diului pentru proiecte publice şi private, Anexa nr. 5 la metodologie – Conţinutul cadru al memoriului de prezentare.
I. Denumirea proiectului:
„ Refacere si consolidare terasamente 1,8 km drumuri comunale (DC 22 D – 1,8 km) si 8 podete (1 pe DC 22 B, 1 pe DS 4, 2 pe DV 37, 2 pe paraul Taraia), 1 pe DV4, 1 pe DV 36”
a) denumirea titularului: Comuna Polovragi, Jud. Gorj;
b) adresa titularului, telefon, fax, adresa de e-mail: Comuna Polovragi, Jud. Gorj; Cod Poştal: 217365; Tel: 0000000000;Fax: 0000-000000.
c) reprezentanţi legali, împuterniciţi, cu date de identificare: xx. Xxxxx Xxxxxxxx - Primar
II. Descrierea proiectului:
Situatia existenta:
Drumul care face obiectul acestei investiţii are lungimea totala de 2080 m si se desfasoara pe raza comunei Polovragi, se desprinde din DJ665, Horezu-Vaideeni-Polovragi si se directioneaza spre nord.
Drumul este pietruit si afectat de precipitatii.
Justificarea necesităţii proiectului
Scopul urmărit este de îmbunătăţire a situaţiei sociale şi economice a locuitorilor în zonele rurale prin legarea acestora la reţeaua de drumuri publice comunale, judeţene şi naţionale. Se va realiza creşterea pieţei agricole, a investiţiilor locale, îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea frecvenţei şi participarea tinerilor la sistemele de educaţie în folosul locuitorilor din mediul rural.
Prin realizarea podului, traficul în zonă va beneficia de condiţii superioare de circulaţie, condiţii care se vor concretiza într-o serie de avantaje economice, precum reducerea costurilor de exploatare a vehiculelor, viteză de parcurs sporită, deci o reducere a timpilor de parcurs şi a pierderilor aferente.
Beneficiile cele mai importante sunt cele din reducerea costurilor generate utilizatorilor de drum compuse din economii la costurile de operare ale autovehiculelor şi economii la timpul de călătorie al pasagerilor.
Descrierea constructiva a proiectului propus:
Traseul drumului proiectat se suprapune în totalitate pe cel existent. Pe întreg traseul se va reprofila partea carosabila si se va pregati platforma drumului in vederea aducerii la starea initiala (pietruire).
Prin amenajarea drumului nu sunt afectaţi stâlpii LEA amplasaţi pe marginea acestora.
Viteza de proiectare prevăzută este de 30 km/h, deoarece s-a respectat traseul actual. Deoarece pe acest drum nu s-a efectuat recenzia circulaţiei, a fost stabilit un trafic uşor, care face să nu fie necesară dimensionarea sistemului rutier conform STAS 1339/79.
Drumul se înscrie în clasa tehnica V, conform Ordinului 1296/2017, categoria de importanţă “C” normală, conform Legii 10/1995.
La stabilirea platformei drumului si a lăţimii părţii carosabile se vor asigura prescripţiile STAS 2900-89, Normativului Departamental PD 67/1980 si Ordinului 1296/2017.
3
La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia UE. Aceste materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile HG nr. 766/1997 şi Legii nr. 10/1995 privind utilizarea de materiale agrementate la execuţia lucrărilor.
Traseul în plan
Refacerea drumului comunal DC 22D (L=2080m conform ridicarii topografice) a fost prevăzută pe traseul existent, astfel încât aceste intervenţii asupra drumului să fie compatibile cu prevederile Ordinului 1296/2017, STAS 863-85 şi Specificaţia tehnică nr. 837 editată şi aprobată de MLPTL.
Lungimea drumului:
Nr.crt | Denumire drum | Lungime m |
1 | DC 22D | 2080 |
TOTAL | 2080 |
Sistemul rutier:
DC 22D
⮚ reprofilare zester existenta;
⮚ strat de fundatie din piatra sparta, cu grosimea de 12 cm, conf. 13242+A1:2008
Profilul longitudinal
Profilul longitudinal al drumului - este secţiunea verticală prin axa drumului, desfăşurată pe un plan vertical, conţinând atât linia roşie cât şi linia neagră şi o serie de date necesare execuţiei.
Declivitatea este cuprinsă între 1,00% si 13,76%.
La proiectarea liniei roşii se va respecta STAS 863/85 în ceea ce priveşte pasul de proiectare şi curbele de racordare în plan vertical, corectându-se astfel denivelările existente şi conferind sectorului supus modernizării şi asfaltării un confort net superior celui existent.
Se vor avea în vedere următoarele aspecte :
- evitarea declivităţilor cu valori peste cele maxime admise sau sub cele minime, pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale ;
- evitarea frângerii frecvente a liniei roşii ;
- se va evita proiectarea liniei roşii în palier, pentru a asigura scurgerea apelor în lungul traseului ;
La proiectarea liniei roşii se vor avea în vedere punctele de cotă obligată, cum ar fi podeţele şi racordurile cu alte drumuri.
Profil transversal tip
Elementul principal dintr-un profil transversal îl constituie partea carosabilă destinată circulaţiei vehiculelor, dispusă pe un sistem rutier alcătuit şi dimensionat în aşa fel încât să preia solicitările din trafic şi condiţii climatice pe o durată determinată în limita deformaţiilor admisibile.
Pentru traseul proiectat a fost ales urmatoarul profil transversal tip pentru drumuri comunale conform Ordinului 1296/2017:
DC 22D - PROFIL TRANSVERSAL TIP
- lungime = 2.080,00 m;
- platforma drumului = 5,00 m;
- parte carosabila = 4,00 m;
- acostamente piatra sparta 2 x 0,50m;
- Sistem rutier:
⮚ Reprofilare zestre existenta;
4
⮚ strat de fundatie din piatra sparta, cu grosimea de 12 cm, conf. 13242+A1:2008, STAS 6400-84;
- profilul transversal tip în aliniament va fi sub formă de acoperis cu panta de 2,5%;
- acostamente piatra sparta cu panta de 4%;
1. Podet 1 pe DV 37
Pe drumul vicinal DV 37, se va executa un podet tubular cu D=1000mm, L=9,20m, prevazut cu camera de cadere in amonte, conform planului de situatie, avand rolul de preluare si descarcare a apelor de suprafata care se acumuleaza in amonte.
Se va reface structura rutiera afectata de lucrari in zona podetului astfel:
⮚ 20 cm fundatie din balast conf. STAS 6400-84;
⮚ 15 cm fundatie din piatră spartă conf. SR EN 13242+A1:2008, STAS 6400-84;
2. Podet 2 pe DV 37
Pe drumul vicinal DV 37, se va executa un podet tubular cu D=1400mm, L=10,00m, peste paraul Lalailor (punct La Mariuca), conform planului de situatie, in zona podetului tubular existent, cu diametrul D=800mm, afectat de precipitatiile abundente din vara anului 2018.
Amonte si aval de podet se va perea albia si malurile paraului pe lungimea de 15m. Pereul se va executa din pereu din piatra bruta in grosime de 20cm asezat pe un strat drenant de 10cm balast.
Se va reface structura rutiera afectata de lucrari in zona podetului astfel:
⮚ 20 cm fundatie din balast conf. STAS 6400-84;
⮚ 15 cm fundatie din piatră spartă conf. SR EN 13242+A1:2008, STAS 6400-84;
3. Podet 3 pe DV 36
PODET D5
Podet peste torent
Pe drumul vicinal DV 36, in punctul Xxxxxxxx Xxxxxx, se va executa un podet Tip D5 cu urmatoarele caracteristici.
- latime 5,90 m;
- lungime 9,70 m;
Infrastructura podetului – constă din elemente prefabricate tip L2, asezate pe fundatii din beton
simplu;
Suprastructura podetului – alcătuită dintr-o reţea de 12 (10+2) dale prefabricate D5,
- L = 5,90 m;
- l = 79cm;
- h = 0,40 m;
Siguranta circulatiei pe podet:
Se va monta parapet metalic foarte greu pe Ltotal = 40m.
Lucrari in albie
Pentru asigurarea scurgerii debitului in conditii de siguranta in sectiunea podetului, s-au prevazut lucrari de stabilizare a talvegului si lucrari de aparari de maluri atat in amonte cat si in aval de pod, pe ambele maluri, astfel:
- in amonte si in aval pe ambele maluri s-au prevazut m aparari de maluri cu gabioane din plasa de sarma umplute cu bolovani de rau, tip: G1 =1 x1 x 4; G1,5 = 1,5 x 1 x 4 si S = 5 x 0,5 x 4
- lungimea totala a protectiei malurilor este de 54,00 m si se va face in amonte si aval de pod pe ambele maluri. Inaltimea gabioanelor este de 2 m.
- In amonte se va executa un prag din gabioane tip G3=3 x 1 x 4, pe L=12,00m.
5
4. Aparari de mal pe DC 22B
In vederea protejarii malului stang al paraului Taraia, amonte de podul situat pe DC 22B, la aproximativ 50m, se vor executa aparari de mal din gabioane tip G1 =1 x1 x 4; G1,5 = 1,5 x 1 x 4 si S = 5 x 0,5 x 4 pe lungimea L=60,00m.
5. Pod peste paraul Taraia punct « La Hala »
La solicitarea beneficiarului de a consolida podul existent avand la baza concluziile expertizei tehnice, verificare hidraulica, studiu geotehnic, a fost analizat actuala structura propusa spre consolitare.
In urma verificarii hidraulice se concluzioneaza ca actualele culei se pot mentine prin consolidare si inaltare ( pentru a asigura garda libera trecere plutitori).
Consolidarea consta in camasuire elevatii, subzidire fundatii si inlocuire suprastructura.
Podul proiecat va avea o lungime de 10,16m din care 7,72m suprastructura si 2 x 1,20m ziduri intoarse.
Latimea partii carosabile va fi de 4.0m si o latime totala de 5,00m.
Suprastructura:
Suprastructura este o dala monolita ce va asigura un un gabarit de 4,00m carosbil si o latime totala de 5,00m.
Gabaritul este impus de elevatiile culeilor si lipsa spatiului de amenajare acces pe rampe.
Lungimea dalei va fi de 7,72m si o grosime de 0,40m din beton C35/45 si armatura BST500 (sau BST500s).
Dupa schema statica structura este o grinda simplu rezemata pe un strat de nisip si carton bitumat. Incarcarile de calcul pentu structura sunt A13, S60.
Sistemul rutier pe pod este din beton asfaltic executat cu panta in acoperis. Tablierul podului este proiectat cu panta longitudinala de 2%.
Parapetul pe pod este de tip metalic combinat.
Cale:
- Beton asfaltic cilindrat tip BAP16 - 6cm (4+3cm)
- Protectie hidroizolatie BA8 - 3cm
- Hidroizolatie din carton bitumat de min.4mm aplicata la cald. Infrastructura:
Infrastructurile sunt culei existente ce se vor camasui 15cm si suprainalta. Fundatiile se vor consolida prin subzidire 1.0m latime si min.1,25m adancime.
Etansietatea dintre tablier si ziduri de garda se va asigura prin intermediul rosturilor de dilatatie de
~20mm (-10mm…+10mm).
Betoanele in contact cu pamantul se vor hidroizola cu emulsie bituminoasa.
Betoanele fetelor vazute se vor zugravi cu vopsele speciale anticorozive pentru betoane supuse la intemperii.
Racordari cu terasamnetele:
Racordarea terasamentelor se face prin intermediul aripilor de beton adaptate la oblicitatea traversarii raului si la situatia din teren.
Rampele de acces se vor inalta si amenaja pentru accesul pe pod pe min. 25m. Podul este prevazut cu casiuri la un capat spre culee C1.
Albia in zona podului se va curata calibra si degaja de gunoaie.
6. Pod de acces la Nita
6
Actualul pod nu asigura sectiunea de scurgere si in urma inundatiilor din vara anului 2018, podul a inundat zona.
Podul proiectat a fost dimensionat pentru debitele de calcul de Q 5% si verificat la Q1%.
Podul proiectat va avea o lungime de 10,04m din care 9,00m suprastructura si 2 x 0,50m ziduri intoarse.
Latimea partii carosabile va fi de 4,00m si o latime totala de 5,00m.
Suprastructura:
Suprastructura este o dala monolita ce va asigura un un gabarit de 4,00m carosbil si o latime totala de 5,00m.
Dala va avea o grosime minima de 0,40m din beton C35/45 si armatura BST500 (sau BST500s).
Dupa schema statica structura este o grinda simplu rezemata pe un strat de nisip si carton bitumat.
Incarcarile de calcul pentu structura sunt A13, S60.
Sistemul rutier pe pod este din beton asfaltic executat cu panta in acoperis. Tablierul podului este proiectat cu panta longitudinala de 2%.
Parapetul pe pod este de tip metalic combinat.
Cale:
- Beton asfaltic cilindrat tip BAP16 - 6cm (4+3cm)
- Protectie hidroizolatie BA8 - 3cm
- Hidroizolatie din carton bitumat de min. 4mm aplicata la cald.
Infrastructura:
Culei masive din beton armat executate fara ziduri intoarse, fundate direct Fundatiile vor fi din beton simplu C20/25 si elevatiile C30/37.
Etansietatea dintre tablier si ziduri de garda se va asigura prin intermediul rosturilor de dilatatie de
~20mm (-10mm…+10mm).
Betoanele in contact cu pamantul se vor hidroizola cu emulsie bituminoasa.
Betoanele felelor vazute se vor zugravi cu vopsele speciale anticorozive pentru betoane supuse la intemperii.
Racordari cu terasamnetele si albie:
Racordarea terasamentelor se face prin intermediul gabioanelor ce se vor aranja in lungul albiei cate 20.0m amonte si 20.0m in aval.
Rampele de acces se vor inalta si amenaja pentru accesul pe pod pe max 25m. Albia in zona podului se va curata, calibra si degaja de gunoaie.
Dimensionarea podului a fost facuta avand la baza expertiza tehnica, studiile de teren si breviare de calcul adaptate la cerintele beneficiarului.
Actualul pod nu asigura sectiunea de scurgere si in urma inundatiilor din vara anului 2018, podul a inundat zona.
Podul proiectat a fost dimensionat pentru debitele de calcul de Q 5% si verificat la Q1%
7. Pod de la Xxxxxxx Xxxxxxxx peste paraul Taraia
Dimensionarea podului a fost facuta avand la baza studiile de teren si breviare de calcul adaptate la cerintele beneficiarului.
In punctul La Xxxxxxx Xxxxxxxx, drumul satesc traverseaza paraul Taraia prin vad si in urma inundatiilor din vara anului 2018, accesul autoturismelor a fost intrerupt ca urmare a nivelului ridicat al apelor.
Podul proiectat a fost dimensionat pentru debitele de calcul de Q 5% si verificat la Q1%.
7
Podul proiectat va avea o lungime de 10,04m din care 9,00m suprastructura si 2 x 0,50m ziduri intoarse.
Latimea partii carosabile va fi de 4,00m si o latime totala de 5,00m.
Suprastructura:
Suprastructura este o dala monolita ce va asigura un un gabarit de 4,00m carosbil si o latime totala de 5,00m.
Dala va avea o grosime minima de 0,40m din beton C35/45 si armatura BST500 (sau BST500s).
Dupa schema statica structura este o grinda simplu rezemata pe un strat de nisip si carton bitumat.
Incarcarile de calcul pentu structura sunt A13, S60.
Sistemul rutier pe pod este din beton asfaltic executat cu panta in acoperis. Tablierul podului este proiectat cu panta longitudinala de 2%.
Parapetul pe pod este de tip metalic combinat.
Cale:
- Beton asfaltic cilindrat tip BAP16 - 6cm (4+3cm)
- Protectie hidroizolatie BA8 - 3cm
- Hidroizolatie din carton bitumat de min. 4mm aplicata la cald.
Infrastructura:
Culei masive din beton armat executate fara ziduri intoarse, fundate direct Fundatiile vor fi din beton simplu C20/25 si elevatiile C30/37.
Etansietatea dintre tablier si ziduri de garda se va asigura prin intermediul rosturilor de dilatatie de
~20mm (-10mm…+10mm).
Betoanele in contact cu pamantul se vor hidroizola cu emulsie bituminoasa.
Betoanele felelor vazute se vor zugravi cu vopsele speciale anticorozive pentru betoane supuse la intemperii.
Racordari cu terasamnetele si albie:
Racordarea terasamentelor se face prin intermediul gabioanelor ce se vor aranja in lungul albiei cate 20,00m amonte si 20,00m in aval.
Apararile de mal se vor realiza din gabioane, tip G1 (1,00 x 1,00 x 4,00m) si G1,5 (1,50 x 1,00 x 4,00m) asezate pe saltea de gabioane cu dimensiunile 5,00 x 0,50 x 4,00m.
Inaltimea gabioanelor este de 2 m pe malul stang si 3m pe malul drept. Rampele de acces se vor inalta si amenaja pentru accesul pe pod pe max 15m. Structura rutiera pe rampe este urmatoarea:
⮚ 40 cm fundatie din balast conf. STAS 6400-84;
⮚ 20 cm fundatie din piatră spartă conf. SR EN 13242+A1:2008, STAS 6400-84;
⮚ 6 cm strat de legatura din BAD 22,4 conf. conf. AND605, SR EN 13108-1;
⮚ 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA 16, conform conf. AND605, SR EN 13108-1 Albia in zona podului se va curata, calibra si degaja de gunoaie.
8. Podet 8 pe DV 4
Pe drumul vicinal DV 4, se va executa un podet tubular cu D=1400mm, L= 7,50m, peste paraul Porcului (catun rudarie), conform planului de situatie, in zona podetului tubular existent, cu diametrul D=800mm, afectat de precipitatiile abundente din vara anului 2018.
Amonte si aval de podet se va perea albia si malurile paraului pe lungimea de 15m. Pereul se va executa din pereu din piatra bruta in grosime de 20cm asezat pe un strat drenant de 10cm balast.
Se va reface structura rutiera afectata de lucrari in zona podetului astfel:
8
⮚ 20 cm fundatie din balast conf. STAS 6400-84;
⮚ 15 cm fundatie din piatră spartă conf. SR EN 13242+A1:2008, STAS 6400-84;
Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea
Nu este cazul
Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;
La realizarea lucrărilor, se vor utiliza materii prime şi materiale ( beton,nisip, piatră brută, cofraje din lemn, armături, balast, asfalt, beton asfaltic si mixtura asfaltica), aprovizionate de la bazele autorizate, respectiv statii de sortare, statii de betoane, statii de asfalt si combustibili auto necesari functionarii utilajelor şi vehiculelor respectiv motorina ( ce va fi aprovizionata din statii de distributie, statii PECO ).
Principalele tipuri de mijloace de transport şi utilaje necesare pentru execuţia lucrărilor prevăzute în proiect sunt:
- buldozer
- excavator pe pneuri cu comandă hidraulică;
- încărcător frontal pe pneuri;
- autobasculantă pentru transport materiale;
- autobetonieră - CIFA;
- cilindru compactor;
- mijloace de transport auto pentru muncitori;
Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă
Nu este cazul, lucrările de execuţie fiind în exclusivitate manuale şi mecanizate.
Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei
Lucrările de bază odată finalizate, vor fi urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea initială, care constau în transportul materialelor şi deşeurilor în locaţii stabilite.
Surplusul de terasamente va fi depozitat în locuri puse la dispoziţie de beneficiar, unde vor fi nivelate, compactate şi înierbate. De asemenea, taluzele rezultate în urma executării lucrărilor se vor înierba.
Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.
Nu este cazul ;
Accesul în localitate se face foarte uşor fiind străbătută de DN67 (Târgu Jiu–Râmnicu Vâlcea) la sud şi de drumul judeţean 665 desprins dinDN67 pe traseul Horezu – Vaideeni – Polovragi – Novaci – Bumbeşti Jiu.
Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare:
- nisip ;
- balast;
- piatră brută;
- piatra sparta ;
- lemn – cofraje , sprijiniri.
Aalte materiale de constructie utilizate:
- armături;
- beton;
- asfalt;
- beton asfaltic si mixtura asfaltica.
Ca si combustibil se utilizaza motorina, pentru masinile si utilajele de execuţie
9
Metode folosite în construcţie:
Se utilizaza motodele clasice pentru executia, podurilor:
• terasamente ;
• strat de balasat (drenant) ;
• montare elemente prefabriacate ;
• hidroizolatie ;
• structura rutiera ;
• parapet.
Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară:
Execuţia lucrărilor se va realiza pe o perioadă de 12 luni.
Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate
Nu este cazul
Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare:
Nu este cazul
Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor):
Nu este cazul
Alte autorizaţii cerute pentru proiect
Conform Certificatului de Urbanism eliberat de Primaria comunei Polovragi, anexat documentatiei.
Localizarea proiectului:
Obiectivul de investiţie este amplasat comuna Polovragi, pe teren aparţinând domeniului public aflat în administrarea Comunei Polovragi.
Comuna Polovragi se invecineaza:
- La nord – judeţul Vâlcea (comuna Malaia);
- La est - judeţul Vâlcea (comuna Vaideeni);
- La vest – Comuna Baia de Fier;
- La sud – Comuna Alimpeşti din judeţul Gorj şi comuna Slătioara din judeţul Vâlcea. Comuna Polovragi este aşezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central sud-
vestică a ţării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteană cuprinsă între Bistriţa Vâlcii şi Tismana.
Accesul în localitate se face foarte uşor fiind străbătută de DN67 (Târgu Jiu–Râmnicu Vâlcea) la sud şi de drumul judeţean 665 desprins dinDN67 pe traseul Horezu – Vaideeni – Polovragi – Novaci – Bumbeşti Jiu.
- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001
Nu este cazul;
- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:
- folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia
Categoria de folosinta – teren neproductiv
10
- politici de zonare şi de folosire a terenului
Cale de comunicatie - zona pentru circulatie rutiera si pietonala;
- arealele sensibile - Nu este cazul;
- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare
- amplasamentul a fost ales conform destinatie acestuia - cale de comunicatie - zona pentru circulatie rutiera si pietonala.
Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile. O scurtă descriere a impactului potenţial, cu luarea în considerare a următorilor factori:
-impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);
Factori de mediu | Natura impactului | |||
Direct/ Indirect | Secundar/ Cumulativ | Pe termen scurt, mediu sau lung | Permanent/ Temporar | |
Populaţie | I | S | S | T |
Sanatate umana | I | S | S | T |
Flora şi fauna | I | S | S | T |
Sol | I | S | S | T |
Bunurilor materiale | I | S | S | T |
Apa | I | S | S | T |
Aer | I | S | S | T |
Clima | - | - | - | - |
Zgomot şi vibraţii | I | S | S | T |
Peisaj şi mediu vizual | I | S | S | T |
Patrimoniul istoric şi cultural | - | - | - | - |
afectate)
- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor
Nu este cazul
- magnitudinea şi complexitatea impactului
Nu este cazul
- probabilitatea impactului;
Probabilitatea impactului este redusă, urmare a argumentelor menţionate la punctele
anterioare.
- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;
Nu este cazul
- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;
Nu este cazul
11
- natura transfrontieră a impactului.
Nu este cazul
IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu
1. Protecţia calităţii apelor
Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.
Executia cat si functionarea obiectivului nu este de natura poluatoare pentru ape.
Asigurarea cu apă potabilă necesară şantierului in timpul executiei obiectivului, se va realiza de catre constructor cu apa potabila imbuteliata iar apa tehnologică se va transporta la punctul de lucru cu autocisterna, daca este necesara..
Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute
Nu este cazul
În perioada de construcţie, evacuările fecaloid menajere aferente punctului de lucru reprezintă principala sursă de generare a apelor uzate, motiv pentru care se va instala pe şantier toaleta ecologica vidanjabila, a cărei mentenanţă se va realiza de o firma specializata, pe bază de contract.
2. Protecţia aerului
Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi
Sursele de impurificare a atmosferei in timpul realizarii obiectivului, sunt surse aferente metodelor de executie şi sunt nepermanente, ele apărând numai în perioada de executie, aceste surse fiind reprezentate de emisiile de gaze provenite de la esapamentul mijloacelor de transport si a utilajelor, dotate cu motoare cu aprindere prin compresie (MAC) si praful provocat de acestea in timpul deplasarii.
In perioada de functionare obiectivul nu polueaza factorul de mediu aer. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă Pentru protecţia atmosferei în perioada de execuţie a lucrărilor:
- se vor utiliza maşini/echipamente performante, cu emisii reduse de poluanţi din arderea combustibililor (catalizator, consum de motorină cu conţinut redus de sulf, eficienţa sporită a arderii în motoare; se va evita utilizarea maşinilor non-Euro);
- se vor alege trasee optime din punct de vedere al protecţiei mediului, pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă particule fine; transportul acestor materiale se va face pe cât posibil cu vehicule cu prelate.
- pentru a se impiedica ridicarea prafului in atmosfera provocat de utilaje, se va umezi terenul acolo unde este necesar.
3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Sursele de zgomot şi vibraţii
- traficul rutier
- funcţionarea utilajelor
- activităţile desfăşurate in perioada de executie, (compactare si cilindrare, excavare, asternere) în zonă pot constitui o sursă de zgomot.
Zgomotul înregistrat pe perioada lucrărilor este temporar şi intermitent, in funcţie de durata de funcţionare a utilajelor.
Pe perioada de functionare a obiectivului, nu există surse de zgomot peste limitele admise, fiind doar zgomotul produs de autovehiculele participante la trafic.
Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor
Având în vedere că activitatea nu este permanentă, apreciem că:
populaţia;
- faţă de împrejurimi impactul zgomotului şi al vibraţiilor este nesemnificativ şi nu va afecta
- nu se impun amenajări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor;
4. Protecţia împotriva radiaţiilor
Nu sunt surse de radiaţii.
Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor
Nu este cazul,
5. Protecţia solului şi a subsolului
Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice
Pe perioada realizării obiectivului, posibilele sursele de poluare sunt reprezentate de utilajele folosite la execuţia lucrărilor, existând riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibili, ca urmare a unor defecţiuni tehnice;
In perioada de functionare obiectivul nu prezinta un pericol de poluare pentru factorul de
mediu sol.
Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului
• depozitarea deşeurilor municipale se va face în pubele tipizate, amplasate în locuri accesibile, de unde vor fi preluate periodic de către serviciile de salubritate din zonă.
• scurgerile accidentale de uleiuri şi carburanţi vor fi localizate prin împrăştierea unui strat de produs absorbant, după care vor fi eliminate prin depozitarea în container special amenajat, şi vor fi eliminate de pe amplasament, prin firmă specializată;
• pentru suprafeţele de pământ contaminate accidental în timpul execuţiei, se propune excavarea volumului de pământ şi depunerea în gropile de împrumut într-o diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală.
6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Terenul pe care este amplasat obiectivul, nu se află în zonă protejată sau interzisă.
Identificare arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Nu este cazul.
Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate
Nu este cazul.
7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public.
Identificare obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie
În zonă nu sunt obiective de interes public, monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie.
Sursele de poluanţi pentru aşezările umane
• emisiile de poluanţi şi zgomot generate de traficul greu şi de utilajele grele folosite în şantier și în apropierea așezărilor umane;
• emisiile de poluanţi şi zgomot generate de manevrarea pământului (terasamente) şi a materialelor de construcţii.
Măsuri de reducere / ameliorare a impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane
Aspectele de mediu pot fi generate de traficul greu pentru transportul materialelor si zgomotul produs de activitatea desfasurata in executie.
Pentru limitarea preventiva a zgomotului, vibratiilor si a emisiilor poluante din gaze de esapament produse de autovehicole grele, sunt luate urmatoarele masuri :
- reducerea vitezei de deplasare si mentinerea starii tehnice corespunzatoare a mijloacelor de transport
- pentru traficul de şantier se vor alege trasee care să evite pe cât posibil zonele dens populate;
- se va acorda o atenţie sporită manevrării utilajelor în apropierea zonelor locuite.
In perioada de functionare obiectiuvul aduce un plus de confort pentru populatie si nu afecteaza existenta asezarilor umane.
8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament
La executia obiectivului, se va ţine seama de reglementările în vigoare privind colectarea, transportul, depozitarea.
Deşeurile rezultate sunt:
• cod 20 03 01 - deşeuri municipale amestecate
• cod 17 04 05 - deşeuri de fier
• cod 17 01 01 - deşeuri de beton
• cod 17 05 04 - deseuri de pãmânt şi pietre
• cod 17 03 02 - asfalturi
Se vor avea în vedere următoarele:
Deşeurile municipale - vor fi depozitate în pubele amplasate pe santier, de unde vor fi ridicate periodic de societatea de salubritate din zona pe baza de contract.
Deşeurile din materiale de construcţii:
La realizarea obiectivului se folosesc ca materiale de construcţie : beton, beton asfaltic, balast, , mixtura asfaltica, piatra sparta. Cele care sunt clasate ca deşeuri sunt utilizate si transportate intr-un loc stabilit beneficiar.
Măsuri:
- Reducerea la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile existente ;
- Colectarea selectivă a deşeurilor în vederea valorificării sau eliminării acestora ;
- Luarea de măsuri pentru impiedicarea abandonării, înlaturării sau eliminării necontrolate a deşeurilor, precum şi orice alte operaţiuni neautorizate, efectuate cu acestea ;
9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
Obiectivul nu generează substanţe toxice şi periculoase.
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului
În scopul eliminării eventualelor disfuncţionalităţi, pe întreaga durată a şantierului vor fi supravegheate:
- buna funcţionare a utilajelor;
- modul de depozitare al deşeurilor;
- respectarea rutelor alese pentru transportul materialelor de construcţie în zona de acces a şantierului;
- curăţenia pe şantier şi în zonele adiacente şantierului;
- respectarea normelor de securitate, respectiv a normelor de securitate a muncii;
- respectarea măsurilor de reducere a poluării;
- refacerea la sfârşitul lucrărilor a amplasamentului afectat si aducerea acestia la forma initiala;
- nivelul emisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării impactului proiectului;
- nivelul zgomotului şi vibraţiilor generate pe perioada de şantier, la limita zonei rezidenţiale.
VI. Justificare încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva – cadru apă, Directiva – cadru aer, Directiva – cadru a deşeurilor etc)
Nu este cazul.
VII. Lucrări necesare organizării de şantier
Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier
Organizarea de șantier se face pe un teren cu S= 500 mp, apartinand domeniului public, pus la dispozitia constructorului de catre Primaria comunei Polovragi.
Se va amenaja o platforma balastata, imprejmuita, pentru garare utilaje.
Materialele se transporta din bazele de aprovizionare in santier doar în momentul în care se vor pune în operă, nefiind necesară depozitarea acestora în zona punctului de lucru.
Utilajele folosite în execuție nu vor fi staționate dupa program in punctul de lucru, ci în organizarea de șantier existentă a constructorului.
În zona de executie a lucrarilor si in organizarea de santier va fi amplasată cate o toaletă ecologică vidanjabila a caror mentenanta se va realiza de catre o firma specializata pe baza de contract..
Amplasare panou informativ la intrarea in santier.
Semnalizarea punctelor de lucru precum si asigurarea sigurantei circulatiei pe timpul executiei lucrarilor.
De asemenea, se va avea in vedere, asigurarea echipamentelor de protectie a lucratorilor, programul de lucru etc. Toate acestea intra in responsabilitatea constructorului .
Oraganizarea de santier va fii imprejmuita si dotata cu pichet PSI.
Localizarea organizării de şantier
Terenul necesar organizării de şantier va fi pus la dispoziţie de Primăria Comunei Polovragi, judeţul Gorj.
Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier
Nu este cazul;
Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier
În perioada de construcţie, evacuările fecaloid menajere aferente punctului de lucru reprezintă principala sursă de generare a apelor uzate, motiv pentru care se va instala pe şantier toaleta ecologica vidanjabila, a căror mentenanţă se va realiza de firme specializate, pe bază de contract.
Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.
Nu este cazul;
VII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile
Se va efectua curăţirea fronturilor de lucru, prin eliminarea tuturor deşeurilor.
La finalizarea lucrărilor, zona afectată va fi amenajată din punct de vedere peisagistic, pentru aducerea la starea iniţială.
Întocmit,
Xxx. Xxxxx Xxxxxx