Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Ministerul
Mediului, Apelor si Padurilor
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa |
Nr. 4418/2323/08.09.2023
Către: |
SC WOPFINGER TRANSPORTBETON SRL, reprezentata prin xx Xxxxxxx Xxxxxx, cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Xxx Xxxxxxx de la Brad, nr. 2B, parter ,
|
Referitor la: |
”Lucrari de exploatare agregate minerale (nisip si pietris) in perimetrul comunei Costestii din Vale, judetul Dambovita”, propus a fi amplasat in comuna Costestii din Vale, sat Maruntisu, judetul Dambovita |
Ca urmare a analizării documentaţiei depuse de dumneavoastră în vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiectul de investiţii ”Lucrari de exploatare agregate minerale (nisip si pietris) in perimetrul comunei Costestii din Vale, judetul Dambovita”, a punctelor de vedere exprimate de celelalte autorități, in vederea continuării procedurii de reglementare pentru proiectul mai sus menționat, se va realiza:
Raport privind impactul asupra mediului (RIM), care va trata în mod corespunzător cerințele prevăzute în prezentul îndrumar;
Prezenta, constituie îndrumar în vederea elaborării Raportului privind impactul asupra mediului:
Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul de investiţii ”Lucrari de exploatare agregate minerale (nisip si pietris) in perimetrul comunei Costestii din Vale, judetul Dambovita”, va fi întocmit conform:
prevederilor art. 15, alin. (5 - 7) din Anexa 5 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
- la întocmirea Raportului impactului asupra mediului se vor lua în considerare și recomandările din Ord. nr. 269/2020 privind aprobarea ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a ghidului pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră și a altor ghiduri specifice pentru diferite domenii și categorii de proiecte;
Totodată, se vor analiza și se va ține cont de următoarele aspecte:
Descrierea proiectului:
Amplasamentul și mărimea proiectului
Descrierea generală a amplasamentului proiectului, în context local;
Amplasamentele lucrărilor prevăzute prin proiect; distanţele până la obiectivele de interes din zonă sau din afara zonei proiectului propus: aşezări umane, drumuri, obiective istorice şi culturale, zone protejate etc. Se vor utiliza planuri, hărţi la o scară relevantă;
Precizarea amplasamentelor organizărilor de şantier pentru lucrările prevăzute prin proiect; dacă amplasamentul sau amplasamentele nu au fost încă stabilite, Raportul privind impactul asupra mediului va conţine un număr estimativ de organizări de șantier și a locațiilor acestora cât și descrierea lucrărilor și dotărilor acestor organizări de șantier. Organizările de șantier vor fi amplasate ţinând cont de amploarea şi tipul lucrărilor prevăzute prin proiect;
Folosinţa terenului în zonele propuse pentru realizarea lucrărilor prevăzute prin proiect;
Suprafaţa de teren necesar a fi ocupată temporar pentru realizarea lucrărilor proiectului; aceasta va fi cuantificată și indicată pe o hartă;
Suprafața de teren ocupată definitiv de fiecare dintre componentele permanente ale proiectului. Aceasta va fi cuantificată și indicată pe o hartă (inclusiv căile de acces asociate, amenajarea teritoriului și facilitățile auxiliare);
Suprafaţa de teren necesară pentru organizarea de şantier şi tipul de folosinţă a terenului;
Vecinătăţile amplasamentelor lucrărilor şi organizărilor de şantier: folosinţele terenurilor (agricol, rezidenţial, comercial, recreere, zone industriale, turistice, instituţii), distanţele dintre amplasamentele componentelor proiectului şi aceste zone;
Restricţii de proiectare impuse de caracteristicile amplasamentului (inclusiv tipul de folosinţă a terenurilor adiacente).
Descrierea alternativelor realizabile
Detalierea principalelor motive care au stat la baza alegerii alternativelor preferate și compararea impactului asupra factorilor de mediu pentru alternativa preferată;
Alternativele de concepție, tehnologie, amplasare, dimensiune și anvergură/scară a proiectului, analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus;
Compararea efectelor alternativelor asupra mediului.
Nivelul de detaliere privind descrierea efectelor asupra mediului ale alternativelor va fi similar cu cel utilizat pentru opțiunea aleasă pentru a fi implementată. De asemenea va fi evaluată și alternativa „zero” și evoluția probabilă în cazul în care proiectul nu este implementat.
Descrierea alternativelor:
Descrierea „alternativei zero” și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi rezonabile, pe baza informațiilor și cunoștințelor științifice referitoare la mediu;
Descrierea alternativelor rezonabile/realizabile examinate de inițiatorul proiectului, care sunt relevante pentru proiect și caracteristicile sale specifice și o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ținând seama de efectele proiectului asupra mediului;
Selectarea alternativei
Obiectivul studiului de evaluare a alternativelor este acela de a evalua şi compara opţiunile de realizare a proiectului, ţinând cont de considerente/criterii tehnice/de proiectare, economice, sociale şi de mediu etc., fiecare criteriu fiind exprimat prin intermediul mai multor parametri relevanţi (sau subcriterii) cu indicatorii asociaţi.
Pentru RIM se recomandă prezentarea într-un subcapitol special, a unui rezumat al analizei utilizate pentru compararea diferitelor soluţii/alternative identificate tehnic în vederea alegerii celei mai bune. În plus, trebuie să se facă referire la documentul în care analiza de selecţie este prezentată în detaliu. Rezumatul trebuie să ofere celor care analizează RIM-ul, principalele elemente necesare pentru a putea urmări procesul de selecţie, de exemplu:
definirea obiectivelor declarate ale proiectului;
definirea principalelor criterii identificate pentru selectarea opţiunilor preferabile (tehnice/de transport, economice, sociale, de mediu sau a criteriilor sociale şi de mediu);
definirea indicatorilor pentru fiecare parametru şi a unităţii de măsură, (Metodologia de apreciere a indicatorilor aleşi; ponderea indicatorilor, dacă este cazul;)
comentarii privind alternativa selectată, etc.
O descrierea a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului
Capitolul va include o descriere a stării actuale a factorilor de mediu relevanți atât pe amplasamentul zonelor de intervenție și în vecinătatea acestora, și va include aspecte legate de evoluția probabilă a acestora în condițiile în care proiectul nu ar fi implementat, în baza informațiilor relevante aflate la dispoziție. Starea actuală și evoluția acesteia în lipsa proiectului: „Alternativa zero”, vor lua în considerare datele disponibile cu privire la alte proiecte deja implementate sau planificate în vecinătatea proiectului evaluat. Amploarea și complexitatea acestor evaluări se va situa la un nivel rezonabil considerând echilibrul între efortul necesar obținerii și procesării informațiilor și relevanța estimărilor și impacturilor potențiale. In conformitate cu principiul proporționalității menționat și în Directiva EIA, se va căuta să fie investigate la un nivel rezonabil de detaliu, doar acele aspecte relevante, care ar putea avea impact de mediu semnificativ.
Condiţiile iniţiale vor fi prezentate având în vedere integrarea lucrărilor propuse prin proiect şi posibilele interacţiuni dintre lucrările propuse de proiect şi mediul definit şi structurat.
În cadrul prezentării vor fi abordate atât mediul natural, cât şi cel antropic.
Descrierea factorilor de mediu relevanți susceptibili de a fi afectați de proiect
Acest capitol include o descriere a receptorilor de mediu relevanți susceptibili a fi afectați de proiect: populația, sănătatea umană, biodiversitatea – de exemplu, fauna și flora, terenurile (de exemplu, ocuparea terenurilor), solul (de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea), apa (de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea), aerul, clima – de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, atenuarea și adaptarea la schimbarile climatice, bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, peisajul, interacțiunea dintre factorii de mediu.
Caracterul informaţiilor care trebuie furnizate
Acest capitol cuprinde o descriere a fiecărui factor de mediu posibil a fi afectat de proiect. Se descriu de asemenea și modalitățile de colectare a datelor și sursele de date. În general, la descrierea factorilor de mediu trebuie să se țină cont de mărimea zonei investigată prin studiu, astfel încât să includă toate suprafețele posibil a fi afectate semnificativ de proiect. Accentul trebuie pus pe analiza importanţei şi sensibilităţii factorului de mediu în raport cu magnitudinea efectului preconizat, nu pe o simplă descriere a acestora. Recomandări în acest sens:
Populația:
Localizarea geografică, administrativă și caracterizarea generală;
Localități/zone rezidențiale existente și viitoare (conform Planului de Urbanism);
Distanțele de la principalele lucrări la zonele rezidențiale, comerciale, recreaționale, instituții sau alți receptori sensibili;
Ocupațiile și activitățile locuitorilor din zona proiectului;
Rețeaua de transport.
Sănătatea umană – noțiunea de sănătate umană trebuie luată în considerare în contextul celorlalți factori de mediu (ex. efectele asupra sănătății provocate de emisiile de poluanți toxici în atmosferă, pericole majore asociate cu realizarea proiectului, expunerea la zgomot sau radiații), efecte cauzate de modificările aduse de realizarea proiectului) etc.
Biodiversitatea – fauna și flora
Importanţa apei ca habitat în zonă;
Zone umede în zona proiectului, descrierea acestora, impactul proiectului asupra acestora, după caz;
Fauna: importanţa speciilor din diferite puncte de vedere cum ar fi cel taxonomic (număr semnificativ de specii şi grupuri de organisme), ecologic (populaţii cu rol extrem de divers, capabile să asigure integritatea ecosistemelor), geografic (specii endemice), de protecţie (elemente incluse în diferite categorii de conservare, în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale), comportamente naturale sau ulterior dobândite, nocturne/diurne (mobilitate/distanţe parcurse pentru vânat/căutarea hranei, teama de om, atracţia faţă de lumină ş.a.m.d.); zone importante pentru diferite stadii importante ale existenţei biologice (reproducţie, hrănire etc.);
Flora: se vor identifica speciile impactate în mod direct, speciile sensibilie la praf, timpul necesar pentru refacerea completă a vegetaţiei naturale distruse în perioada de construcţie, copacii izolaţi ce urmează a fi afectaţi etc.
Descrierea florei din zona proiectului și din vecinătatea acestuia: specii și habitate existente (inclusiv specii rare sau sensibile pe plan internațional, național, regional sau local și specii dominante), diversitatea, mărimea și densitatea populațiilor speciilor, dependența de anumiți factori de mediu, managementul curent, etc;
Descrierea faunei din zona proiectului și din vecinătatea acestuia: principalele specii și habitate, mărimea și calitatea habitatului, managementul curent, absența factorilor perturbatori, zone importante pentru reproducere, locații pentru supraveghere/capturare, etc.
Peisaj: caracteristicile și geomorfologia reliefului, trăsături valoroase ale peisajului: vizibilitatea la diferite ore sau perioade din an, trasee pitoreşti înregistrate pe hărţi turistice sau menţionate în ghiduri (acestea se prezintă numai dacă au relevanţă pentru proiect, nu doar pentru că există date despre ele în literatura de specialitate) și vizibilitatea lucrărilor propuse.
Terenurile: – folosinţa actuală şi cea planificată a terenului ocupat temporar și definitiv de proiect pe categorii de folosinţă (terenuri agricole, industriale, arii protejate, etc.), atât pe amplasament cât şi pe zonele adiacente acestora.
Soluri şi geologie: situaţia de pe amplasament se va descrie ţinând seama atât de impactul potenţial al proiectului asupra acestor componente cât şi de influenţa lor asupra trăsăturilor proiectului (constrângeri), nu trebuie omisă valoarea resurselor minerale încă neexploatate.
Apa de suprafaţă şi apa subterană:
Descrierea din punct de vedere cantitativ – debite de apă semnificative asociate evenimentelor hidrologice istorice în zona proiectului, revărsări, secări, drenaj necorespunzător, localizarea acestor fenomene, apariţia lor în zona proiectului şi în bazinul hidrografic şi indicarea caracterului sezonier şi a cauzelor, naturale şi antropice.
Date privind debitele cursurilor de apă (minim, mediu, maxim);
Apa de suprafață (râuri, pâraie, lacuri, canale, cursuri de apă nepermanente care se pot transforma în timpul perioadelor ploioase sau de topire a zăpezilor) din zona proiectului și din împrejurimi; distanțele până la amplasamentele lucrărilor propuse prin proiect;
Simultaneitatea fenomenelor de inundați pe diferiți afluenți din bazinul hidrografic;
Previzionarea revărsărilor (frecvență și volum);
Morfologia bazinului hidrografic al râului, harta afluenţilor din bazinul hidrografic;
Geomorfologia cursurilor de apă de interes;
Stabilitatea malurilor din zona lucrărilor şi din aval;
Folosinţe de apă aferente corpului de apă de suprafață în zona proiectului şi în aval: sursă de apă potabilă, sursă de apă industrială, sursă de apă pentru irigaţii, pescuit, recreere.
Puncte de evacuare în corpurile de apă de suprafaţă, ale unor surse potenţiale de poluare, amplasate în aval sau în zona proiectului: industrie, ape neepurate, agricultură etc.;
Drenajul din zona proiectului; include localizarea şi capacitatea canalelor, şanţurilor şi râurilor, identificarea zonelor cu risc de formare a torenţilor;
Natura şi localizarea apelor subterane din zona proiectului, direcţia de curgere a apei subterane;
Date privind calitatea apei subterane; vulnerabilitatea apelor subterane;
Modificări ale nivelului apelor freatice în funcţie de anotimp;
Date privind calitatea apei: parametri fizici şi chimici, nutrienţi, pH etc.
Aer: date privind calitatea aerului în zona proiectului și amplasamentele sensibile în zona proiectului şi în vecinătatea acestuia, condiţii climaterice şi atmosferice relevante: precipitaţii, evaporare, direcţia vântului şi frecvenţa de producere, temperatură, variabilitate sezonală etc.
Clima: evoluția variabilelor climatice și prognoze, evoluția indicelui de disconfort termic, evenimente extreme remarcabile, variabilitatea regimului hidrologic (atât de natură climatică, cât și de natură antropică), tendințele emisiilor de gaze cu efect de seră.
Bunuri materiale:
Oraşe, sate şi alte aşezări umane;
Utilităţi în zona proiectului (alimentare cu apă, sisteme de furnizare a energiei electrice, canale, alimentare cu gaze etc.);
Obiective industriale, comerciale şi agricole, ferme piscicole, etc., în perimetrul proiectului sau în aval;
Infrastructura de transport, după caz;
Zone rezidenţiale, recreaţionale şi turistice;
Obiective cu destinaţie rezidenţială, comercială, industrială, recreaţională sau socială izolate (proprietăţi individuale pentru locuinţe, şcoli, locuri de campare, spitale, etc.);
Clădiri, poduri sau alte obiective amplasate în perimetrul proiectului;
Prevederile şi reglementările din Planul de Urbanism pentru zona proiectului.
Patrimoniul cultural (inclusiv patrimoniul arheologic şi arhitectural):
Patrimoniul arhitectural şi arheologic din perimetrul proiectului sau în vecinătate – se vor preciza: localizarea şi distanţele faţă de lucrările propuse;
Existența unor obiective arhitectonice sau arheologice importante amplasate în vecinătatea lucrărilor propuse în cadrul proiectului; se vor specifica distanţele până la aceste obiective.
Importanţa
Importanţa componentelor mediului potenţial afectate de proiect poate fi aceeaşi, deci fiecare dintre ele se tratează într-un subcapitol separat al RIM-ului. Însă, dacă unele trăsături ale mediului natural sau construit sunt percepute ca extrem de importante, acestea pot fi descrise separat cu mai multe detalii.
Sensibilitate
Este important să se arate ce schimbări ar putea modifica semnificativ caracterul fiecărui factor de mediu, prin realizarea proiectului.
Suficienţa datelor prin existenţa unui volum suficient de informaţii în baza cărora să se poată lua decizia de a emite sau refuza aprobarea proiectului din punct de vedere al mediului.
O descrierea a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului
Scopul principal al evaluării impactului asupra mediului este identificarea impactului negativ potenţial, şi propunerea de măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea/compensarea acestui impact.
Acest capitol va fi tratat împreună cu o parte din cerințele punctului 7, respectiv cu descrierea măsurilor avute în vedere pentru evitarea/prevenirea/reducerea sau dacă este posibil compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate.
Evaluarea impactului asupra mediului cât și măsurile avute în vedere pentru evitarea/prevenirea/reducerea sau dacă este posibil compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate, vor fi realizate și detaliate în mod corespunzător și similar, în fiecare capitol și pe fiecare factor de mediu.
La întocmirea acestui capitol:
se va ține cont de cerințele fiecărui subpunct în parte, respectiv:
construirea și existența proiectului, inclusiv dacă este cazul, lucrări de demolare;
utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității, având în vedere pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;
emisia de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi radiaţii, crearea de efecte negative şi eliminarea şi valorificarea deşeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ţinând cont de hărţile de zgomot şi de planurile de acţiune elaborate aferente acestora, după caz, pentru arealul din zona de influenţă a proiectului;
d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu - de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre;
e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente şi/sau aprobate, ţinând seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanţă deosebită din punct de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;
f) impactul proiectului asupra climei - de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră - şi vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice - tipurile de vulnerabilităţi identificate, cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în contextul schimbărilor climatice;
g) tehnologiile şi substanţele folosite.
se recomandă ca elaboratorul de studii pentru evaluarea impactului asupra mediului să nu descrie efectele generale potenţiale, ci acele efecte care au fost identificate şi evaluate pentru proiectul propus şi cauzele pentru producerea acestora, din cauza condiţiilor specifice ale amplasamentului, planului de lucru, utilizării de materii prime şi materiale etc., ca şi caracteristicile receptorilor identificaţi anterior.
la descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor de mediu trebuie:
- să se țină seama de sensibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care le aduce proiectul;
- să se facă o identificare a tuturor posibilelor impacturi negative ale proiectului susceptibile să afecteze fiecare factor de mediu, inclusiv cele cumulative, ca rezultat a acţiunii combinate a proiectului cu alte proiecte/activități aprobate sau în curs de reglementare. De asemenea, va fi tratat efectul rezidual al realizării proiectului. Descrierea trebuie să țină seama de obiectivele de protecția mediului, stabilite la nivel național și la nivelul Uniunii Europene, care sunt relevante pentru proiect;
- să se includă efectele pe termen lung asupra mediului provocate de funcționarea proiectului pe durata de viață sau provocate de creșterea gradului de poluare, inclusiv gazele cu efect de seră, asupra mediului în zona studiată;
- să se cuantifice, după caz, efectele care pot apărea din accidente, evenimente neobișnuite sau expunerea proiectului la dezastre naturale sau antropice;
- să fie identificate pentru faza de construcţie, de operare şi de dezafectare:
Întinderea, amploarea şi complexitatea impactului;
Probabilitatea, caracterul şi durata impactului;
Magnitudinea impactului – se ia în considerare caracteristicile schimbării (calendarul, scara, dimensiunea și durata impactului) care ar afecta probabil receptorul țintă ca urmare a realizării proiectului propus;
Efectele directe, indirecte, secundare, izolate;
Consecinţe:
indicarea dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat, să afecteze un anumit factor de mediu sau structura, respectiv să influențeze funcţiile ariilor naturale protejate şi vulnerabilitatea acestora la modificări;
evidenţierea formelor de impact reversibil;
indicarea dacă este disponibilă/posibilă sau acceptabilă o formă de compensare;
evidenţierea cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate.
RIM-ul trebuie să analizeze aspectele legate în ceea ce priveşte descrierea potenţialelor efecte semnificative asupra mediului cauzate de:
prezenţa proiectului, utilizarea resurselor naturale, emisiile poluante,
crearea de disconfort şi eliminarea deşeurilor,
prezentarea metodelor de prognoză utilizate pentru evaluarea efectelor asupra mediului,
măsurile generale ce trebuie avute în vedere pentru prevenirea, reducerea, şi, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra mediului;
alte activităţi de dezvoltare.
Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să se ocupe de toate activităţile implicate în realizarea proiectului, de exemplu: organizări de şantier, zone care urmează a fi defrișate, construcţia de drumuri tehnologice, etc.
Evaluarea importanței efectelor:
Semnificația fiecăruia dintre efectele prognozate este discutată în raport cu conformarea la cerințele legale și cu numărul, importanța și sensibilitatea populației, resurselor sau altor receptori afectați;
Descrierea metodologiei de evaluare a efectelor (prin compararea cu cerințele standardelor și normativelor naționale sau/și ale recomandărilor internaționale);
Descrierea inclusiv a efectelor pozitive asupra mediului;
Explicarea clară a importanței fiecărui efect.
Evaluarea semnificației
După identificarea impacturilor potențiale, o evaluare va fi realizată în ceea ce priveste semnificația acestora, fiecare impact va fi analizat pentru a identifica care dintre acestea genereaza un efect potențial semnificativ. Conceptul de impact semnificativ se referă la măsura în care un astfel de impact este inacceptabil în context social sau al protecției mediului. Astfel această evaluare se va rezuma la acele impacturi care pot fi suficient de importante pentru a fi analizate în vederea luării celor mai bune decizii.
Evaluarea efectelor cumulative
Impacturile rezultate de la un singur proiect sau elemente ale unui proiect ar putea să nu fie semnificative individual, dar în combinație sau interacționând cu alte impacturi, aceste efecte ar putea deveni potențial semnificative.
Prin urmare, după finalizarea evaluării impactului pentru fiecare disciplină tehnică, se va lua în considerare potențialul de combinare și efectele cumulative.
Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative în contextul evaluării impactului asupra mediului pentru un proiect este de a coordona procesul de evaluare cu evaluarea proiectelor adiacente spaţial acolo unde este cazul.
Se vor identifica şi prezenta pe scurt orice alte proiecte şi/sau activităţi planificate să fie construite/date în exploatare în paralel cu proiectul evaluat (de exemplu din planurile de dezvoltare existente deja supuse sau nu procedurii SEA), ale căror zone de influenţă se suprapun total sau parţial cu cea a proiectului evaluat în perioada de construire cât şi după executarea proiectului. Dintre investiţiile potenţiale din această categorie, trebuie menţionate cele prevăzute/probabil să apară, cu specificarea cât mai multor date cunoscute (din planuri de amenajarea teritoriului propuse sau aprobate) precum: poziţia, parametrii, amprenta, anul începerii construcţiei, parametrii operaţionali etc.
Totodată în estimarea impactului cumulat se vor avea în vedere și posibilele investiţii de dezvoltare care pot să apară direct ca o consecinţă generată de realizarea proiectului.
Căi de producere a impactului cumulat:
se vor identifica căile prin care se realizează cumularea impacturilor potenţiale (de exemplu: pe calea apei, aerului, etc, cumularea efectelor în timp şi spaţiu);
se va face o predicţie privind amploarea/mărimea efectelor cumulate identificate şi o evaluare în legătură cu posibilitatea ca impacturile cumulate să fie semnificative sau nu.
Interacţiunea elementelor mai sus-menţionate:
Interacţiunile ţin de reacţiile dintre efectele unui proiect (reacţia pe care efectele proiectului asupra unui factor de mediu o poate avea asupra unui alt factor de mediu, sau efecte secundare) şi de relaţiile dintre efectele identificate la o categorie de impact şi cele identificate la o altă categorie.
Luarea în considerare a interacţiunilor oferă ocazia analizării impactului general al unui proiect, mai ales dacă evaluarea impactului asupra mediului tratează separat (prin experţi diferiţi) fiecare factor de mediu în parte.
În fiecare fază a proiectului (etapa de construcție și etapa de operare) și pe fiecare factor de mediu se vor propune/specifica măsuri de evitare/prevenire/reducere/compensare.
În evaluarea impactului asupra factorilor de mediu se vor lua în considerare și următoarele propuneri, care vor fi tratate în mod corespunzător:
Apa de suprafață și apa subterană:
Etapa de construcție:
Etapa de operare:
Soluri și geologie
Etapa de construcție:
Etapa de operare
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Calitatea aerului
Etapa de construcţie:
Poluare atmosferică datorată:
pulberilor potenţial contaminate cu poluanţi rezultaţi din săpături, încărcarea şi descărcarea materiilor prime etc.;
emisiilor de poluanţi atmosferici proveniţi din traficul mijloacelor de transport a materialelor şi de la utilaje de construcţie motorizate, acestea constau din emisiile de pulberi de la motoare diesel, NOx, compuşi organici volatili, monoxid de carbon şi diferiţi alţi poluanţi atmosferici periculoşi, inclusiv benzen.
Etapa de operare: posibile surse de poluare;
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Zgomot și vibrații
echipamente şi utilaje utilizate în activitatea de construcţii, care pot afecta personalul implicat în activitățile de realizare a proiectului, populația sau fauna care traiește sau se deplasează în apropierea punctelor de lucru.
producerea de daune la structurile construite, amplasate în imediata apropiere a lucrărilor propuse prin proiect, datorită vibrațiilor;
afectarea funcționării instalațiilor și echipamentelor sensibile la vibrații, etc.
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Populația și sănătatea umană
probleme de siguranţă care pot afecta publicul larg cauzate, de exemplu pe perioada lucrărilor de excavaţii, de transportul şi mutarea utilajelor grele şi blocarea drumurilor;
discomfort produs populaţiei din cauza prafului generat în punctele de lucru, a celui rezultat din transportul materiilor prime şi a deşeurilor, dar şi de mirosul provenind de la deşeurile depozitate în punctele de lucru;
disconfort produs locuitorilor de zgomotul generat de activităţile de construcţii;
daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, conducte de alimentare cu apă, canale de scurgere, clădiri, utilităţi etc.), care determină întreruperi (temporare) ale anumitor servicii publice;
dat fiind faptul că tipurile de lucrări prevăzute în proiect necesită cantităţi semnificative de material excavat care trebuie transportat dinspre sau spre şantier, pot interveni perturbări ale traficului şi producerea de aglomeraţie, care pot conduce la perturbarea sau întreruperea activităţilor comerciale, sociale etc.
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Bunuri materiale (diferite de patrimoniul cultural)
daune datorate accidentelor în fazele de construcţie şi exploatare, care duc la distrugerea sau deteriorarea anumitor bunuri;
daune aduse surselor individuale de alimentare cu apă (care pot fi afectate de modificările nivelului sau calităţii pânzei de apă freatice);
daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, sisteme de alimentare cu apă, canale de scurgere, clădiri, rețele de irigații, utilităţi etc.), care conduc la întreruperi (temporare) ale anumitor servicii publice;
reducerea rezistenţei solului şi tasarea fundaţiilor construcţiilor.
daune aduse construcţiilor (pagube provocate de vibraţii, agresivitate chimică atmosferică generată în timpul perioadei de construcţie, degradarea faţadelor datorită depunerilor de praf);
utilizarea potenţială a acumulărilor şi canalelor ca loc de agreement;
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Patrimoniu cultural
pierderea/afectarea monumentelor, artefactelor şi peisajului cultural ca urmare a excavărilor sau altor lucrări;
modificarea modurilor tradiţionale de utilizare a terenurilor
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Sunt incluse măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective în condiţiile legii.
Biodiversitate, Arii Naturale Protejate, Situri Natura 2000
proiectul propus se va realiza in vecinatatea ariilor naturale protejate RASAC0106 Lunca Mijlocie a Argesului (ROSCI0106 „Lunca Mijlocie a Argeşului”) şi ROSPA0161 „Lunca Mijlocie a Argeşului”,
In RIM va fi inclusă o evaluare a impactului potențial asupra biodiversității.
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
PEISAJ
Efecte posibile
efectele asupra structurii fizice şi esteticii peisajului depind de schimbările de scară şi dimensiuni introduse prin structurile proiectului comparativ cu caracteristicile peisajului existent (înălţime, dimensiuni în plan şi omogenitate);
alterarea aspectului natural și al caracteristicilor cursului de apă din cauza pierderii vegetației și a modificărilor de traseu (regularizare);
alterarea aspectului și caracteristicilor zonelor inundabile;
efectele asupra valorii vizuale a zonelor cu o vizibilitate deosebită dinspre zonele recreaționale, turistice, rezidențiale etc.;
interacţiunea peisajului cu alţi parametri, în special de patrimoniu cultural, floră şi faună; se vor examina ariile cu peisaj istoric şi peisaje de importanţă ecologică, din punct de vedere al efectelor pe care le va avea traseul asupra naturii contextuale a anumitor arii;
fiecare tip de impact şi nivelul de însemnătate al acestuia poate fi diferit şi trebuie evaluat pe diferite tronsoane ale proiectului în raport cu caracteristicile iniţiale ale peisajului şi probabilitatea prezenţei receptorilor.
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Evaluarea posibilului impact în cazul suprafeţelor de teren afectate de defrişare:
îndepărtarea vegetaţiei de pe terenul existent;.
menţionarea exactă a suprafeţelor care se vor defrişa temporar/definitiv (cu precizarea km între care se va defrişa) pentru toate categoriile de lucrări propuse de proiect;
descrierea tipului şi funcţiei vegetaţiei;
descrierea şi evaluarea impactului defrişării;
prezentarea situaţiei eroziunii solului înainte de realizarea defrişării şi efectele prognozate în schimbarea stabilităţii terenului;
descrierea şi evaluarea efectului defrişării vegetaţiei asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol, faună, floră, climă, peisaj);
prezentarea schimbărilor pe care le implică defrişarea în raportul dintre teritoriul antropizat şi cel natural;
efectele prognozate în schimbarea microclimatului şi metode de monitorizare prevăzute după defrişare.
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului.
Capitolul privind impactul proiectului asupra schimbărilor climatice cât și adaptarea proiectului la acestea, va stabili dacă proiectul:
va avea impact asupra schimbărilor climatice;
va integra reziliența la variabilitatea climatică și la schimbările climatice viitoare, pe toata durata de viață a proiectului;
va evalua riscurile climatice actuale și viitoare pentru implementarea cu succes a proiectului;
va identifica și evalua opțiuni de adaptare la schimbările climatice eficiente din punct de vedere al costului;
va integra măsurile de adaptare (măsuri de reziliență) pe toată durata de viață a proiectului.
Analiza impactului pe care proiectul îl poate avea asupra schimbărilor climatice.
Pentru analiza impactului proiectului asupra schimbărilor climatice trebuie identificate următoarele efecte posibile care pot să apară în perioada de construcţie şi de funcţionare a proiectului:
Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră (se vor identifica şi caracteriza sursele de poluanţi atmosferici aferente proiectului, atât în timpul construirii cât şi în timpul exploatării, condiţiile de transport şi difuzie a poluanţilor în funcţie de condiţiile de climă şi meteorologice de pe amplasament);
Cererea de energie și emisia de gaze cu efect de seră încorporate (prin energia utilizată în materiale, producția și prelucrare, transport etc.);
Pierderea habitatelor care asigură sechestrarea carbonului;
Impactul asupra peisajului și habitatelor, care afectează microclimatul local.
Se va face o analiză cu privire la:
- emisiile provenite de la vehiculele cu motor, folosite în perioada de construcție/exploatare a proiectului, care reprezintă o contribuţie importantă la concentraţiile de CO2 atmosferic şi deci la încălzirea globală. Emisiile atmosferice de poluanţi principali şi gaze cu efect de seră (SO2, CO2, NOx, pulberi).
- emisii atmosferice de poluanții proveniți de la utilajele folosite la execuția proiectului, din metodele de construcție a lucrărilor cât și de la utilizarea anumitor materiale/substanțe care pot influența/ modifica clima.
- posibile emisii atmosferice care pot apărea în faza de exploatare a proiectului (deteriorarea materialelor folosite la execuția lucrărilor, reparații la lucrări, etc.).
Analiza vulnerabilității proiectului la schimbările climatice și capacitatea de adaptare a acestuia la impactul schimbărilor climatice.
Se va face o prezentare clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului și identificarea măsurilor de adaptare adecvată.
Principalele etape ale procesului de evaluare privind adaptarea proiectului la schimbările climatice constau în:
Identificarea sensibilităților climatice din zona proiectului:
evoluția variabilelor climatice, de temperatură și precipitații și prognoze;
evoluția indicelui de disconfort termic;
evenimente extreme remarcabile de secetă și inundații;
variabilitatea regimului hidrologic, atât de natură climatică, cât și de natură antropică;
Evaluarea expunerii, vulnerabilității și riscurilor proiectului la schimbările climatice;
Identificarea, evaluarea și integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în ciclul de dezvoltare a proiectului.
Informațiile privind acest capitol se vor referi la:
Date climatologice și prognoze
Detalii privind temperaturile și precipitațiile medii multianuale și prognoze de creștere și de modificare a acestora) din zona proiectului, evoluția indicelui de disconfort termic, evoluția anilor secetoși și ploioși și evidențierea evenimentelor extreme remarcabile. Descrierea evoluției proceselor de aridizare - deșertificare în zona proiectului.
Descrierea modificărilor de natură antropică
Descrierea regimului de curgere, regimului de materii în suspensie, regimului de aluviuni târâte, modificările hidromorfologice în albia minoră.
Descrierea modificărilor de natură climatică
Descrierea efectelor asupra debitelor maxime/medii/minime, efectelor asupra duratei perioadelor de ape mici, fenomenelor de iarnă cu influență asupra curgerii pe râurilor, viiturile rapide.
Analiza comparativă a efectelor de natură antropică și climatică
Analiza comparativă a efectelor de natură antropică și climatică și relevanța pentru proiect, ținându-se cont de principalele presiuni de natură antropică și climatică care vor fi identificate.
Posibilele efecte secundare și riscuri/pericole asociate schimbărilor climatice
Descrierea posibilelor efecte secundare și riscurile/pericolele asociate schimbărilor climatice în zona proiectului împărțite în două categorii de fenomene: de iarnă și de vară; evaluarea senzivității, expunerii, vulnerabiliățtii și riscurilor la schimbările climatice prin intermediul matricilor.
Condiţiile climatice/meteorologice pot influenţa activităţile de construcţie ca şi pe cele de exploatare şi întreţinere, astfel că în acest capitol trebuie discutate asemenea influenţe. Consecinţele temperaturilor prea mari sau prea scăzute, viscolelor şi îngheţului trebuie tratate prin măsuri adecvate de prevenire şi reducere a impactului.
Tendințe cu privire la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră
Prezentarea tendințelor de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, evaluarea impactului acestor tendințe asupra proiectului.
Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice
Propunerea de măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și integrarea acestora în ciclul de dezvoltare al proiectului.
Prezentarea măsurilor avute în vedere pentru:
- evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea posibilelor efectele negative semnificative generate de realizarea proiectului asupra schimbărilor climatice;
- adaptarea proiectului la schimbările climatice.
Sinteza formelor de impact, măsurile de evitare, prevenire, reducere, compensare, impactul rezidual
Această sinteză se prezintă de obicei în format tabelar, care să ofere o privire de ansamblu pentru efectele asupra fiecărui factor de mediu corespunzătoare fiecărei etape de realizare a proiectului.
Formatul poate fi simplu sau mai complex, pentru a putea include şi caracteristicile impactului: amploarea şi însemnătatea, durata (permanent/temporar), întinderea (zona afectată şi receptorii), natura (direct/indirect, advers/benefic), reversibilitatea (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariţie, limitele de încredere ale prognozei, măsurile de evitare/prevenire/reducere/compensare, monitorizarea, domeniul de cuprindere al măsurilor respective şi al monitorizării, impactul rezidual.
O descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea şi evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultăţile - de exemplu, dificultăţile de natură tehnică sau determinate de lipsa de cunoştinţe - întâmpinate cu privire la colectarea informaţiilor solicitate, precum şi o prezentare a principalelor incertitudini existente.
În acest capitol trebuie să se țină cont de următoarele aspecte:
Descrierea metodelor folosite pentru prevederea efectelor și justificarea utilizării acestora, dificultățile întâmpinate și incertitudinile asupra rezutatelor obținute;
Dacă există incertitudine în ceea ce privește detaliile precise ale proiectului și impactul său asupra mediului, sunt descrise prognozele pentru cea mai nefavorabilă situație;
Dacă au fost dificultăți în prelucrarea datelor necesare în prognozarea și evaluarea efectelor, sunt discutate aceste dificultăți și implicațiile lor asupra rezultatelor;
Descrierea clară a bazei de evaluare a semnificației și importanței impactului;
Descrierea impactului rezidual (rămas după ce s-au întreprins toate măsurile de limitare a efectelor);
Nivelul de tratare al fiecărui efect este corespunzător importanței sale. Comentariile din studiu sunt focalizate pe problemele cheie și sunt evitate informațiile irelevante sau inutile;
Se acordă o atenție corespunzătoare celor mai severe efecte negative ale proiectului și mai puțină atenție efectelor mai puțin importante.
Pentru fiecare factor de mediu în cazul căruia nu există un standard de calitate în raport cu care să fie evaluat impactul, se recomandă să fie descrise criteriile utilizate pentru evaluarea impactului - criterii pentru semnificaţia şi natura impactului, precum şi limitele de aplicabilitate ale metodelor de evaluare utilizate. Pentru a fi mai ușor de consultat, acestea pot fi prezentate în formă tabelară.
O descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate şi, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize postproiect, program de monitorizare.
Cerințele privind descrierea măsurilor avute în vedere pentru evitarea/prevenirea/reducerea sau dacă este posibil compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate vor fi tratate în cadrul punctului 5 privind descrierea efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului.
Masurile de minimizare a oricăror efecte negative semnificative asupra mediului vor fi luate în considerare și la evaluarea alternativelor, având în vedere că acestea pot fi costisitoare și pot influenta alegerea alternativelor.
MONITORIZAREA
Se va avea în vedere realizarea unui plan de monitorizare a mediului în perioada de execuţie şi funcţionare a proiectului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor, a punctelor de monitorizare și o prezentare a acestora pe hărți care să dețină legenda punctelor de monitorizare.
În vederea realizării programului de monitorizare, se va stabili o scară de timp şi se vor identifica mecanismele prin care vor fi asigurate, implementate şi monitorizate măsurile de reducere a impactului.
Programul de monitorizare trebuie să conţină tipurile de parametri monitorizaţi şi durata monitorizării proporţionale cu natura, amplasarea şi dimensiunea proiectului, precum şi cu gravitatea efectelor sale asupra mediului.
Descrierea respectivă trebuie să explice în ce măsură sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului şi trebuie să se refere atât la etapa de construire, cât şi la cea de funcţionare.
Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de precise și detaliate pentru a asigura implementarea acestora, inclusiv definirea rolurilor, responsabilităților și resurselor.
Pentru factorul de mediu apă, programul de monitorizare va ține cont de elementele de calitate monitorizate, durata monitorizării proporționale cu natura, amplasarea și dimensiunea proiectului, precum și cu gravitatea efectelor sale asupra corpurilor de apă.
O descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză.
În cadrul acestui capitol se va realiza o descriere a efectelor potențiale negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în situația producerii de accidente majore și/sau dezastre.
La întocmirea acestui capitol, trebuie să se țină cont de următoarele aspecte:
Prezentarea oricărui risc asociat cu proiectul:
- din manevrarea materialelor periculoase
- datorită focului, exploziilor
- datorită accidentelor de trafic
- avarii
- expunerea proiectului la dezastre naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren etc.)
Descrierea măsurilor de prevenire și modul de răspuns la accidente și evenimente nedorite (măsuri de prevenire, pregătire, planuri pentru orice incidente, planuri de urgență etc.).
Necesitatea unui plan în care se detaliază pregătirea pentru o situație de urgență.
Două aspecte-cheie rezultă din cele de mai sus, și anume:
Potențialul proiectului de a provoca accidente și dezastre. În acest caz, directiva menționează în mod explicit considerații privind sănătatea umană, patrimoniul cultural și mediul. Se vor prezenta potențialele mecanisme și relevanța modului în care proiectul ar putea contribui la accidente majore ca și impactul pe care astfel de evenimente l-ar putea avea asupra proiectului.
După identificarea și evaluarea riscurilor majore naturale și a celor provocate de om, ar trebui luate măsuri de control și de gestionare a impactului lor semnificativ, de exemplu pentru a asigura respectarea standardelor minime de prevenire existente, a cerințelor de siguranță, a codurilor clădirilor, a planificării îmbunătățite a utilizării terenurilor etc.
Acestea ar putea fi integrate într-un plan coerent de gestionare a riscurilor, care include, de asemenea, măsuri suficiente de pregătire și planificare de urgență pentru a asigura un răspuns eficient la dezastre sau la riscurile de accidente.
Rezumatul netehnic al informațiilor furnizate la punctele precedente
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului, va conţine şi rezumatul fără caracter tehnic conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
La realizarea rezumatului netehnic se va ține cont de următoarele aspecte:
Rezumatul va furniza o descriere concisă dar comprehensivă a proiectului, a mediului existent, a efectelor proiectului asupra mediului (impactul atât negativ cât și pozitiv), a măsurilor de atenuare ale acestora, măsuri de monitorizare, scenariul de bază și alternative rezonabile, precum și metodele utilizate pentru evaluare, inclusiv explicații privind orice obstacole întâmpinate în timpul analizei, astfel încât părțile interesate și publicul să obțină o imagine de ansamblu clară a aspectelor cheie abordate în raport și modul de evoluție a proiectului.
Rezumatul se va referi la procesul de reglementare pentru proiect și la rolul evaluării impactului în acest proces;
Rezumatul va include prezentarea generală a modului de abordare în evaluarea impactului;
Rezumatul va fi scris într-un limbaj fără caracter tehnic, evitându-se termenii tehnici, datele detaliate și prezentările cu caracter științific pentru a fi ușor de înțeles de către public;
O listă de referință care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile și evaluările incluse în raport.
În lista de referință se vor menționa referințele bibliografice pentru informațiile utilizate pentru descrierile și evaluările incluse în raport.
ANEXE - Planșe, tabele, hărți etc.
Alte precizări:
Raportul privind impactul asupra mediului va fi depus pe suport de hârtie şi în format electronic după ce va fi verificat, corectat și însușit de către titular, în vederea afişării pe pagina web a APM, conform cerinţelor din HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările și completările ulterioare.
La depunerea raportului privind impactul asupra mediului se va face dovada plăţii tarifului aferent etapei de analiză a calităţii raportului evaluării impactului asupra mediului, în cuantum de 2000 lei, în conformitate cu prevederile Ord. nr. 1108/2007 privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora.
Prezenta constituie îndrumar în vederea elaborării Raportului evaluării impactului asupra mediului pentru ”Lucrari de exploatare agregate minerale (nisip si pietris) in perimetrul comunei Costestii din Vale, judetul Dambovita”, propus a fi amplasat in comuna Costestii din Vale, sat Maruntisu, judetul Dambovita.
Responsabilitatea privind corectitudinea informaţiilor furnizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aparţine titularului proiectului (SC WOPFINGER TRANSPORTBETON SRL, reprezentata prin xx Xxxxxxx Xxxxxx), iar responsabilitatea privind calitatea informaţiilor din cadrul rapoartelor/studiilor aparţine experţilor atestaţi.
Experţii atestaţi declară în scris că nu au un interes personal în implementarea/dezvoltarea proiectului de investiţii aflat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018, art. 14 alin. (2) ”Transmiterea de către autoritatea competentă pentru protecția mediului a îndrumarului nu exclude posibilitatea solicitării ulterioare de informații suplimentare”.
Având în vedere obligaţiile autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi ale titularului referitoare la informarea şi participarea publicului, rezultate din transpunerea şi implementarea directivelor şi din ratificarea convenţiilor europene privind protecţia mediului, ulterior depunerii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, autorităţile implicate în proiect împreună cu titularul vor stabili de comun acord metodele optime de informare şi participare a publicului în procesul de emitere a acordului de mediu.
Definirea se concentrează pe identificarea problemele care ar trebui să fie acoperite în informaţii de mediu prezentate de către iniţiatorul proiectului, în special, pentru a identifica problemele care sunt cele mai importante, astfel încât acestea să poată să fie abordate în cele mai multe detalii. Evaluarea ar trebui să se asigure că toate aspectele relevante sunt identificate şi abordate într-un mod adecvat, în cadrul studiului de mediu.
Raportul întocmit pe baza îndrumarului trebuie sa conțină toate informațiile prevăzute de Legea 292/2018. Acolo unde informațiile sunt lapidare sau nu exista suficiente explicații, elaboratorul care a întocmit raportul trebuie sa prezinte argumentele obiective care au împiedicat o analiza de substanță.
După depunerea la sediul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Dâmbovița a Raportului privind impactul asupra mediului, pe suport de hârtie şi în format electronic, aceasta derulează următoarele activităţi:
a) stabileşte, de comun acord cu titularul proiectului, oportunităţile de participare a publicului la luarea deciziei legate de proiect, indicând cel puţin, data şi locul dezbaterii publice;
b) pune la dispoziţia publicului şi a membrilor comisiei de analiză tehnică, spre consultare, la sediul său şi prin afişare pe pagina de internet, raportul privind impactul asupra mediului.
Cu deosebită considerație,
DIRECTOR EXECUTIV,
Xxxxx Xxxxxxxx XXXXXXX
Xxx Xxxxxxxx A.A.A., Xxxxx Xxxxxxxx
|
Intocmit, consilier A.A.A., Xxxxxxx Xxxxxxxxx |
p. Șef Serviciu C.F.M., Xxxxxx XXXXXX |
consilier C.F.M., Xxxxxxxx Xxxxxx
|
Operator
de date cu caracter personal, conform Regulamentului (UE) 2016/679
15