Contract
STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR CALEA BUCURESTI NR.2 Or. MURFATLAR, JUD.CONSTANTA, , Murfatlar
Tel: 0241/234305 Fax: 0241/234305
FISA DE EVIDENTA Nr 4/759-5258
a rezultatelor activitatilor de cercetare-dezvoltare
DENUMIREA PROIECTULUI | „Cercetări privind identificarea și definirea elementelor de tipicitate a vinurilor românești. Valorificarea potențialului sanogen al vinurilor prin creșterea conținutul fenolic” | CATEGORIA DE PROIECT PLAN SECTORIAL | |||
CONTRACT DE FINANTARE | NR 3.3.10 DATA 2015-10-16 | DURATA CONTRACT | 38 LUNI | ACRONIM PROGRAM | ADER 2015-2018 |
VALOAREA INITIALA A PROIECTULUI (INCLUDE SI ALTE SURSE) | 962850 LEI | VALOAREA INITIALA A CONTRACTULUI DE FINANTARE (BUGET DE STAT) | 962850 LEI | ||
VALOAREA FINALA A PROIECTULUI (INCLUDE SI ALTE SURSE) | 950692 LEI | VALOAREA FINALA A CONTRACTULUI DE FINANTARE (BUGET DE STAT) | 950692 LEI | ||
REZULTATELE CD APARTIN EXECUTANTULUI CONFORM ART NR 49 DIN CONTRACTUL NR 3.3.10 CU RESPECTAREA ACORDULUI DE PARTENERIAT | |||||
PARTENERI IN PROIECT 1 Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Blaj 2 Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Vitiucultura si Vinificatie Valea Calugareasca 3 Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru 4 Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Iasi | |||||
1) DENUMIRE REZULTAT Optimizarea tehnologiei de cultura a strugurilor in vederea cresteri calitati fenolice
2) CATEGORIA REZULTATULUI (conform art. 74, O.G. 57/2002)
Rezultat final Rezultate intermediare CARACTERISTICI ALE REZULTATULUI FINAL
2.1 documentatii, studii, xxxxxxx Xxxxxxx de rodire este intervenţia tehnologică prin care se
crează un echilibru biologic util producţiei între procesele de creştere şi rodire, se asigură dezvoltarea unor lăstari cu vigoare mijlocie şi se reglează nivelul cantitativ şi calitativ al viitoarei producţii de struguri. Orientată în trecut spre realizarea unor nivele mari de producţie, viticultura românească trebuie restructurată către o viticultură de calitate, fără de care nu se poate face faţă cerinţelor economiei comunitare europene. Pentru cresterea calitatii fenolice a strugurilor, s-au experimentat trei incarcaturi de rod atribuite la taiere: • Martor= 28 ochi/butuc • T1= 20 ochi pe butuc • T2=36 ochi/butuc Pentru evaluarea compuşilor fenolici din struguri s-a folosit metoda Glories standard cu ajutorul careia se obtin informatii despre: potenţialul antocianic total (ApH1 - mg/L), potenţialul antocianic total extractibil (ApH3,2 - mg/L), procentul de antociani extractibili (AE - %), conținutul de polifenoli totali (mg/L), conținutul de taninuri din semințe și pielițe (mg/L), precum şi maturitatea seminţelor (MS%). Pentru a putea evidentia influenta incarcaturii de rod atribuita la taiere (M=28 ochi, T1=20 ochi si T2=36 ochi asupra potentialului fenolic al strugurilor, s-a efectuat calcul statistic pe baza mediilor obtinute pentru fiecare parametru fenolic analizat, pe fiecare soi (Feteasca neagra si Cabernet Sauvignon) pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de potentialul biologic al soiului ci doar de incarcatura atribuita la taiere Potenţialul antocianilor totali (ApH1) a cuantificat la momentul recoltarii în cazul soiului Feteasca neagra, valori medii
2.2 planuri, scheme
2.3 tehnologii
2.4 procedee, metode
2.5 produse informatice
2.6 retete, formule
2.7 obiecte fizice
2.8 brevet inventie/ altele asemenea
3.1 solutie/model conceptual | |
3.2 model experimental / functional | |
3.3 prototip | |
3.4 instalatie pilot sau echivalent | |
3.5 altele |
3) STADIUL DE DEZVOLTARE
4.1 tehnologiile societatii informationale | |
4.2 energie | |
4.3 mediu | |
4.4 sanatate | |
4.5 agricultura, securitatea si siguranta alimentara | |
4.6 biotehnologii | |
4.7 materiale, procese si produse inovative | |
4.8 spatiu si securitate | |
4.9 cercetari socio-economice si umaniste |
4) DOMENIUL DE CERCETARE
cuprinse intre 1123-1470 mg/l. In cazul variantelor experimentale cele mai mari valori s-au înregistrat la varianta T1, cu încărcătura de rod cea mai mică, urmată de varianta Martor şi varianta T2. Pentru soiul Cabernet Sauvignon, valorile medii au inregistrat valori mai mari in cadrul variantei T1(1414 mg/l), urmata de varianta Martor (1271 mg/l) si varianta T2(1194 mg/l) În ceea ce priveşte potenţialul antocianilor extractibili, aceştia au prezentat in cazul soiului Feteasca neagra cele mai mari valori in cazul variantei T1 (620 mg/l), urmat de varianta Martor (527 mg/l
)si T2 (467 mg/l). Aceeasi ierarhie s-a pastrat si in cazul soiului Cabernet Sauvignon, T1( 689 mg/l), Martor (517 mg/l) si T2 (477 mg/l). Noţiunea de extractibilitate a antocianilor depinde de starea de maturitate ce controlează descompunerea pieliţelor, cu cât valoarea EA% este mai scazută, cu atât antocianii sunt mai uşor de extras. Mediile obtinute pentru acest parametru au oscilat intr-un interval foarte restrans intre 58,1-59,6% pentru ambele soiuri.
Indicele de polifenoli, prezinta valori normale, cuprinse in intervalul 32,1-44,0. Maturitatea seminţelor scade în timpul procesului de maturare, luând valori de la 60 la 0 în funcţie de soi, numărul de seminţe al boabelor şi gradul de maturare al strugurilor. Incarcatura de rod mai mica atribiuta la taiere facilitează procesul de maturare a seminţelor, valorile mici obţinute în cazul variantelor T1 vor avea un impact pozitiv asupra gustului. Procentul de maturitate al semintei a oscilat in intervalul 32,1-36,3. Echilibrul taninic pentru un vin roşu tânar vine din armonizarea a două clase de taninuri: taninurile din semniţe (dau vinului structura şi corpolenţa) si taninurile din pieliţă (conferă plenitudine, rotunjime şi culoare). Valorile acestor parametrii au oscilat intre
13,2-19,9 mg/l pentru taninurile din pielita si intre 18,9-23,2 pentru taninurile din seminte. Valorile obţinute pentru potentialul antocianic, comparate cu literatura de specialitate încadrează calitatea fenolică a variantelor experimentale ale celor două soiuri in categoria excelent (ApH ≥1200 mg/l).
5) DOMENII DE APLICABILITATE 64 Cercetare-dezvoltare
6.1 produs nou | |
6.2 produs modernizat | |
6.3 tehnologie noua | |
6.4 tehnologie modernizata | |
6.5 serviciu nou | |
6.6 serviciu modernizat | |
6.7 altele ...... |
6) CARACTERUL INOVATIV
Gradul de noutate constă în identificarea și definirea elementelor de tipicitate a vinurilor românești în relație cu terroir-ul viticol și elaborarea unor tehnologii inovative de îmbunătățire a calității fenolice a strugurilor cultivati in sistem conventional/ecologic.
INFORMATII PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA | ||
documentatie tehnico-economica | ||
cerere inregistrare brevet de inventie | ||
brevet de inventie inregistrate (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare modele si desene industriale protejate | ||||
modele si desene industriale protejate inregistrate (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare marca inregistrata | ||||
xxxxx xxxxxxxxxxxx (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare copyright | ||||
inregistrare copyright (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare: retete, indicatii geografice, specii vegetale si animale, etc. | ||||
inregistrare: retete, indicatii geografice, specii vegetale si animale, etc (national, european, international) |
DENUMIREA REZULTATULUI DE CERCETARE Optimizarea tehnologiei de cultura a strugurilor in
vederea cresteri calitati fenolice
Nr crt VALOAREA DE LA CARE INCEPE NEGOCIEREA PROCES VERBAL NR/DATA MOD DE VALORIFICARE ACTUL PRIN CARE S-A REALIZAT VALORIFICAREA
1) DENUMIRE REZULTAT Tehnologie de prelucrare a strugurilor pentru obtinerea vinurilor cu potential fenolic imbunatatit
2) CATEGORIA REZULTATULUI (conform art. 74, O.G. 57/2002)
Rezultat final Rezultate intermediare CARACTERISTICI ALE REZULTATULUI FINAL
2.1 documentatii, studii, lucrari În vederea optimizării extracției compușilor fenolici din
pieliță strugurilor s-au experimentat două variante tehnologice de macerare fermentare pe boștina: • macerare fermentare pe boștină timp de 8 zile; • macerare fermentare pe boștină timp de 16 zile Compusii fenolici analizati (antociani si polifenoli totali) au fost influentati semnificativ de durata de macerare fermentare pe bostina astfel. Pentru soiul Feteasca neagra continutul in polifenoli totali a crescut in medie cu 8,54% iar pentru soiul Cabernet Sauvignon, cresterea a fost de 12,84%. Profilului fenolic al vinurilor de Feteasca neagra, Cabernet Sauvignon, a fost realizat prin analiza HPLC (cromatografie de lichide de inalta performanta), evidențiază prezența unor cantități importante de acizi fenolici (acidul galic, acidul siringic, acidul procatechinic, acidul p- hidroxibenzoic, acidul clorogenic,
p-cumaric, 3,3 dihidroxibenzoic, acidul cafeic și ferulic), stilbeni (resveratrolul), taninuri nehidrolizabile (catechina şi epicatechina), precum și unele flavone ( quercitina, naringina şi miricetina). Cele mai mari cresteri datorate crestrii perioadei de macerare, s-au inregistrat in cazul soiului Feteasca neagra in cazul acizilor galic, siringic si
p-hidroxibenzoic in medie cu 44,87%, 34,71% respectiv 112,2%. Cresteri se observa si in cazul flavonolilor, valorile crescand in cazul catechinei cu 37,41% iar in cazul epicatechinei cu 24,94% ca urmare a prelungirii perioadei de macerare (16 zile). Continutul in antociani individuali a scazut ca urmare a cresterii perioadei de macerare fermentare pe bostina de la 8 la 16 zile. Cele mai mari cresteri datorate cresterii perioadei de macerare, s-au inregistrat in cazul soiului Cabernet Sauvignon in cazul acizilor fenolici (galic, siringic si 3,3 dihidroxibenzoic) in medie cu 22,79%, 43,10% respectiv 14,83%. Ceilalti acizi au prezentat usoare scaderi ale concentratiei ca urmare a prelungirii perioadei de macerare. Cresteri se observa si in
2.2 planuri, scheme
2.3 tehnologii
2.4 procedee, metode
2.5 produse informatice
2.6 retete, formule
2.7 obiecte fizice
2.8 brevet inventie/ altele asemenea
3.1 solutie/model conceptual | |
3.2 model experimental / functional | |
3.3 prototip | |
3.4 instalatie pilot sau echivalent | |
3.5 altele |
3) STADIUL DE DEZVOLTARE
cazul flavonolilor valorile crescand in cazul catechinei cu 67,75% iar in cazul epicatechinei cu 66,66% ca urmare a prelungirii perioadei de macerare (16 zile).
4.1 tehnologiile societatii informationale | |
4.2 energie | |
4.3 mediu | |
4.4 sanatate | |
4.5 agricultura, securitatea si siguranta alimentara | |
4.6 biotehnologii | |
4.7 materiale, procese si produse inovative | |
4.8 spatiu si securitate | |
4.9 cercetari socio-economice si umaniste |
4) DOMENIUL DE CERCETARE
5) DOMENII DE APLICABILITATE 64 Cercetare-dezvoltare
6.1 produs nou | |
6.2 produs modernizat | |
6.3 tehnologie noua | |
6.4 tehnologie modernizata | |
6.5 serviciu nou | |
6.6 serviciu modernizat | |
6.7 altele ...... |
6) CARACTERUL INOVATIV
Gradul de noutate constă în identificarea și definirea elementelor de tipicitate a vinurilor românești în relație cu terroir-ul viticol și elaborarea unor tehnologii inovative de îmbunătățire a calității fenolice a vinurilor în vederea creșterii potențialului lor sanogen
INFORMATII PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA | ||
documentatie tehnico-economica | ||
cerere inregistrare brevet de inventie | ||
brevet de inventie inregistrate (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare modele si desene industriale protejate | ||||
modele si desene industriale protejate inregistrate (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare marca inregistrata | ||||
xxxxx xxxxxxxxxxxx (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare copyright | ||||
inregistrare copyright (national, european, international) | ||||
cerere inregistrare: retete, indicatii geografice, specii vegetale si animale, etc. | ||||
inregistrare: retete, indicatii geografice, specii vegetale si animale, etc (national, european, international) |
7) VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETARII