RAPORT ANUAL 2015
Guvernul Republicii Moldova Ministerul Economiei
RAPORT ANUAL 2015
PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE ATRAGERE A REMITENŢELOR ÎN
ECONOMIE PENTRU XXXX 0000-0000 «PARE 1+1»
„ÎMPREUNĂ CREĂM VIITORUL ACASĂ!”
CUPRINS
I. PREFAȚĂ
II. INTRODUCERE
III. REZULTATELE PROGRAMULUI „PARE 1+1”:
Componenta I - Informare şi comunicare Componenta II - Instruire şi suport antreprenorial Componenta III „Finanţarea afacerilor/Regula 1+1” Componenta IV „Monitorizare post-finanţare”
IV. IMPACTUL PROGRAMULUI „PARE 1+1”
I. PREFAȚĂ
Fenomenul migraţiei continuă să fie o provocare pentru Republica Moldova, oferind oportunităţi, dar şi prezentând riscuri în ceea ce priveşte nivelul şi perspectivele de dezvoltare durabilă a ţării.
Problema migraţiei rămâne în atenţia autorităţilor Republicii Moldova, cercetătorilor şi organizaţiilor internaţionale, datorită tendinţelor de creştere a numărului populaţiei implicate în proces şi a multitudinii de consecinţe economice, demografice, sociale, culturale, etc.
Conform rezultatelor cercetării “Migraţia forţei de muncă”, elaborată de biroul Naţional de Statistică, fiecare a şasea persoană cu vârsta cuprinsă între 15- 64 ani (16,4% din totalul populaţiei) a fost afectată de fenomenul migraţiei de muncă.
În acelaşi timp, conform studiului de piaţă “Inovaţie în migraţia circulară - Migraţie şi dezvoltare în Moldova”, elaborat de IASCI şi CIVIS în anul 2014, migranţii moldoveni au un puternic spirit de întreprinzător, majoritatea având dorinţa de a investi în localitatea de baştină, ceea ce confirmă intenţia de a reveni în ţară.
Datele aceluiaşi studiu evidenţiază faptul că, intenţia de a investi este implementată în practică de un număr restrâns de persoane. În anul 2012 doar 6% din volumul total de remitenţe au fost orientate spre investire în inițierea sau dezvoltarea afacerii.
Confruntaţi cu aceste provocări, Guvernul Republicii Moldova încearcă să treacă de la un model de creştere economică bazat pe consum la unul bazat pe investiţii.
Unul din instrumentele de stimulare a investirii resurselor acumulate peste hotare în crearea şi dezvoltarea afacerilor este Programul de atragere a remitenţelor în economie pentru anii 2010-2018 “PARE 1+1”.
II. INTRODUCERE
Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2018 (în continuare PARE 1+1) este aprobat prin HG nr. 972 din 18.10.2010 şi destinat lucrătorilor migranţi sau rudelor de gradul întâi ai acestora, care doresc să investească în iniţierea sau extinderea unei afaceri.
Scopul Programului este mobilizarea resurselor umane şi financiare ale persoanelor plecate benevol peste hotarele ţării pentru a desfăşura activitate de muncă, numite în continuare lucrători migranţi, în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.
PARE 1+1 tinde să faciliteze accesul la finanţare al migranţilor şi să-i reintegreze în societate, contribuind totodată, la stimularea transferurilor băneşti pe căi oficiale și introducerea bunelor practici din statele gazdă ale migranţilor. Astfel fiind creată o pârghie pentru introducerea inovaţiilor şi know-how.
Programul şi-a propus atingerea unui obiectiv social extrem de valoros - informarea şi instruirea lucrătorilor migranţi în domeniul antreprenorial, contribuind la reintegrarea în societate a acestora.
În cadrul Programului, antreprenorii au posibilitatea să beneficieze de un grant în sumă de până la 200 mii lei, în baza regulii „1+1”, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu din cadrul PARE.
Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) este responsabilă de implementarea, coordonarea şi monitorizarea activităţilor prevăzute în PARE 1+1.
Pentru a participa la Program, solicitantul trebuie să întrunească următoarele condiţii:
a) să fie cetăţean al Republicii Moldova;
b) să fie lucrător migrant din Republica Moldova sau rudă de gradul I – beneficiar de
remitenţe;
c) să intenţioneze să lanseze o afacere proprie în Republica Moldova sau să dezvolte afacerea existentă;
d) să dispună de capital propriu, provenit din remitenţe şi să poată confirma prin prezentarea documentelor justificative, provenienţa mijloacelor financiare (contract de muncă; certificat de confirmare a salariului/veniturilor; extras din conturi bancare; copiile dispoziţiilor de transfer bancar, declaraţii vamale).
Programul se desfăşoară în 4 componente:
I. Informare şi comunicare;
II. Instruire şi suport antreprenorial;
III. Finanţarea afacerilor / Regula 1+1;
IV. Monitorizare post-finanţare şi evaluare.
Obiectivele Programului sunt următoarele:
creşterea nivelului de informare a lucrătorilor migranţi din Republica Moldova şi a beneficiarilor de remitenţe privind oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri în ţara de origine;
sporirea abilităţilor antreprenoriale în rândul lucrătorilor migranţi şi beneficiarilor de remitenţe;
stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii migranţi şi beneficiarii de remitenţe;
facilitarea accesului lucrătorilor migranţi şi beneficiarilor de remitenţe la resursele financiare necesare înfiinţării / dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova;
promovarea culturii financiare şi a economiilor.
Obiectivele menţionate mai sus sunt reflectate în mai multe documente strategice ale ţării,
precum:
o Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”;
o Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012- 2020
o Strategia de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural pentru 2014-2020
o Strategia Naţională privind Politicile de Ocupare a Forţei de Muncă pe anii 2007- 2015;
o Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006- 2015;
o Programele de Activitate ale Guvernului Republicii Moldova;
o Planul de Acţiuni privind Stimularea reîntoarcerii lucrătorilor migranţi moldoveni de peste hotare.
III. REZULTATELE PROGRAMULUI „PARE 1+1”
Componenta I - Informare şi comunicare
În cadrul Programului, lucrătorii migranţi şi rudele acestora beneficiază de consultanţă şi informare gratuită privind oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri, proiectele de susținere a mediului de afaceri pe teritoriul ţării, sursele de finanţare ale unui proiect investiţional, aspectele legislative ale activităţii antreprenoriale etc.
Pe parcursul anului 2015, colaboratorii ODIMM au acordat în cadrul Programului „PARE 1+1” 2179 consultaţii în oficiu, telefon şi email.
În scopul promovării Programului „PARE 1+1”, a fost elaborată broşura „Istorii de succes” a beneficiarilor „PARE 1+1” din anii 2010 - 2014. În acest scop, a fost selectată informaţia despre întreprinderile create sau dezvoltate prin intermediul Programului şi realizările obţinute pe parcursul perioadei post-finanţare, precum şi anexate cele mai reprezentative poze ale beneficiarilor. Broşura, în format electronic, a fost plasată pe pagina xxx.xxxxx.xx. Concomitent, toate întreprinderile beneficiare au fost plasate pe harta republicii, cu ajutorul instrumentului ArcGis, fiind posibilă vizualizarea teritorială a acestora.
De asemenea, Programul PARE 1+1 a fost mediatizat la evenimentele organizate de
ODIMM şi alţi parteneri de dezvoltare, precum sunt:
• Expoziţia Anuală „Fabricat în Moldova”, la care ODIMM a participat cu stand şi a acordat consultații privind condițiile de participare la Programe și a distribuit materiale informaționale pentru vizitatorii expoziției;
• Întrunirea antreprenorilor din raionul Criuleni cu genericul „Antreprenorul – promotorul creșterii economice a raionului”, la care au fost prezentate toate programele ODIMM, pentru circa 50 de tineri antreprenori din regiune;
• Sesiunile de instruire pentru femeile din Răzeni organizată în cadrul proiectului
„Participarea femeilor la dezvoltarea economică locală”, implementat de Asociația Obșteasca Eco - Răzeni. La eveniment au participat circa 20 de femei din localitate;
• Târgul forţei de muncă, pentru studenții și absolvenții din țară, organizat de
Universitatea de Stat din Moldova (USM);
• Seminarul instructiv-informativ cu tema „Aspecte legale ale inițierii afacerii”, organizat de Colegiul Soldostud-Art din Chișinău. La eveniment au participat circa 50 de absolvenți ai instituției, la care au fost distribuite și materiale informative privind programele de suport implementate de ODIMM;
• Concursul economic studenţesc “Azi Student, Mâine Antreprenor”, organizat de Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). În acest an la concurs au participat circa 80 de studenți din cadrul ASEM, USM, Universitatea de Stat din Comrat;
• Forul meseriilor, ediţia V-a și Târgul locurilor de muncă, organizat de către Agenția Naţională a Ocupării Forței de muncă pentru tineret. Vizitatori evenimentelor au fost informați despre programele ODIMM;
• Şcoala de vară pentru dezvoltarea competenţelor antreprenoriale și valorilor democratice a fost organizată pentru 45 de tineri și 20 de profesori din întreaga republică. Tinerii și profesorii care predau discipline în domeniul antreprenoriatului au fost informați, în detaliu, despre programele de suport implementate de către ODIMM. Activitatea a fost realizată de către Junior Achievement cu suportul financiar al Ambasadei SUA;
• Masa rotundă cu genericul “Oportunităţi naţionale de abilitare economică a tinerilor în Republica Moldova”, organizată de Universitatea de Stat din Moldova în cadrul săptămânii “Zilele tineretului”. La eveniment au participat circa 60 de studenți și 7 profesori cu profil economic;
• Concursul ideilor de afaceri, organizat de Incubatorul de Afaceri al ASEM, pentru
studenții ciclului I și II care doresc să inițieze o afacere pe perioada studiilor;
• Forumul tinerilor antreprenori, organizat de către ANTiM și Ministerul Tineretului și Sportului din Moldova, a avut drept scop informarea tinerilor antreprenori privind oportunitățile de finanțare pe care le pot valorifica. La eveniment au participat circa 50 de tineri antreprenori care sunt la început de cale în afaceri și cei care deja au o experiență în afaceri;
• Conferinţa internaţională "EU Trade Policy: Looking to Eastern", organizată de Centrul pentru Studii Europene al ASEM, cu suportul financiar al programului Erasmus+. Scopul evenimentului a fost promovarea beneficiilor oferite de către Acordul de Asociere şi DCFTA, inclusiv informarea privind oportunităţile de suport al IMM-lor existente la moment în Republica Moldova în rândul organizaţiilor care activează cu tinerii.
• Curs de instruire pe tema „Formalizarea economiei informale, prin: promovarea culturii antreprenoriale, consolidarea mediului de afaceri la nivel rural, îmbunătățirea serviciilor de suport oferit IMM-lor pentru a reduce vulnerabilitatea la etapa de lansare a afacerii”. Activitatea a fost realizată de Organizația Internațională a Muncii (ILO)(9-10 decembrie)
Se continuă colaborarea cu mass-media, fiind diseminate şi prezentate istoriile de succes la televiziunile locale şi naţionale: TRM, Publika TV, Jurnal TV, Prime, Regional TV, AgroTV, etc.
Promovarea Programului în rândul potenţialilor beneficiari reprezintă unul din obiectivele de bază ale ODIMM. În acest sens, pe parcursul anului 2015, o atenţie sporită a fost acordată activităţilor menite să sporească gradul de vizibilitate al Programului, fiind elaborat un Plan de comunicare, în baza căruia au fost iniţiate un şir de acţiuni de promovare. În acest sens, ţinem să evidenţiem următoarele materiale elaborate şi distribuite în cadrul Programului:
• pliantele “PARE 1+1” - conţin informaţia de bază privind eligibilitatea la PARE 1+1, documentele necesare a fi prezentate, etapele Programului, alte date utile;
• broşurile “Istorii de succes” – prezintă ideile de afaceri ale beneficiarilor Programului din perioada 2011-2013, regiunile unde acestea sunt desfăşurate, ţara de provenienţă a remitenţelor, fotografii ale utilajelor şi echipamentelor procurate în cadrul Programului. Concomitent, în luna decembrie, broşura a fost completată cu
beneficiarii Programului din anul 2014. Cumulativ, “Istoriile de succes” prezintă cca
500 afaceri.
• broşurile “Oportunităţi de dezvoltare a antreprenoriatului” - conţin informaţie cu privire la toate Programele şi proiectele implementate în domeniul creării şi dezvoltării IMM;
• broşura “Reîntoarcerea – o afacere”, elaborată cu suportul financiar al Proiectului “Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în R. Moldova”, finanţat de UE şi implementat de Serviciul Suedez de Angajare în Republica Moldova;
• filmuleţul video – prezintă Programul în regim vector, fiind plasat pe pagina
facebook a Programului şi diseminat în cadrul întrunirilor cu potenţialii participanţi;
• spotul publicitar - în cadrul căruia sunt prezentaţi 3 beneficiari de succes ai Programului. Sportul a fost elaborat cu suportul financiar al Delegaţiei UE, în cadrul campaniei UE „Aducem Europa Acasă!”;
• articole despre Program, publicate în ziarul “Gazeta Basarabiei”, revista “Moldova în Progres”, etc.
De asemenea, programul PARE a fost mediatizat și prin intermediul Diasporei. Au fost
efectuate întrevederi cu cetățenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare.
Din experienţa „PARE 1+1”, comunicarea „de la om-la-om” este o metodă eficientă de prezentare a Programului, fără nici un cost adiţional pentru ODIMM.
Este menţinută pagina de socializare a Programului, unde este diseminată informaţia utilă pentru antreprenori, precum şi plasate filmuleţe cu istoriile de succes ale beneficiarilor
„PARE 1+1”.
Componenta II - Instruire şi suport antreprenorial
Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2018 se bucură de un interes sporit în rândul migranţilor şi rudelor acestora, fapt care determină creşterea constantă a numărului de persoane interesate de a se reîntoarce acasă ori a investi remitenţele în crearea şi dezvoltarea unei afaceri proprii.
În anul 2015, în cadrul cursurilor de instruire ale Programului PARE 1+1, au fost dezvoltate abilităţile antreprenoriale pentru 198 persoane, dintre care 47,5% sunt lucrători migranţi, resimțindu-se o uşoară scădere comparativ cu anul precedent.
Evaluarea cursurilor de instruire antreprenorială evidenţiază faptul că participanţii şi-au îmbunătăţit modul de abordare a activităţii de antreprenoriat: aceştia au ajuns să înţeleagă mult mai bine cum să dezvolte o afacere în Republica Moldova, cum funcţionează legislaţia, cum să-şi planifice eficient afacerea.
Aria curriculară a cursurilor de instruire include planificarea afacerii, managementul financiar, contabilitatea întreprinderii, managementul afacerii, înregistrarea afacerii şi legislaţia în domeniu, marketing şi vânzări, managementul resurselor umane.
Analiza cursurilor de instruire evidenţiază că, în anul 2015, din totalul de participanţi - 43% sunt tineri, comparativ cu 50,6% în anul 2014. Pe parcursul ultimilor ani, se observă că ponderea femeilor participante la instruire este în ascensiune, constituind 35% în 2015, comparativ cu 29,3% în anul 2014.
Aria geografică a participanților este una foarte variată, fiind solicitări ale migranților din circa 23 de țări ale lumii.
Țările din care vin participanții la instruiri(%)
Romania
4.10%
Portugalia 4.10%
Israel 4.10%
Alte țări
17.10%
Italia
35.30%
Spania
5.10%
Franța
4.50%
Rusia
25.70%
Figura 1. Țările de proveniență a remitenților
După ţara de proveniență a remitenţelor participanţilor la cursuri, este de evidenţiat că lucrătorii migranţi au muncit în 24 de state. Analiza denotă că locul întâi ii revine Italiei, cu 35%, urmată de Rusia - 26%. În statele precum Franţa, Spania, România, Israil, Portugalia, au muncit în mediu, câte 4-5% din participanţii la Program.
Rude de gradul Iparticipante la instruiri după localităț ile din Moldova
Chișinău
21%
Alte localități
43%
Telenești
8%
Strășeni
7%
Hîncești Cahul 4% 4%
Ialoveni 6%
Căușeni
7%
Figura 2. Distribuția teritorială a persoanelor instruite
Distribuția teritorială a localităţilor băştinaşe ale solicitanţilor relevă faptul că în anul 2015, au fost prezente 38 localităţi ale republicii. Totodată, se observă că preponderent participă la instruire persoanele din regiunea centru, în mărime de circa 40%.
Componenta III „Finanţarea afacerilor/Regula 1+1”
Programul “PARE 1+1” prezintă un interes sporit în rândul migranţilor şi familiilor acestora, în special, datorită componentei III “Finanţarea afacerilor/Regula 1+1”, care presupune acordarea unui grant în sumă de până la 200 mii lei. Această finanţare nerambursabilă reprezintă o investiţie care suplineşte resursele proprii ale participanţilor, respectând Regula 1+1.
Pe parcursul implementării Programului, 845 de întreprinderi au solicitat grantul “PARE 1+1”, respectiv au elaborat un plan de afaceri, au prognozat activitatea întreprinderii pe un termen de cel puţin 3 ani de zile, au beneficiat de consiliere referitor la rentabilitatea şi oportunitatea implementării proiectului investiţional.
Având în vedere faptul că, în anul 2014 solicitările de finanţare nerambursabilă au fost de două ori mai mari decât bugetul alocat pentru anul respectiv, iar Programul s-a desfăşurat după principiul “Primul venit - Primul servit”, cererile depuse începând cu luna august 2014 au fost plasate în lista de aşteptare pentru anul 2015. La 01 ianuarie 2015, în lista de aşteptare erau înregistrate 112 cereri de finanţare depuse în anul 2014, în sumă de 21,8 mln. lei. În perioada 01 ianuarie – 16 martie 2015 au fost recepţionate 105 cereri de finanţare în sumă totală de 21 mln. lei.
La 16 martie 2015, numărul cererilor de finanţare nerambursabilă constituia 217 în sumă totală de 42,3 mln. lei. Această situaţie a impus ca recepţionarea de mai departe a cererilor de finanţare nerambursabilă să fie temporar sistată, celelalte componente din Program fiind continuate.
ODIMM, la rândul său, conform Regulamentului Programului a efectuat analiza cererilor de finanţare nerambursabilă şi le-a prezentat Comitetului pentru aprobare. Respectiv, au fost organizate 3 şedinţe a Comitetului de Supraveghere.
Pe parcursul anului 2015 ODIMM, din 112 cereri de finanţare nerambursabilă, plasate pe lista de aşteptare în anul 2014, a semnat 77 de contracte de finanţare nerambursabilă. Suma totală a granturilor solicitate a constituit 14,96 mil. lei, care vor atrage investiţii de peste 45 mil. lei.
Următoarele 33 de cereri de finanţare nerambursabilă, în sumă totală de 6,12 mil. xxx, xxxxx
a fi semnate cu beneficiarii la sfârşitul lunii iulie.
În legătură cu lipsa mijloacelor financiare bugetare, a fost sistată finanţarea proiectului
„PARE 1+1” până la 31 decembrie 2015, când a fost transferat soldul restant destinat Programului „PARE 1+1” în sumă de 34,76 mln. lei. Respectiv, finanţarea beneficiarilor care au depus cereri în anul de raportare a fost efectuată pe parcursul primului trimestru al anului 2016. În lunile ianuarie-martie au fost încheiate 136 de contracte, cu beneficiarii care au depus cereri de finanțare nerambursabilă în anul 2015.
Astfel, pentru anul 2015 au fost încheiate 213 contracte de finanțare nerambursabilă, din
acestea 70 întreprinderi sunt create/administrate de către femei.
În total, în cadrul acestor întreprinderi sunt antrenate în lucru 741 persoane, din care 291 sunt femei. Circa 53% din întreprinderi (111) sunt start-up-uri, care au contribuit la crearea a 312 noi locuri de muncă.
Analiza în dinamică a cererilor de finanțare denotă o creștere constantă, ceea ce atestă un interes sporit din partea lucrătorilor migranți de a investi remitențele în dezvoltarea unei afaceri.
Dinamica cererilor și contractelor de finanțare nerambursabilă
350
309
300
250
217 213
200
184
191
171
148
150
Nr. Cererilor de finanțare
Nr. Contractelor încheiate
89
100
73
69
50
10 0
0
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Figura 3. Dinamica cererilor și contractelor de finanțare nerambursabilă
Analiza evidenţiază faptul că, pe parcursul derulării Programului, a fost facilitat accesul la finanţare pentru 717 întreprinderi, respectiv fiind încheiate 717 contracte de finanţare nerambursabilă. Beneficiarii Programului au primit, pe parcursul anilor, finanţare nerambursabilă cumulativă în valoare de 122,21 mln. lei, care a contribuit la efectuarea investiţiilor în sumă de 302,13 mln. lei. Astfel, 1 leu grant ”PARE 1+1” acordat a atras în economie circa 2,5 lei.
În urma analizei contractelor de finanţare, semnate cu beneficiarii Programului, se constată următoarele:
- 358 din beneficiari au înfiinţat întreprinderi urmare participării la Program, respectiv
49,9 % din întreprinderi sunt nou-create;
- 218 de întreprinderi sunt create de femei, ceea ce reprezintă 30,4% din total;
- 359 din beneficiari au vârsta până la 35 ani (50,1%).
Evidenţiem faptul că, 379 întreprinderi sunt create de lucrătorii migranţi, care au muncit peste hotare, s-au reîntors în ţară şi investesc propriile economii în crearea sau dezvoltarea propriilor afaceri.
În acelaşi timp, analiza denotă faptul că, Programul a contribuit la prevenirea migraţiei a
circa 340 de persoane, care beneficiază de remitenţele transmise de rudele de gradul I.
Analiza pe domenii de activitate
Beneficiarii Programului ”PARE 1+1” au iniţiat şi dezvoltat activităţi noi pentru Republica Moldova, care până la moment nu erau implementate în ţară.
Astfel, întreprinderile care au obţinut finanţare nerambursabilă din „PARE 1+1” au fost printre primele care au dezvoltat afaceri în domeniul biomasei (peleţi şi brichete, energie verde). De asemenea, în cultura vegetală au fost introduse produse inovative, precum creşterea migdalului, paulowniei, salciei energetice, armurariului, broccoli, salate, rucola, fenkel etc. Beneficiarii Programului au creat primele ferme de creştere a melcilor, struţilor, viperelor și chinchillelor. Tot beneficiarii Programului, au fost printre primii, care au deschis centre de diagnostic medical în mediul rural și au montat instalații fotovoltaice pentru a obține energie electrică.
Analiza reflectă faptul că pe parcursul anului 2015, beneficiarii Programului de asemenea efectuează investiţii preponderent în domeniul agriculturii, cca 62% din întreprinderi desfăşoară activitate în această sferă, fiind urmat de prestarea serviciilor - 26% și circa 12% din întreprinderi își dezvoltă afacerea în domeniul producerii
Investiţiile efectuate de întreprinderile din domeniul agriculturii sunt direcţionate preponderent în modernizarea infrastructurii agricole: procurarea tehnicii agricole, construcţia frigiderelor, serelor, morilor; crearea fermelor de bovine, ovine, porcine, avicole etc.; dezvoltarea apiculturii; înfiinţarea plantaţiilor intensive, a pepinierelor pomicole; cultivarea plantelor, cultivarea usturoiului, culturilor bacifere, etc., activităţi care generează valoare adăugată înaltă, respectiv sporesc veniturile şi profiturile întreprinderilor.
Distribuția întreprinderilor după domenii de activitate
Servicii 26%
Agricultura 62%
Producere 12%
Figura 4. Distribuția întreprinderilor după domeniul de activitate
Întreprinderile ce desfăşoară activitate în domeniul industriei sunt implicate în prelucrarea lemnului și fabricarea mobilierului; producerea brichetelor/peleţilor; producerea materialelor de construcţie; producerea articolelor de igienă; industria textilă și marochinărie; producerea articolelor din material plastic; fabricarea produselor de panificație și patiserie (covrigi, biscuiți); producerea îngheţatei; procesarea fructelor și legumelor.
În sfera prestării serviciilor, majoritatea întreprinderilor au construit centre de reparare, întreţinere și testare auto; au dotat centre tipografice; au creat pensiuni agro-turistice, centre de agrement, alimentaţie publică; au deschis centre de frumusețe și medicale, au dezvoltat activități de curățare a hainelor și întreținere a imobilelor etc.
Fiind analizate în dinamică, menționăm că, preponderent sunt finanțate întreprinderile din sectorul agricol, numărul acestora variind de la 30 afaceri în 2012, până la 110 în anul 2014 și 161 întreprinderi în 2015.
180
160
140
120
100
80
161
110
76
2011
2012
2013
60
40
20
0
40
30
24
45 38
26
48
13
13 13
38
18
2014
2015
7
2 2
5
8
Agricultura
Producere
Servicii
Alimentație
publică
Figura 5. Distribuția în dinamică a contractelor de finanțare nerambursabilă pe
domenii de activitate
Întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producerii și prestării serviciilor practic înregistrează aceeași evoluție, variind de la 13 în 2011, până la circa 45 de întreprinderi în 2013, iar începând cu anul 2014 se observă o diminuare treptată a numărului de întreprinderi din aceste sectoare.
În domeniul alimentației publice sunt înregistrate cele mai modeste rezultate, de la 2 până
la 8 afaceri finanțate, majoritatea fiind orientate spre fabricarea produselor de patiserie.
Analiza în profil teritorial:
Analiza distribuţiei geografice indică faptul că majoritatea Contractelor de Finanţare Nerambursabilă au fost încheiate cu antreprenori care îşi desfăşoară activitatea în localităţile din zona Centru – 51,5%, fiind urmate de regiunea Sud – 18,2% şi Nord -16,9%. În municipiul Chişinău activează 13,4 % din totalul de întreprinderi.
13%
18%
53%
17%
Centru
Nord Sud
Chisinău
Figura 6. Distribuția teritorială a întreprinderilor
Analiza denotă faptul că au obținut finanțare din cadrul Programului PARE 1+1 beneficiari din toate raioanele Republicii Moldova. Însă, este de menționat că afacerile beneficiarilor sunt concentrate în zona centru.
Respectiv, în municipiul Chișinău sunt dezvoltate 96 de afaceri, iar în raioanele din zona Centru: în raionul Ialoveni - 69, raionul Orhei - 56, raionul Telenești - 55, raionul Hâncești – 46, raionul Călărași – 38, raionul Strășeni - 36 și raionul Nisporeni - 31. Cele mai puțin active sunt raioanele Taraclia și Briceni cu câte 6 afaceri create și dezvoltate.
Merită de subliniat că 86% din beneficiari activează în zona rurală a țării.
Componenta IV „Monitorizare post- finanţare. Evaluarea Programului”
Figura 7. Numărul întreprinderilor finanțate ( 2011-2015)
Un element cheie al Programului PARE 1+1 este componenta de monitorizare şi suport post- creare. Procedura de monitorizare şi evaluare are două funcţii. În primul rând, se asigură mecanismul prin care ODIMM monitorizează progresul companiei-beneficiar în comparaţie cu planul de afaceri iniţial incluzând utilizarea finanţării primite, respectarea procedurilor de utilizare etc. În al doilea rând, se asigură baza pentru elaborarea unei programe de suport în vederea fortificării oricăror puncte slabe existente sau potenţiale în dezvoltarea afacerilor
şi/sau acordarea instruirii sau consultanţei necesare pentru sporirea sau maximizarea potenţialului de afaceri.
Monitorizarea întreprinderilor beneficiare de finanţare nerambursabilă este efectuată în
următoarele scopuri:
• Verificarea corectitudinii investirii resurselor financiare nerambursabile alocate, pentru posturile de investiţie menţionate în planul de afaceri şi stipulate în contractul de finanţare nerambursabilă, pe parcursul perioadei stabilite în contract.
• Pe parcursul perioadei de monitorizare, beneficiarii sunt atenţionaţi despre obligativitatea de a menţine neschimbaţi fondatorii, de a nu modifica activităţile întreprinderii cu cele neeligibile, de a nu comercializa bunurile procurate din contul grantului.
• Totodată, scopul componentei a IV „Monitorizare post-finanţare” este de a acorda suport beneficiarilor Programului în activitatea antreprenorială desfăşurată.
În vederea realizării obiectivelor sus-menţionate, au fost chestionaţi antreprenorii cu care au fost semnate contracte de finanţare nerambursabilă în anul 2015, precum şi beneficiarii din anii 2013-2014 care au primit finanțare și sunt în faza de monitorizare.
De asemenea, au fost contactaţi telefonic 107 administratori ai întreprinderilor (cca 150
apeluri telefonice) pentru a le reaminti despre termenul în care urma să investească grantul
„PARE 1+1”. În rezultatul discuţiilor, o parte din beneficiari au prezentat actele financiare justificative privind investirea mijloacelor financiare nerambursabile, care au fost anexate la dosar.
Având în vedere faptul că unii antreprenori nu au reuşit să investească grantul în termenii stipulaţi din motive întemeiate, au fost elaborate şi semnate Acorduri adiţionale la contractele de finanţare nerambursabilă.
În scopul atingerii celui de al doilea obiectiv al componentei IV, respectiv dezvoltarea capacităţilor de gestionare eficientă a afacerilor finanţate din cadrul Programului, a fost continuată campania cu genericul „Beneficiile asocierii”.
Această iniţiativă a fost lansată în anul 2014 în urma discuţiilor cu antreprenorii atât în cadrul întrunirilor, a vizitelor la întreprinderi, cât şi a rezultatelor sondajelor efectuate anual în rândul beneficiarilor. Astfel, una din problemele de care se ciocnesc beneficiarii „PARE 1+1” este lipsa cooperării şi a unei platforme de comunicare, atât între agenţii economici, cât şi dintre antreprenori şi autorităţile publice centrale şi locale.
Ultimele studii efectuate, arată că există un interes major pentru parteneriate şi posibilitatea de asociere. Astfel, 48 % dintre migranţii ce au participat la studiul efectuat de CIVIS – NEXUS, şi-au exprimat interesul în a investi împreună cu alţi partenerii de afaceri într-o întreprindere cu capital privat. Posibilitatea de asocierea va impulsiona crearea întreprinderilor cu capital şi cifre de afaceri mai mari, astfel multiplicând impactul economic. La fel, propunerea dată se încadrează în politica promovată de către Guvern de creare a clusterelor economice. Mai mult decât atât, posibilitatea de asociere în domeniul agricol va
contribui la stabilirea parteneriatelor de afaceri ce ar asigura ciclu complet de producţie, iar investiţiile majore efectuate vor avea o utilitate comună.
Primul work-shop din anul 2015 s-a desfăşurat la data de 30 ianuarie cu genericul
„Orizonturi mari pentru crescătorii mici”, având ca participanţi 22 de fermieri, implicaţi în creşterea chinchilla. Acest atelier de lucru a fost organizat la solicitarea antreprenorilor, care întâmpină dificultăţi atât în activitatea de achiziţie a animalelor, construcţie a fermelor conform standardelor, îngrijirea/înmulţirea acestora, precum şi respectarea cerinţelor de import/export. Astfel, antreprenorii au avut ocazia să discute cu un veterinar specializat în domeniu şi un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Xxxxxxxxx Xxxxxxxxxxx (ANSA), care a prezentat condiţiile de obţinere a autorizaţiilor pentru import-export la chinchilă, a avizelor necesare, a condiţiilor de vămuire a animalelor şi blănurilor prelucrate.
În rezultatul acestei mese rotunde, au fost identificate un şir de dificultăţi cu care se confruntă antreprenorii. În această ordine de idei, ODIMM a elaborat o scrisoare în adresa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Economiei, pentru a oferi susţinere fermelor de chinchilă, care au produse cu valoare ridicată înaltă, precum şi un înalt potenţial de export.
În cadrul evenimentului, au fost discutate atât recomandări şi sugestii care ar putea contribui la susţinerea antreprenorilor şi elaborarea de politici noi, cât şi problemele întâlnite, cum ar fi:
⮚ Lipsa cunoştinţelor necesare în domeniu: este înregistrat un nivel înalt al deceselor în rândul familiilor de chinchila, există probleme de reproducere, nu sunt cunoscute condiţiile optime de creştere;
⮚ Hrana: nu există un producător autohton care să fabrice mâncarea la o calitate înaltă cu toate mineralele şi vitaminele necesare, iar costurile de import sunt foarte înalte, lipsa suplimentelor, adaosurilor şi vitaminelor pe piaţa internă;
⮚ Specialişti: în Republica Moldova nu sunt veterinari calificaţi în creşterea
chinchilelor;
Fiind o activitate relativ nouă pe piaţa Republicii Moldova, este nevoie nu doar de suport financiar, dar şi politici eficiente pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii în acest domeniu. Prin urmare, propunerile fermierilor survenite în urma discuţiilor sunt următoarele:
• Includerea activităţii de creştere a şinşilei în măsurile de sprijin a fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli;
• Elaborarea unui manual/ghid practic despre creşterea şinşilelor, în care să fie expuse clar avantajele creşterii şinşilelor, întreţinerea acestora, hrana necesară, bolile şi îngrijirea şinşilelor bolnave;
• Eliminarea taxei de export pentru animale şi blănuri;
• Înfiinţarea unui laborator cu personal specializat în creşterea şinşilelor;
• Crearea unei platforme de comunicare (crescătorii de şinşila au reţea informală foarte bine dezvoltată).
Cel de-al doilea atelier de lucru, desfăşurat la 19 martie sub genericul „Tehnici de vânzări eficiente. Secretele comunicării în afaceri”, a întrunit cca 30 beneficiari ai Programului “PARE 1+1”. În cadrul evenimentului, beneficiarii Programului, care au primit finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea afacerilor din domeniile apiculturii, fabricarea produselor de patiserie şi brutărie, creşterea iepurilor, struţilor, prepeliţelor, precum şi din alte sfere, au învăţat cum trebuie elaborată o strategie de marketing şi vânzare în cadrul întreprinderii. Totodată, pe parcursul atelierului de lucru s-a pus accent atât pe comunicarea cu clienţii, cât şi cu partenerii de afaceri, fiind evidenţiate avantajele cooperării în afaceri, precum şi dificultăţile care pot apărea în procesul de asociere.
În scopul restructurării şi reformării Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie
„PARE 1+1”, ODIMM a colaborat pe parcursul anului 2015 cu Şcoala de Afaceri Publice Internaţionale din Columbia (SIPA), New York, şi OIM, Misiunea în Republica Moldova. Unul din obiectivele iniţiativei este de a examina în ce măsură şi prin ce mijloace afacerile şi IMM- urile create prin intermediul investiţiilor din cadrul remitenţelor pot fi dezvoltate, generând efecte benefice în economie.
Alt obiectiv este de a analiza cele mai bune întreprinderi şi prelua cele mai bune practici, precum şi opţiuni fezabile pentru crearea unei platforme web de crowd-funding, care ar facilita accesul la finanţare a întreprinderilor. Echipa SIPA a avut două misiuni în Republica Moldova, care au fost asistate de OIM şi ODIMM. Prima vizită, organizată la mijlocul lunii ianuarie curent, a fost una de familiarizare, iar a doua - în martie curent - a vizat aspecte concrete şi detaliate ale Programului. Studenţii au lucrat în comun cu ODIMM şi OIM pentru a evalua posibilităţile de restructurare a Programului „PARE 1+1” şi a formula recomandări de politici şi activităţi noi. Echipa a avut întrevederi atât cu reprezentanţii Guvernului, direct implicaţi în implementarea Programului, cât şi cu sectorul privat.
Concomitent, pe parcursul perioadei analizate, ODIMM a beneficiat de expertiza internaţională care şi-a propus drept obiectiv identificarea unor instrumente viabile de a majora suma finanţării nerambursabile din cadrul Programului „PARE 1+1”, alocate unui beneficiar, în concordanţă cu cerinţele UE. Astfel, pe parcursul a două săptămâni, au fost purtate discuţii cu expertul vizat, au fost prezentate informaţiile şi calculaţi indicatorii solicitaţi.
Pe parcursul anului 2015, circa 120 beneficiari au absolvit Programul „PARE 1+1”, ei fiind monitorizaţi şi consiliaţi în domeniul gestionării eficiente a afacerii pe parcursul a 24 luni din momentul primirii ultimei tranşe de resurse financiare nerambursabile.
Din discuţiile cu antreprenorii, beneficiari “PARE 1+1”, au fost identificate următoarele probleme şi obstacole cu care se confruntă:
✓ peste 50% din cei intervievaţi consideră că insuficienţa forţei de muncă ori slaba calificare a acesteia este principalul obstacol pe care îl întâmpină în activitatea antreprenorială. Cel puţin 15% din întreprinzători au investit inclusiv în pregătirea profesională a salariaţilor nou-angajaţi;
✓ cadrul legal cu numeroase lacune;
✓ controalele dese şi nejustificate ale organelor de control (Inspectoratul Fiscal, Inspecţia Muncii);
✓ accesul limitat al tinerilor la credite;
✓ tergiversarea procedurilor vamale de către organele de resort;
✓ antreprenorii din domeniul agriculturii au evidenţiat că în anul 2015 condiţiile climaterice au fost nefavorabile, respectiv au fost tergiversate/stopate investiţiile în ramurile legate de creşterea animalelor (ferme de bovine, ovine şi taurine, iepuri), producerea peleţilor/brichetelor din biomasă;
✓ unii antreprenori, s-au ciocnit de probleme birocratice în teritoriu (acordarea autorizaţiilor, licenţelor etc.);
✓ unele genuri de activitate ale beneficiarilor nu sunt clar reglementate prin lege (ex: unele culturi vegetale nu sunt certificate și respectiv nu pot fi comercializate pe piață; pentru industria farmaceutică nu poate fi utilizat extrasul de venin de vipere).
Antreprenorii sunt recunoscători pentru suportul primit prin intermediul Programului
„PARE 1+1” şi îşi doresc să existe mai multe Programe şi Proiecte similare.
Prelungirea Programului PARE 1+1. Pe parcursul perioadei analizate, ODIMM a beneficiat de expertiza internaţională care şi-a propus drept obiectiv identificarea unor instrumente viabile de a majora suma finanţării nerambursabile din cadrul Programului „PARE 1+1”, alocate unui beneficiar, în concordanţă cu cerinţele UE. Astfel, pe parcursul a două săptămâni, au fost purtate discuţii cu expertul vizat, au fost prezentate informaţiile şi calculaţi indicatorii solicitaţi.
În scopul restructurării şi reformării Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie
„PARE 1+1”, ODIMM a colaborat pe parcursul I trimestru 2015 cu Şcoala de Afaceri Publice Internaţionale din Columbia (SIPA), New York, şi OIM, Misiunea în Republica Moldova. Unul din obiectivele inițiativei este de a examina în ce măsură şi prin ce mijloace afacerile şi IMM- urile create prin intermediul investiţiilor din cadrul remitenţelor pot fi dezvoltate, generând efecte benefice în economie. Alt obiectiv este de a cerceta cele mai bune întreprinderi şi cele mai bune practici, precum şi opţiuni fezabile pentru crearea unei platforme web de crowd- funding, care ar facilita accesul la finanţare a întreprinderilor. Echipa SIPA a avut două misiuni în Republica Moldova, care au fost asistate de OIM şi ODIMM (direcţia acces la finanţe).
Prima vizită, organizată la mijlocul lunii ianuarie curent, a fost una de familiarizare, iar a doua - în martie curent - a vizat aspecte concrete şi detaliate ale Programului. Studenţii au lucrat în comun cu ODIMM şi OIM pentru a evalua posibilităţile de restructurare a Programului „PARE 1+1” şi a formula recomandări de politici şi activităţi noi. Echipa a avut întrevederi atât cu reprezentanţii Guvernului, direct implicaţi în implementarea Programului, cât şi cu sectorul privat.
Concomitent, pe parcursul perioadei analizate, ODIMM a beneficiat de expertiza internaţională care şi-a propus drept obiectiv identificarea unor instrumente viabile de a majora suma finanţării nerambursabile din cadrul Programului „PARE 1+1”, alocate unui beneficiar, în concordanţă cu
cerinţele Uniunii Europene. Astfel, pe parcursul a două săptămâni, au fost purtate discuţii cu expertul vizat, au fost prezentate informaţiile şi calculaţi indicatorii solicitaţi.
Prin HG. Nr. 866 din 18.12.2015 Programul „PARE 1+1” a fost prelungit până în anul 2018.
IV. IMPACTUL PROGRAMULUI „PARE 1+1”
Urmare analizei indicatorilor înregistraţi în cadrul Programului, precum şi a impactului acestuia, este de menţionat următoarele:
▪ 1582 persoane şi-au manifestat interesul de a participa la Programul “PARE 1+1” şi a investi remitenţele obţinute de lucrătorii migranţi în peste 40 state ale lumii.
▪ 1292 persoane (respectiv 568 lucrători migranţi şi 680 rude de gradul I) au fost instruite în domeniul desfăşurării unei afaceri, ceea ce a contribuit la sporirea abilităţilor de a gestiona o întreprindere, a sporit accesul la informaţii cu privire la diverse oportunităţi de dezvoltare a unei afaceri, la socializarea cu alţi beneficiari de remitenţe.
▪ 845 antreprenori au elaborat un plan de afaceri, respectiv au prognozat activitatea întreprinderii pe un termen de cel puţin 3 ani de zile, beneficiind de consiliere referitor la rentabilitatea şi oportunitatea implementării proiectului investiţional.
▪ Concomitent, este pozitiv apreciat faptul că jumătate din întreprinderile finanţate în cadrul „PARE 1+1” au fost lansate urmare participării beneficiarilor de remitenţe la Program (294 întreprinderi din 581 întreprinderi sunt start-upuri).
▪ Analiza pe gen elucidează faptul că 29,6% din totalul beneficiarilor PARE 1+1 sunt
femei, respectiv 172 întreprinderi sunt create şi/sau administrate de femei.
▪ După criteriul de vârstă, este de evidenţiat faptul că cca 51% din antreprenori sunt tineri cu vârsta până la 35 ani.
▪ Din cadrul Programului au fost debursate peste 91 mln. lei sub formă de finanţare
nerambursabilă, care au atras investiţii în economie de peste 200 mln. lei.
▪ Peste 50% din beneficiari investesc în domeniul agriculturii, respectiv este îmbunătăţită infrastructura agricolă, sunt create lanţuri valorice, se implementează inovaţii şi tehnologii moderne atât în zootehnie, cât şi în cultura vegetală.
▪ Din punct de vedere geografic, majoritatea covârşitoare a întreprinderilor sunt create şi activează în zona rurală a ţării. Astfel, peste 500 beneficiari îți desfăşoară activitate în satele şi orăşelele din ţară, iar în mun. Chişinău şi Bălţi fiind înregistrate puţin peste 13% din întreprinderi (respectiv 12,7% şi 0,7% din total).