Keywords: contract of donation, donor, donee, revoking, grounds for revocation, time limits.

CZU: 347.736.5

UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND ORIENTĂRILE JURISPRUDENȚIALE ÎN MATERIA REVOCĂRII CONTRACTULUI DE DONAȚIE

Xxxxxxxx Xxxxxx

lector univ., dr. Facultatea de Drept și Științe Sociale Universitatea de Stat „Xxxxx Xxxxx” din Bălți, RM

orcid id: 0009-0004-5146-673X

Abstract. The present paper briefly analyzes the interpretation and the application of provisions of the Civil Code of the Republic of Moldova concerning the rules on the right of the donor to revoke the donation, by the courts of law. The study analyses the courts interpretation concerning the revocation for ingratitude, revocation for the unjustified non-fulfillment of conditions or charges, revocation in case of impoverishment of the donor and residual right to revoke the donation.

Keywords: contract of donation, donor, donee, revoking, grounds for revocation, time limits.

Aspecte introductive

Contractul de donație este irevocabil, adică odată valabil încheiat acesta nu xxx xxxxx fi revocat decât în cazurile prevăzute expres de xxxx xxx de clauzele contractuale, astfel după cum se menționează în art. 1207 C. civil.

În cadrul examinării litigiilor privind revocarea donației, instanțele de judecată vor trebui să soluționeze litigiile privind revocarea donației cu aplicarea legislației civile prin prisma dispozițiilor art. 7 C. civil. Astfel, în alin. 1 este stipulat că: „Legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare”. În alin. 4 este precizat că „în cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi, legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor, precum şi orice alte efecte contractuale, dacă legea nouă nu prevede altfel.

Pe de altă parte, art. 7, alin. 5 C. civil precizează căror situații juridice contractuale urmează a fi aplicată legea nouă, fiind stipulat că „dispoziţiile legii noi se aplică modalităţilor de exercitare a drepturilor sau de executare a obligaţiilor, precum şi de înstrăinare, preluare, transformare sau de

stingere a acestora. De asemenea, dacă legea nouă nu prevede altfel, clauzele unui act juridic încheiat anterior intrării în vigoare a legii noi contrare dispoziţiilor ei imperative sînt, de la această dată, lipsite de orice efect juridic”.

În ipoteza contractelor de donație încheiate până la 01.03.2019, dar a căror acțiune de revocare a fost înaintată după această dată, vor putea fi aplicate atât dispozițiile codului civil de pânâ la modernizare, cât și noile dispoziții introdue prin legea de modernizare, însă cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 7 C. civil.

Donația poate fi revocată pentru ingratitudine (art. 1210 C. civil), pentru neexecutarea sarcinii (art. 1204 C. civil), în caz de stare de nevoie (art. 1211 C. civil), din alte motive întemeiate (art. 1212

C. civil).

Orientări jurisprudențiale în cazul revocării donaţiei pentru ingratitudine

Potrivit art. 1210 C. civil, donaţia poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită față de donator xxx xxxx de o persoană apropiată acestuia, fapt care atestă o ingratitudine xxxxx, xxx dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată.

Xxxxxx menționată jurisprudența în domeniu (decizie definitivă și irevocabilă) care se referă la o cauză de revocare pentru ingratitudine a unui contract de donație încheiat după 01.03.2019, adică cu aplicarea dispozițiilor codului civil modernizat pentru soluționarea litigiului [1].

Se precizează în decizie cu privire la atentatul la viața donatorului că reieșind din dispozițiile art. 1210, alin. 1 C. civil, „este indiferent dacă a existat doar o tentativă de omor sau fapta s-a consumat, precum și nu este necesară o condamnare penală a donatarului pentru fapta săvârșită”. Astfel, se confirmă în această orientare jurisprudențială soluția dată în doctrina românească [2, p. 27], existând însă opinie contrară în doctrina din R. Moldova, unde se menționează că faptele donatarului ce atentează la viața și sănătatea donatorului urmează a fi dovedite „de către organele împuternicite cu asemenea competenţe, inclusiv, vinovăţia sau nevinovăţia sa” [3, p. 12].

Xxxxxx și trebuie, de asemenea, de menționat interpretarea și aplicarea de către instanță a dispozițiilor art. 1210, alin. 2 C. civil care prevede că revocarea pentru ingratitudine este exclusă, dacă donatorul îl iartă pe donatar, în cunoștință de cauză. În acest sens, instanța a considerat că depunerea unei plângeri de către donator la inspectoratul de poliție pentru atragerea la răspundere contravențională a donatarului pentru fapte ilicite, iar apoi depunerea unei cereri prin care s-a solicitat încetarea examinării cazului, precum și refuzul donatorului de la examinarea medico-legală, echivalează cu iertarea donatarului. În prezența unor asemenea probe, desigur instanța de fond, dar și cea xx xxxx nu aveau decât să respingă acțiunea de revocare a donației pentru ingratitudine.

Conform unei orientări jurisprudențiale nu se consideră ingratitudine gravă distrugerea de către donatar a bunurilor aparținând donatorului, instanța menționând: „or prevederile art. 835 alin. (1) din Codul civil expres presupune săvârșirea unor fapte penale, cruzimi sau injurii grave numai față

de donator, nu și față de bunurile donate, astfel încât pretinsa deteriorare a bunurilor donate nu poate determina revocarea donației pentru ingratitudine” [4].

În contextul celor menționate de instanță, mai trebuie precizat că deterioarea a avut loc asupra bunurilor aflate în bunul imobil xxxxx, adică proprietate a donatarului, aceasta fiind într-adevăr important la stabilirea faptei de ingratitudine gravă, în sens că donatarul nu a deteriorat bunurile proprietate a donatorului.

În altă ordine de idei, instanța a reținut că pentru a fi constatată vinovăția donatarului în comiterea contravenției prevăzute de art. 104 Cod contravențional, adică distrugerea sau deteriorarea bunurilor străine, la caz fiind vorba de deteriorarea automobilului aparținând donatorului, nu este suficienTă simpla scrisoare a agentului constatator, privind adeverirea faptelor şi pornirea procesului contravenţional. Or aceasta scrisoare „nu este o decizie de sancţionare contravenţională definitivă şi irevocabilă, ce ar face dovada vinovăţiei lui în învinuirile aduse la atentarea asupra bunurilor

reclamantului” [4].

Considerăm că distrugerea și deteriorarea unuia xxx xxx multor bunuri aparținând donatorului, inclusiv omorul sau faptele de cruzime aplicate asupra unui animal aparținând donatorului, pot fi

calificate ca ingratitudine gravă, în special când ar fi vorba de bunuri individual determinate, care au valoare istorică sau artistică importantă pentru donator, cum a fi de ex. un tablou de un xxxxxx xxxxxx renumit etc. Desigur că acțiunile donatarului, în așa ipoteză, nu sunt îndreptate asupra donatorului, însă scopul distrugerii sau deteriorării, ori omorului, cruzimilor asupra animalului, este de a provoca suferințe psihice donatorului.

Cu titlu comparativ menționăm art. 801 C. civil italian în care este menționat expres ca temei de revocare a donației „cauzarea intenționată a unui prejudiciu grav patrimoniului donatorului” [5].

Orientări jurisprdențiale în cazul revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii

Donația poate fi condiționată, adică să prevadă îndeplinirea unei sarcini sau efectele sale să fie condiționate de realizarea unui scop. Astfel, potrivit art. 1204, alin. 1 C. civil, părţile contractului de donație pot conveni ca efectele donaţiei să fie condiţionate de îndeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi şi de utilitate publică. Va constitui donaţie, însă, numai partea excedentară cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului.

Este obligatoriu ca sarcina ce urmează a fi îndeplinită și scopul ce trebuie realizat să fie menționate în contractul de donație? Răspunsul este afermativ, însă putem menționa o orientare jurisprudențială în care s-a considerat că chiar dacă în contract nu s-a menționa expres sarcina sau scopul, contractul de donație urmează a fi interpreatat prin prisma principiului bunei credințe și a prinicpiului interpretării după intenția comună a părților.

În acest sens, se menționează de către insanță că „s-a constatat că contractul de donaţie încheiat la ...... între ...... nu conţine o condiţie expresă, însă el urmează a fi interpretat prin prisma prevederilor art. 725 Cod civil. Conform art. 725 alin. (1,2) Cod civil, Contractul trebuie interpretat pe principiile bunei-credinţe. Contractul se interpretează după intenţia comună a părţilor, fără a se limita la sensul literal al termenilor utilizaţi. Deci, prin interpretarea contractului urmează de a înţelege nu numai determinarea conţinutului clauzelor incluse de către părţi în contract, ci şi determinarea efectelor pe care le-a produs contractul. Interpretarea contractului constă în determinarea voinţei părţilor, ţinîndu-se cont de toate circumstanţele relevante ale cazului” [6].

Orientări jurisprdențiale în cazul revozării donaţiei donației în caz de stare de nevoie

Prevăzută în art. 1211, C. civil, conform căruia donatorul are dreptul să revoce donația dacă nu este în stare să se întrețină din contul patrimoniului sau venitului său.

Alin. 2 al art. 1211 C. civil instituie o prezumție legală că donatorul nu este în stare să se întrețină dacă sînt întrunite condițiile stabilite xx xxxx pentru a cere întreținere de la o altă persoană sau pentru a primi prestații de asigurări sociale în sistemul public, chiar dacă nu a exercitat aceste drepturi.

În cazul examinării unei acțiuni de revocare a donației în caz de stare de nevoie, deși instanța menționează ca aplicabile dispozițiile art. 1211 C. civil pentru un contract de donație încheiat în anul 2011, totuși ulterior menționează despre „refuzul de a acorda întreținere se va considera ingratitudine gravă” [7], or reclamanta a invocat drept cauză de revocare starea de nevoie și nu ingratitudinea manifestată prin refuzul de acordare a întreținerii.

De asemenea, deși în hotărâre este invocat art. 1211 C. civil, instanța menționează că acest temei, adică „starea de nevoie” „operează în situaţia în care după executarea donaţiei, adică după mărirea patrimoniului donatarului din contul patrimoniului donatorului (transmiterea bunului xxxxx), donatorul nu mai este în stare să-şi asigure o întreţinere corespunzătoare şi să-şi îndeplinească obligaţiile legale de întreţinere faţă de terţi. Cele două condiţii de revocare: starea de imposibilitate de a-şi asigura întreţinerea corespunzătoare şi starea de imposibilitate de a îndeplini obligaţiile legale de întreţinere faţă de terţi, pot constitui motive de admitere a acţiunii numai în cazul în care acestea coexistă” [7]. Astfel, pe de o parte instanța menționează dispozițiile art. 1211 C. civil, pe de altă parte invocă prevederile codului civil de până la modernizare, adică art. 836 C. civil, în privința temeiniciei revocării (rezoluțiunii) donației în cazul stării de nevoie. În aceiași ordine de idei, instanța nu a verificat și nu s-a pronunțat asupra faptului dacă veniturile pe care le are donatorul sunt suficiente pentru ca acesta să-și asigure o întreținere corespunzătoare sau dacă are sau nu obligații de întreținere față de terți.

Într-o xxxx xxxxx de revocare a donației în caz de stare de nevoie, chiar dacă este vorba de un contract de donație încheiat în anul 1998, instanța xx xxxx a admis apelul donatarului și a respins acțiunea de revocare fiind invocate termenele de decădere în care trebuie înainatată acțiunea, prevăzute de art. 1208 C. civil. Se precizează de către instanță că: „astfel, donatorul a solicitat revocarea donației depășind termenul de 3 xxx xxxxxxxx xx xxxx, în interiorul căruia acesta dispune de dreptul său subiectiv de a solicita revocarea donației”, acțiunea fiind înaintată după 17 ani din momentul transferului dreptului de proprietate [8].

Decizia în cauză este doar definitivă, fiind în examinare în procedura de recurs la CSJ. Dacă va fi confirmată de instanța supremă, această orientare jurisprudențială în privința termenelor în care pot fi înaintate acțiunile de revocare a donației, prezintă importanță și în cazul revocării donației pentru orice alte temeiuri legale sau contractuale, întrucât orice acțiune de revocare înaintată după 3 ani din momentul dobândirii dreptului de proprietate de către donatar, urmează a fi respinsă în baza dispozițiilor art. 1208 C. civil.

Revocarea donaţiei din alte motive întemeiate

Prin legea de modernizare a codului civil au fost introduse prevederi ca d-au dreptul la revocarea donației și din alte motive întemeiate, prevăzute la art. 1212, alin. 1 C. civil. Astfel, donatorul are dreptul să revoce donația în situația în care există alte circumstanțe decisive care au stat xx xxxx încheierii contractului (boala fatală a donatorului, intenția de căsătorie sau căsătoria donatarului, relația de căsătorie dintre donator și donatar etc.) și care s-au schimbat esențial după încheierea contractului, dacă în urma acestei schimbări:

a) folosul oferit donatarului este vădit nepotrivit sau excesiv;

b) este vădit injust de a obliga donatorul să respecte donația.

În alin. 2 al art. 1212 C. civil este precizat că revocare donației va putea fi declarată dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

1. schimbarea circumstanțelor era xxxx de imprevizibilă, încît donatorul, la momentul încheierii contractului, nu ar fi putut în mod rezonabil să o prevadă;

2. donatorul nu și-a asumat riscul acestei schimbări a circumstanțelor.

În privința revocării donației pentru alte motive întemeiate prevăzute de art. 1212 C. civil, poate fi menționată orientarea jurisprudențială prin care s-a respins aplicarea revocării în baza art. 1212, instanța considerând inaplicabile dispozițiile în cauză unui contract încheiat înainte de 01.03.2019. Astfel, este menționat: „deși xxxx xxxxxx temeiuri nu au fost confirmate pe parcursul examinării cauzei, se rețin prevederile art. 7 alin (1) Cod civil, care stipulează, că legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare” [9].

Suplimentar, se precizează că: „xxxxx art. 1212 Cod civil, invocată de reclamant, nu este aplicabilă speței, deoarece nu era în vigoare la momentul încheierii contractului între părți. Astfel nu poate fi revocat contractul de donație, încheiat la 12.12.2014, în temeiurile de revocare a contractului de donație din alte motive, ce se regăsesc în art. 1212 Cod civil, deoarece aceste temeiuri nu erau prevăzute în legislația civilă în vigoare la momentul încheierii contractului” [9].

Bibliografie:

1. xxxxx://xxx.xxxxxxxx.xxxxxxx.xx/xx/xxxx_xxxxxxxxxxx/xxx/0000000x-0x00-0xx0-0000-000x00x00x0x, consultat la 12.01.2024;

2. Xxxxxxx Xxxxx, Scurte considerații asupra revocării donației pentru ingratitudine, Revista Universul Juridic, nr. 12, decembrie 2017, pp. 25-30, ISSN 2393-3445;

3. Xxxxxxxx Xxxxxxx, Unele aspecte de particularitate în materia desființării contractului de donație,Revista Legea și viața, nr. 4 (316), 2018. pp. 9-14 ISSN 2587-4365 /ISSNe 2587-4373;

4. xxxxx://xxxx.xxxxxxxx.xxxxxxx.xx/xx/xxxx_xxxxxxxxxxx/xxx/000x0000-00xx-0xx0-0000- 09d5c77b288f, consultat la 16.01.2024;

5. xxxxx://xxx.xxxxxxxxxxxxxxxxx.xx/xxxxxxxxx/xxxxxx/xxxxxxXxxxxx, consultat la 17.01.2024;

6. xxxxx://xxxxxxxxxxxxx.xxx.xx/xxxxxx_xxx_xxxxx.xxx?xxx0000, consultat la 18.01.2024;

7. xxxxx://xx.xxxxxxxx.xxxxxxx.xx/xx/xxxx_xxxxxxxxxxx/xxx/000xxxx0-0000-00x0-xx0x-0x00000x0x00, consultat la 19.01.2024;

8. xxxxx://xxx.xxxxxxxx.xxxxxxx.xx/xx/xxxx_xxxxxxxxxxx/xxx/x00x000x-x0x0-00xx-0x00-x0xx0000xxxx, consultat la 20.01.2024;

9. xxxxx://xxx.xxxxxxxx.xxxxxxx.xx/xx/xxxx_xxxxxxxxxxx/xxx/00x00x0x-x000-0000-x00x-0x0x0x0x0xx0, consultat la 22.01.2024 (decizia definitivă, aflată în examinare în recurs la CSJ);