ACORD privind standardele internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime, încheiat între Comunitatea Europeană, Canada ș, i Federația Rusă

21998A0214(02)

L 42/43

JURNALUL OFICIAL AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE

14.2.1998

ACORD

privind standardele internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime, încheiat între Comunitatea Europeană, Canada ș, i Federația Rusă

COMUNITATEA EUROPEANĂ, GUVERNUL CANADEI

ș,i

GUVERNUL FEDERAȚIEI RUSE,

părți la prezentul acord (denumite în continuare „părțile”),

REAMINTIND angajamentul lor ferm pentru elaborarea unor standarde internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime, fundamentate pe cercetare ș,tiințifică, precum ș,i pe elemente empirice ș,i practice;

REAFIRMÂND că, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite ș,i cu principiile de drept internațional, fiecare parte are dreptul suveran de a exploata propriile resurse în conformitate cu politicile proprii în domeniul mediului ș,i al dezvoltării ș,i că fiecare parte este responsabilă de conservarea diversității sale biologice ș,i de utilizarea resurselor sale biologice în mod durabil;

RECUNOSCÂND că utilizarea durabilă a animalelor sălbatice pentru beneficiul uman este compatibilă cu principiile Strategiei mondiale de conservare, ale Comisiei mondiale pentru mediu ș,i dezvoltare ș,i ale Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind mediul ș,i dezvoltarea;

LUÂND ÎN CONSIDERARE angajamentul, asumat ș,i de statele membre ale Uniunii internaționale pentru conservarea naturii ș,i a resurselor naturale (UICN), cu ocazia celei de-a 18-a Adunări generale, în Rezoluția 18.25, de a elimina, de îndată ce este posibil, utilizarea capcanelor cu cruzime;

CONSTATÂND că procesul de elaborare a standardelor internaționale pentru capcanele fără cruzime destinate mamiferelor inițiat de ISO, Organizația Internațională de Standardizare, în 1987, nu este încă încheiat;

RECUNOSCÂND că scopul principal al oricărui standard tehnologic internațional este, printre altele, să îmbunătățească comunicarea ș,i să faciliteze schimburile comerciale;

RECUNOSCÂND cercetările considerabile realizate, în special în Canada, în Statele Unite ale Americii, în Federația Rusă ș,i în Comunitatea Europeană, pentru a elabora metode cât mai mult lipsite de cruzime de prindere în capcane;

SUBLINIIND efortul considerabil depus de grupul de lucru pentru elaborarea standardelor internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime, alcătuit din experți din Canada, Statele Unite ale Americii, Federația Rusă ș,i Comunitatea Europeană;

XXXX, TIENTE că, în ciuda absenței standardelor internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime, numeroase jurisdicții au urmat diferite abordări ș,i au adoptat dispoziții legislative vizând ameliorarea metodelor de vânătoare cu capcane ș,i a bunăstării animalelor sălbatice ș,i

RECUNOSCÂND că regulile constituționale ș,i instituționale proprii fiecărei părți determină autoritatea principală de aplicare a standardelor pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime din jurisdicția lor,

CONVIN ASUPRA URMĂTOARELOR DISPOZIȚII:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului acord:

„Capcane” înseamnă dispozitivele mecanice de ucidere sau de captură, după caz.

„Metodele de vânătoare cu capcane” înseamnă condițiile de utilizare a capcanelor (de exemplu: speciile vizate, amplasare, nada, momeala ș,i condițiile naturale de mediu).

„Metode de vânătoare cu capcane” fără cruzime înseamnă utilizarea, în condițiile specificate de producător, a capcanelor omologate de autoritățile competente ș,i conforme cu standardele pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime (denumite în continuare

„standardele”, prezentate în anexa I la prezentul acord).

Articolul 2

Obiective

Obiectivele prezentului acord sunt:

(a) stabilirea unor standarde privind metode de vânătoare cu capcane fără cruzime;

(b) îmbunătățirea comunicării ș,i a cooperării între părți în vede- rea aplicării ș,i dezvoltării acestor standarde ș,i

Articolul 3

Domeniu de aplicare

Prezentul acord se aplică metodelor de vânătoare cu capcane ș,i omologării capcanelor pentru vânătoare cu capcane a mamiferelor sălbatice terestre sau semiacvatice enumerate în anexa I pentru:

(a) administrarea faunei sălbatice, inclusiv controlul dăunătorilor;

(b) obținerea de blănuri, piei sau carne ș,i

Articolul 4

Obligații decurgând din alte acorduri internaționale

(1) Nici un element din prezentul acord nu aduce atingere drep- turilor ș,i obligațiilor părților membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) ce decurg din Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului.

(2) Pentru părțile care nu sunt membre ale OMC, nici un element din prezentul acord nu aduce atingere drepturilor ș,i obligațiilor acestora ce decurg din acordurile bilaterale între părți enumerate în anexa II.

(a) stabilesc procesele adecvate pentru omologarea capcanelor conform standardelor;

(b) veghează la conformitatea metodelor de vânătoare cu capcane de pe teritoriile lor cu standardele;

(d) instituie obligativitatea pentru producători de a defini capcanele omologate ș,i de a oferi instrucțiuni pentru monta- rea lor corespunzătoare, pentru funcționarea lor în condiții de siguranță ș,i pentru întreținerea adecvată.

Articolul 8

Aplicarea standardelor

În aplicarea standardelor, fiecare autoritate competentă a părților trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că:

(a) s-au stabilit procedurile corespunzătoare pentru:

(i) acordarea ș,i retragerea autorizațiilor de folosire a capcanelor ș,i

(ii) respectarea legislației privind metode de vânătoare cu capcane fără cruzime;

(b) vânătorii sunt instruiți pentru utilizarea sigură ș,i eficientă a metodelor de vânătoare cu capcane fără cruzime, inclusiv a noilor metode pe măsură ce acestea sunt elaborate ș,i

(c) orientările pentru testarea capcanelor prezentate în anexa I sunt luate în considerare în stabilirea procedurilor de omologare naționale.

Articolul 5

Măsuri existente

Părțile pot continua să interzică folosirea, pe teritoriul propriu, a capcanelor a căror folosire este interzisă la data intrării în vigoare a prezentului acord.

Părțile:

Articolul 9

Dezvoltarea continuă a standardelor

Articolul 6

Cooperare internațională

Fără a aduce atingere articolului 9, părțile convin:

(a) să coopereze direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale competente în privința problemelor de interes mutual din domeniul de aplicare a prezentului acord ș,i

(b) să dezvolte ș,i să extindă cooperarea multilaterală în domeniul metodelor de vânătoare cu capcane fără cruzime, pe bază de beneficii reciproce ș,i din dorința de a facilita schimburile comerciale.

Articolul 7

Angajamentul părților

Fiecare parte adoptă măsurile necesare, conform graficului pre- zentat în anexa I, pentru a se asigura că autoritățile sale compe- tente:

(a) convin să promoveze ș,i să încurajeze cercetarea în scopul dez- voltării continue a standardelor ș,i

(b) reevaluează ș,i actualizează anexa I, prima dată la trei ani după intrarea în vigoare a prezentului acord, folosind în special rezultatele cercetărilor menționate la litera (a).

Articolul 10

Derogări

(1) Autoritățile competente pot acorda derogări de la angajamen- tele cuprinse în articolul 7, de la caz la caz, cu condiția ca aplicarea acestora să nu compromită realizarea obiectivelor prezentului acord, în oricare dintre următoarele scopuri:

(1) Părțile convin că articolul 7 nu împiedică persoanele să construiască ș,i să utilizeze capcane, cu condiția ca acestea să corespundă proiec- telor aprobate de autoritatea competentă relevantă.

(a) sănătatea ș,i siguranța publică;

(b) protecția proprietății publice ș,i private;

(d) utilizarea capcanelor tradiționale din lemn, esențială pentru conservarea moș,tenirii culturale a comunităților indigene.

(2) Derogările acordate în temeiul alineatului (1) trebuie să fie însoțite de justificări ș,i condiții scrise.

(3) Părțile notifică în scris comitetului mixt de gestionare derogările acordate în temeiul alineatului (1) ș,i justificările ș,i condițiile scrise menționate la alineatul (2).

Articolul 11

Notificarea ș, i schimbul de informații

(1) Părțile fac schimb de informații în mod regulat cu privire la toate chestiunilor legate de aplicarea acestui acord. Ele se infor- mează reciproc asupra progresului lucrărilor de evaluare a capcanelor efectuate în cadrul aplicării graficului stabilit în anexa I, asupra cercetărilor conexe ș,i asupra capcanelor omologate.

(2) Părțile îș,i comunică reciproc numele autorităților competente însărcinate cu aplicarea prezentului acord.

Articolul 12

Recunoaș, terea reciprocă

(1) O parte poate autoriza utilizarea pe teritoriul său a capcanelor omologate de altă parte. Orice refuz trebuie justificat în scris.

(2) Fiecare parte recunoaș,te metodele de vânătoare cu capcane ale celorlalte părți ca fiind echivalente dacă sunt conforme standar- delor.

Articolul 13

Comerțul între părți cu blănuri ș, i produse din blană

(1) Fără a aduce atingere articolului 15 ș,i alineatului (2) din prezentul articol ș,i prevederilor relevante ale Convenției de la Washington privind comerțul internațional cu specii de faună ș,i floră sălbatică pe cale de dispariție (CITES), semnată la 3 martie 1973, nici o parte nu poate impune măsuri restrictive asupra comerțului cu blănuri ș,i produse din blană provenind de la alte părți.

(2) La punctul de import pe teritoriul său vamal, partea poate solicita un certificat de origine care:

(a) să ateste că blănurile sau blănurile incorporate în produsele care urmează a fi importate au fost obținute de la animale capturate sau crescute pe teritoriul altei părți ș,i

(b) să includă o trimitere la documentația privind originea emisă de autoritățile competente.

Articolul 14

Comitetul mixt de gestionare

(1) Părțile creează un Comitet mixt de gestionare (denumit în continuare „comitetul”) format din reprezentanți ai părților. Comitetul poate analiza orice problemă legată de prezentul acord.

(2) Comitetul se reuneș,te în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord. Comitetul se reuneș,te periodic după această dată sau la cererea unei părți. De asemenea, comite- tul poate studia probleme prin corespondență, între reuniuni. Comitetul îș,i adoptă regulamentul de procedură cu ocazia primei ș,edințe.

(3) Deciziile comitetului se adoptă prin consens.

(4) Comitetul poate, după caz, să creeze grupuri de lucru ad-hoc compuse din experți ș,tiințifici ș,i tehnici pentru a face recoman- dări comitetului privind:

(a) orice chestiune ș,tiințifică sau tehnică;

(b) probleme de interpretare ridicate de părți ș,i

(5) Comitetul poate propune părților modificări la prezentul acord, luând în considerare, după caz, recomandările relevante înaintate de grupurile de lucru specializate.

Articolul 15

Soluționarea litigiilor

(1) Părțile se străduiesc să ajungă prin negociere la o soluționare reciproc satisfăcătoare a oricărei probleme care poate afecta funcționarea prezentului acord. În cazul în care părțile în cauză nu ajung la o soluționare a diferendelor, se convoacă comitetul, la cererea uneia dintre părți, pentru dezbaterea soluțiilor posibile. Comitetul, în scopul analizării problemei aduse în atenția sa, poate crea, după caz, un grup de lucru ad-hocș,tiințific ș,i/sau teh- nic, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din prezentul acord.

(2) În cazul în care comitetul nu reuș,eș,te să soluționeze litigiul în termen de 90 de zile, la cererea părții reclamante, se creează o instanță arbitrală conform anexei III.

(3) Instanța arbitrală poate emite decizii în privința oricărui liti- giu legat de interpretarea ș,i aplicarea prezentului acord de către partea împotriva căreia s-a formulat plângerea.

(4) Instanța arbitrală nu îș,i depăș,eș,te mandatul convenit de părți ș,i nu poate adopta o decizie în afara domeniului de competență definit în prezentul articol.

(5) Prezentul articol se aplică mutatis mutandis cazurilor în care există mai multe părți reclamante sau pârâte.

Articolul 16

Aderarea

Orice țară poate adera la prezentul acord, sub rezerva termenilor ș,i condițiilor convenite între țara respectivă ș,i părți.

Articolul 17

Dispoziții finale

(1) Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord.

(2) Prezentul acord intră în vigoare la 60 zile de la data depunerii ultimului instrument de ratificare, încheiere sau adoptare, conform normelor aplicabile fiecărei părți.

(3) Prezentul acord nu este direct aplicabil. Fiecare parte onorează angajamentele ș,i obligațiile ce decurg din prezentul acord conform procedurilor sale interne.

(4) Modificări ale acordului pot fi propuse de comitet sau de orice parte în orice moment. Orice modificare convenită de părți intră în vigoare în ziua următoare depunerii ultimului instrument de ratificare, încheiere sau adoptare a modificării convenite, conform normelor aplicabile fiecărei părți.

(5) O parte se poate retrage de la prezentul acord prin darea unui preaviz scris de minimum ș,ase luni. În acest caz, obligațiile ce decurg din prezentul acord ș,i revin părții care se retrage de la acord încetează la expirarea perioadei de preaviz.

(6) Prezentul acord este redactat în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă, suedeză ș,i rusă, toate textele fiind deopotrivă autentice. Prezentul acord se depune la arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, care transmite câte un exemplar certificat pentru conformitate fiecărei părți.

ANEXE LA ACORDUL PRIVIND STANDARDELE INTERNAȚIONALE PENTRU VÂNăTOAREA CU CAPCANE FăRă CRUZIME

ANEXA I

PARTEA I: STANDARDELE

1. OBIECTIVE, PRINCIPII Ș, I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND STANDARDELE

1.1. Obiective

Obiectivul standardelor este asigurarea unui nivel suficient de bunăstare a animalelor prinse în capcane ș,i de îmbunătățire continuă a acestuia.

1.2. Principii

1.2.1. În scopul stabilirii gradului de cruzime al unei metode de vânătoare cu capcane, este necesară evaluarea bunăstării animalului prins în capcană.

1.2.2. Criteriul lipsei de cruzime a metodelor de vânătoare este conformitatea cu cerințele minime stabilite în secțiunile 2 ș,i 3.

1.2.3. Standardele se bazează pe principiul că o capcană trebuie să fie selectivă, eficientă ș,i conformă cu cerințele fiecărei părți în domeniul siguranței persoanelor.

1.3. Considerații generale

1.3.1. O măsură a bunăstării animalelor este dată de uș,urința sau dificultatea cu care se adaptează la mediu ș,i gradul de succes sau de eș,ec al adaptării lor la mediu. Strategiile de adaptare la mediu ale animalelor variază în funcție de specii, drept care trebuie folosite o serie de măsuri pentru a le evalua bunăstarea.

Indicatorii de bunăstare a animalelor prinse în capcană includ factorii fiziologici, comportamentali ș,i rănile. Deoarece unii dintre aceș,ti indicatori nu au fost studiați la anumite specii, sunt necesare studii ș,tiințifice suplimentare pentru a stabili pragurile în cadrul standardelor, după caz.

Cu toate că bunăstarea poate înregistra importante variații, termenul „fără cruzime” se aplică numai metodelor de vânătoare cu capcane care mențin un nivel suficient de bunăstare a animalelor, deș,i se recunoaș,te că, în cazul capcanelor destinate uciderii, nivelul bunăstării poate fi redus pentru o scurtă perioadă de timp.

1.3.2. Pragurile stabilite în standarde pentru certificarea capcanelor sunt următoarele:

(a) pentru capcanele de captură: nivelul indicatorilor dincolo de care bunăstarea animalului prins în capcană este considerată insuficientă ș,i

(b) pentru capcanele destinate uciderii: perioada de inconș,tiență ș,i insensibilitate ș,i păstrarea acestei stări până la moartea animalului.

1.3.3. Fără a aduce atingere cerințelor prezentate la secțiunile 2.4 ș,i 3.4 pe care trebuie să le îndeplinească metodele de vânătoare cu capcane, este util să se continue eforturile de îmbunătățire a proiectării ș,i montării capcanelor, în special pentru:

(a) îmbunătățirea bunăstării animalelor prinse în capcane de captură pe durata capturii;

(b) declanș,area rapidă a stării de inconș,tiență ș,i insensibilitate a animalelor prinse în capcane destinate uciderii ș,i

2. CERINȚE APLICABILE METODELOR DE PRINDERE ÎN CAPCANă PENTRU CAPTURă

2.1. Definiție

„Metodele de prindere în capcană pentru captură” se referă la capcanele proiectate ș,i montate cu intenția de a nu ucide animalul prins în capcană, ci de a-i împiedica miș,cările suficient pentru a facilita contactul unui om cu animalul capturat.

2.2. Parametri

2.2.1. În scopul evaluării unei metode de prindere în capcană pentru captură sub aspectul conformității cu standardele, este necesară evaluarea bunăstării animalului prins în capcană.

2.2.2. Parametrii trebuie să includă indicatori de comportament ș,i rănile enumerate la punctele 2.3.1 ș,i 2.3.2.

2.2.3. Trebuie evaluată amploarea răspunsurilor obținute la fiecare parametru.

2.3. Indicatori

2.3.1. Indicatorii de comportament recunoscuți ca indicatori ai unei bunăstări insuficiente la animalele prinse în capcană sunt:

(a) muș,cături autoadministrate care conduc la răni grave (automutilare);

(b) imobilitate excesivă ș,i lipsă de reacție.

2.3.2. Rănile recunoscute ca indicatori ai unei bunăstări insuficiente la animalele prinse în capcană sunt:

(a) fractura;

(b) luxația articulară proximală a carpului sau a tarsului;

(d) abraziune periostală majoră;

(e) hemoragie externă severă sau hemoragie într-o cavitate internă;

(f) degenerescență gravă a muș,chilor locomotori;

(g) ischemie a unui membru;

(h) fractură a unui dinte permanent care expune pulpa dentară;

(i) leziune oculară, inclusiv ruptura corneei;

(j) leziune a măduvei spinării;

(k) leziune gravă a unui organ intern;

(l) degenerescență a miocardului;

(m) amputare;

(n) moarte.

2.4. Praguri

O metodă de prindere în capcană pentru captură este conformă standardelor dacă:

(a) datele sunt obținute pe un eș,antion de minimum 20 de subiecți din aceeaș,i specie țintă ș,i

(b) cel puțin 80 % dintre aceste animale nu prezintă nici unul dintre indicatorii enumerați la punctele 2.3.1 ș,i 2.3.2.

3. CERINȚE APLICABILE METODELOR DE VÂNăTOARE CU CAPCANE DESTINATE UCIDERII

3.1. Definiție

„Metodele de vânătoare cu capcane destinate uciderii” înseamnă capcanele proiectate ș,i montate cu intenția de a ucide un animal din specia țintă prins în capcană.

3.2. Parametri

3.2.1. Perioada de timp până la survenirea inconș,tienței ș,i a insensibilității produsă de tehnica de ucidere trebuie determinată, iar menținerea acestei stări până la moarte trebuie verificată (adică până la încetarea ireversibilă a funcționării inimii).

3.2.2. Inconș,tiența ș,i insensibilitatea trebuie monitorizate prin controlul reflexelor corneene ș,i palpebrale sau a oricăror altor parametri corespunzători dovediți ș,tiințific (1).

(1) În cazurile în care se impun teste suplimentare pentru a stabili dacă metodele de prindere sunt conforme standardelor, se pot efectua electroencefalograme (EEG), răspunsuri evocate vizuale (VER) ș,i răspunsuri evocate auditive (SER).

3.3. Indicatori ș, i durate maxime

Durată maximă până la pierderea reflexelor corneene ș,i palpebrale	Specii
45 de secunde	Mustela erminea
120 de secunde	Martes americana Martes zibellina Martes martes
300 de secunde (1)	Restul speciilor enumerate la punctul 4.1.

(1) Comitetul evaluează durata maximă în cadrul evaluării făcute la 3 ani de la intrarea în vigoare menționată în articolul 9 litera (b), în cazul în care datele justifică o asemenea măsură, în vederea adaptării duratei xxxxxx xxxxxx în funcție de spe- cie ș,i pentru reducerea duratei maxime de 300 de secunde la 180 de secunde ș,i definirea unui termen rezonabil de aplicare.

3.4. Praguri

O metodă de prindere în capcană destinată uciderii este conformă standardelor dacă:

(a) datele sunt obținute de la un eș,antion de minimum 12 de subiecți din aceeaș,i specie țintă ș,i

(b) minimum 80 % dintre aceste animale sunt inconș,tiente ș,i insensibile la expirarea duratei maxim admisibile ș,i rămân în această stare până la moarte.

PARTEA II: LISTA SPECIILOR Ș, I GRAFICUL DE APLICARE

4. LISTA SPECIILOR LA CARE FACE TRIMITERE ARTICOLUL 3 DIN ACORD Ș, I GRAFICUL DE APLICARE

4.1. Lista speciilor

Standardele se aplică următoarelor specii:

Denumire comună Specie

Coiot Canis latrans

Lup Canis lupus

Castor american Castor canadensis

Castor european Castor fiber

Râs roș,cat Xxxxx xxxxx

Vidră americană Lutra canadensis

Vidră europeană Lutra lutra

Râs american Lynx canadensis

Râs european Lynx lynx

Jder american Martes americana

Jderul lui Pennat Xxxxxx xxxxxxxx

Samur Martes zibellina

Jder de pădure Martes martes

Viezure european Meles xxxxx

Xxxxxxx Mustela erminea

Câine enot Nyctereutes procyonoides

Bizam Ondatra zibethicus

Raton Procyon xxxxx

Xxxxxx american Taxidea taxus

Se vor include specii ulterior, după caz.

4.2. Grafic de aplicare

4.2.1. Conform mențiunilor din articolul 7 din acord, metodele de prindere în capcană trebuie testate pentru a demonstra conformitatea acestora cu standardele ș,i trebuie certificate ca fiind conforme de autoritățile competente ale părților:

(a) pentru metodele de prindere în capcană pentru captură, de la trei până la cinci ani de la data intrării în vigoare a acordului, în funcție de prioritățile de testare ș,i de disponibilitatea instalației de testare ș,i

(b) pentru metode de prindere în capcană destinată uciderii, la cinci ani de la data intrării în vigoare a acordului.

4.2.2. În conformitate cu articolul 7 din acord, în maximum trei ani de la expirarea perioadelor menționate la punctul 4.2.1, autoritățile competente din statele părți la acord interzic folosirea capcanelor necertificate conform cu prezentele standarde.

4.2.3. În cazul în care o autoritate stabileș,te că rezultatele testării capcanelor nu permit certificarea capcanelor pentru anumite specii sau anumite condiții de mediu, autoritatea competentă poate permite în continuare utilizarea acestor capcane cu titlu provizoriu pe durata continuării cercetărilor pentru selecționarea unor capcane înlocuitoare. Autoritatea competentă notifică, în prealabil, celorlalte părți la acord capcanele autorizate pentru utilizare temporară ș,i stadiul programului de cercetare.

PARTEA III: LINII DIRECTOARE

5. LINII DIRECTOARE PENTRU TESTAREA CAPCANELOR Ș, I CERCETăRI PRIVIND DEZVOLTAREA CONTINUă A METODELOR DE PRINDERE ÎN CAPCANă

Pentru a asigura exactitatea ș,i fiabilitatea ș,i pentru a demonstra că metodele de prindere în capcană îndeplinesc cerințele stabilite de standarde, testele metodelor de prindere în capcană trebuie să respecte principiile generale ale bunelor practici experimentale.

În cazul în care procedurile de testare sunt definite de Organizația Internațională de Standardizare (ISO) ș,i aceste proceduri sunt relevante pentru evaluarea conformității metodelor de prindere în capcană cu toate sau o parte dintre cerințele standardelor, procedurile ISO se utilizează în mod corespunzător.

5.1. Linii directoare generale

5.1.1. Testele trebuie realizate în conformitate cu protocoale de studiu detaliate.

5.1.2. Funcționarea mecanismului capcanei trebuie testată.

5.1.3. Testarea capcanelor pe teren se realizează în special pentru evaluarea selectivității. Testul poate fi folosit ș,i pentru colectarea datelor privind eficiența de prindere ș,i a siguranței utilizatorului.

5.1.4. Capcanele pentru captură trebuie testate într-un perimetru închis, în special pentru a evalua parametri comportamentali ș,i fiziologici. Capcanele destinate uciderii trebuie testate într-un perimetru închis, în special pentru a identifica inconș,tiența.

5.1.5. În cazul testelor efectuate pe teren, capcanele trebuie verificate zilnic.

5.1.6. Eficiența capcanelor destinate uciderii de a declanș,a inconș,tiența ș,i moartea animalului vizat trebuie evaluată pe animale conș,tiente ș,i libere, în laborator sau într-un perimetru închis, ș,i prin măsurători pe teren. Trebuie evaluată capacitatea unei capcane de a atinge un organ vital al animalului vizat.

5.1.7. Este posibilă schimbarea ordinii procedurilor de testare pentru a asigura cea mai eficientă evaluare a capcanelor care fac obiectul testării.

5.1.8. Capcanele nu trebuie să expună operatorul unor riscuri excesive în condiții de utilizare normală.

5.1.9. Dacă este cazul, se poate verifica o gamă mai largă de parametri în cadrul testării capcanelor. Testarea pe teren trebuie să includă studii ale efectelor prinderii atât a animalelor din specii vizate, cât ș,i a celor din specii nevizate.

5.2. Situații de studiu

5.2.1. Capcana trebuie montată ș,i folosită în conformitate cu instrucțiunile producătorilor sau ale terților.

5.2.2. Pentru testarea în perimetre închise, se foloseș,te un perimetru care asigură un mediu adecvat pentru animalele din specia vizată, care le permite să se miș,te ș,i să se ascundă liber ș,i să se comporte normal. Trebuie să permită montarea de capcane ș,i monitorizarea animalelor prinse. Capcana trebuie montată în aș,a fel încât să poată fi realizată înregistrarea audio-video a întregului episod al prinderii.

5.2.3. Pentru testarea pe teren, trebuie alese amplasamente reprezentative ale celor folosite în practica vizată. Deoarece selectivitatea capcanei ș,i orice efecte adverse posibile ale capcanei asupra speciilor nevizate sunt motive importante pentru a efectua o testare pe teren, amplasamentele pentru testarea pe teren trebuie alese în habitate diferite în care există probabilitatea întâlnirii speciilor nevizate. Se fac fotografii ale fiecărei capcane, ale montării ș,i mediului general al acesteia. Numărul de identificare al fiecărei capcane trebuie să fie inclus în înregistrarea fotografică înainte ș,i după declanș,area capcanei.

5.3. Personalul însărcinat cu studiile

5.3.1. Personalul însărcinat cu studiile trebuie să fie calificat ș,i instruit corespunzător.

5.3.2. Printre membrii personalului de testare trebuie să existe cel puțin o persoană cu experiență în folosirea capcanelor ș,i capabilă să prindă animalele folosite la testare, precum ș,i cel puțin o persoană cu experiență în fiecare dintre metodele de evaluare a bunăstării pentru capcanele de captură ș,i a inconș,tienței pentru capcanele destinate uciderii. De exemplu, evaluarea răspunsurilor comportamentale la prinderea în capcană ș,i în special a aversiunii trebuie realizate de o persoană cu instruire corespunzătoare, familiarizată cu interpretarea acestui tip de date.

5.4. Animalele folosite la testarea capcanelor

5.4.1. Animalele folosite pentru testarea în perimetre închise trebuie să fie sănătoase ș,i reprezentative pentru cele care pot fi întâlnite în natură. Animalele folosite nu trebuie să fi avut experiențe anterioare cu capcana testată.

5.4.2. Înaintea testării capcanelor, animalele trebuie adăpostite în condiții corespunzătoare ș,i trebuie să li se ofere hrană ș,i apă adecvate. Animalele nu trebuie adăpostite într-un mod care aduce atingere bunăstării lor.

5.4.3. Animalele trebuie să se aclimatizeze cu incinta de testare înaintea începerii testării.

5.5. Observații

5.5.1. Comportament

5.5.1.1. Observațiile privind comportamentul trebuie efectuate de o persoană instruită, în special cu privire la cunoaș,terea etologiei speciilor.

5.5.1.2. Aversiunea poate fi evaluată prin prinderea unui animal într-o situație determinată, apoi prin reexpunerea animalului la capcana respectivă ș,i evaluarea comportamentului său.

5.5.1.3. Trebuie avut grijă să se diferențieze răspunsurile la stimuli suplimentari de răspunsurile la capcană sau la situația în cauză.

5.5.2. Fiziologie

5.5.2.1. Unele animale trebuie dotate cu dispozitive de înregistrare telemetrică (ritm cardiac, frecvență respiratorie) înainte de testare. Montarea dispozitivului trebuie să aibă loc cu mult timp înainte de prinderea animalului, pentru a permite acestuia să se recupereze după tulburările suferite în această operațiune.

5.5.2.2. Trebuie luate toate măsurile de precauție pentru a limita observațiile inadecvate sau subiective, în special cele datorate interferenței umane în procesul de colectare a datelor.

5.5.2.3. Recoltarea probelor biologice (de sânge, urină, salivă) trebuie să se realizeze în momentele oportune în raport cu prinderea ș,i cu evoluția în timp a parametrilor care fac obiectul evaluării. De asemenea, trebuie colectate ș,i date de control obținute de la animale ținute în alte locuri în condiții bune ș,i pentru activități diferite, date de bază dinainte de prinderea în capcană ș,i unele date de referință după stimulări extreme (cum ar fi un test de declanș,are cu hormonul adrenocorticotrofic).

5.5.2.4. Toate probele biologice trebuie prelevate ș,i stocate conform celor mai bune cunoș,tințe, pentru a asigura conservarea înaintea analizei.

5.5.2.5. Metodele analitice folosite trebuie validate.

5.5.2.6. Pentru capcanele destinate uciderii, în cazul unor examene neurologice folosind reflexe (precum durere sau ochi) efectuate în combinație cu EEG ș,i/sau VER sau SER, acestea se efectuează de un expert, pentru a oferi informații relevante privind starea de conș,tiență a unui animal sau eficacitatea tehnicii de ucidere.

5.5.2.7. Atunci când animalele nu sunt inconș,tiente sau insensibile pe durata descrisă în protocolul de testare, trebuie ucise într-un mod care să implice o suferință minimă.

5.5.3. Răni ș,i patologie

5.5.3.1. Fiecare animal care este supus testării trebuie examinat cu atenție pentruai se evalua orice rană. Examenele radiografice trebuie realizate pentru a confirma posibile fracturi.

5.5.3.2. Trebuie realizate examene patologice detaliate ulterioare asupra animalelor decedate. Examenele post-mortem trebuie realizate conform practicilor de examinare veterinară, de către un medic veterinar cu experiență.

5.5.3.3. Organele ș,i/sau regiunile afectate trebuie examinate macroscopic ș,i histologic, după caz.

5.6. Raport

5.6.1. Raportul de studiu trebuie să conțină informațiile relevante privind condițiile, materialele ș,i metodele ș,i, în special:

(a) descrierea tehnică a proiectării capcanei, inclusiv materialele de construcție;

(b) instrucțiunile de utilizare ale producătorului;

(d) condițiile meteorologice, în special temperatura ș,i grosimea stratului de zăpadă;

(e) personalul de testare;

(f) numărul de animale ș,i de capcane utilizate pentru testare;

(g) numărul total de animale capturate din specii vizate ș,i nevizate ș,i abundența lor relativă, clasificată ca rară, comună sau abundentă în zona respectivă;

(h) selectivitatea;

(i) detalii ale dovezilor de declanș,are a capcanelor ș,i de rănire a unui animal care nu a fost prins;

(j) observații comportamentale;

(k) valori ale fiecărui parametru fiziologic măsurat ș,i a metodologii;

(l) descrierea rănilor ș,i examene post-mortem;

(m) timpul scurs până la pierderea cunoș,tinței ș,i a sensibilității ș,i

(n) analize statistice.

PARTEA IV: CERCETAREA

6. PROGRAMELE DE CERCETARE ÎN SCOPUL ÎMBUNăTăȚIRII STANDARDELOR

O gamă adecvată de parametri care indică nivelul de bunăstare a animalelor prinse trebuie evaluată în cursul testării sistemelor de prindere. În timp ce astfel de parametri, în special parametri comportamentali ș,i fiziologici suplimentari, nu au fost dezvoltați ș,i utilizați pentru o diversitate de specii, utilizarea lor în prezentele standarde pentru speciile luate în considerare trebuie verificată prin studii ș,tiințifice realizate pentru a determina nivelul de bază, intervalele de răspuns ș,i alte măsuri relevante.

6.1. Obiective

Cercetările promovate ș,i încurajate de părți în temeiul articolului 9 trebuie direcționate, în special, spre stabilirea unui nivel de bază ș,i a datelor de referință necesare pentru stabilirea pragurilor parametrilor suplimentari sau pentru evaluarea relevanței măsurării altor parametri ai bunăstării, neincluș,i în prezent în domeniul de aplicare a secțiunii 2.3 din prezentele standarde, inclusiv numeroș,i indicatori comportamentali ș,i fiziologici.

6.2. Programe de cercetare specifice pentru anumite specii

Pentru a îmbunătăți cunoș,tințele ș,tiințifice în domeniul evaluării bunăstării animalelor prinse cu capcane, fiecare parte promovează cercetarea continuă pentru speciile enumerate în următorul tabel, care urmează să fie completat în termenul definit după intrarea în vigoare a acordului.

Specii	Parte responsabilă	Termen
Ondatra zibethicus	Comunitatea Europeană	3 ani
Procyon lotor	Canada	3 ani
Martes zibellina	Rusia	3 ani

6.3. Parametri speciali de studiat

6.3.1. Parametrii care trebuie studiați includ, în special:

(a) răspunsuri comportamentale după prindere, inclusiv vocalizări, panică extremă, întârzieri înainte de întoarcerea la comportamentul normal după eliberarea din capcană ș,i aversiunea. La testarea aversiunii trebuie evaluată intensitatea evitării sau a opunerii la apropierea de situația de prindere în capcană trăită anterior ș,i

(b) parametri fiziologici, inclusiv ritmul cardiac ș,i aritmia, precum ș,i parametri biochimici (măsuri ale sângelui, urinei sau salivei) în funcție de specie, inclusiv concentratiile de glucocorticoizi si de prolactina, activitatea creatinkinazei, lactatdehidrogenaza (LDH) (ș,i, eventual, izoenzima 5) ș,i nivelele de beta-endorfina (dacă există teste).

6.3.2. Amploarea răspunsului în cazul parametrilor fiziologici se referă la niveluri de bază ș,i extreme, în funcție de timp.

6.3.3. Nivelul de bază se referă la cantitatea, concentrația sau rata variabilei fiziologice respective în cazul în care animalul nu este tulburat de condițiile de mediu. Pentru variabilele fiziologice care se modifică în câteva secunde sau minute, acest nivel de bază trebuie să se refere la o activitate dată, de exemplu poziția culcat, în picioare, în mers, în fugă sau în săritură. Nivelul extrem se referă la apropierea de nivelul maxim sau minim pentru aceste animale. Răspunsurile fiziologice menționate anterior se pot observa la toate mamiferele, însă nivelurile exacte de bază ș,i extreme ș,i modelul de modificare între ele trebuie determinat pentru fiecare specie testată.

6.3.4. Măsura răspunsurilor fiziologice care indică un nivel insuficient de bunăstare se realizează în cazul în care valoarea obținută se îndepărtează mult de nivelul normal pe o perioadă semnificativă de timp.

6.4. Monitorizarea programelor de cercetare

Comitetul monitorizează ș,i coordonează cercetările promovate ș,i încurajate de părți în temeiul articolului 9.

ANEXA II

1. Acordul interimar privind comerțul ș,i măsurile conexe între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui ș,i Oțelului ș,i Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, ș,i Federația Rusă, pe de altă parte, încheiat la Bruxelles, la 17 iulie 1995, intră în vigoare la 1 februarie 1996.

2. Acordul de parteneriat ș,i cooperare între Comunitățile Europene ș,i statele membre ale acestora, pe de o parte, ș,i Federația Rusă, pe de altă parte, încheiat la Corfu, la 24 iunie 1994.

3. Acordul privind comerțul ș,i relațiile comerciale între Federația Rusă ș,i Canada, intrat în vigoare la 29 decembrie 1992.

ANEXA III

INSTANȚA DE ARBITRAJ

Articolul 1

Partea reclamantă notifică comitetului dorința de a supune litigiul arbitrajului, în temeiul articolului 15 din acord. Notificarea trebuie să includă subiectul arbitrării ș,i, în special, dispozițiile acordului care fac obiectul interpretării sau aplicării în cazul respectiv.

Articolul 2

(1) Instanța de arbitraj este formată din trei membri.

(2) În litigiile dintre două părți, fiecare dintre acestea desemnează un arbitru. În litigiile dintre mai mult de două părți, părțile care au aceleaș,i interese desemnează în comun, prin consens, un arbitru. În orice caz, cei doi arbitri astfel desemnați numesc prin consens un al treilea arbitru ca preș,edinte al instanței de arbitraj.

(3) Preș,edintele instanței de arbitraj nu trebuie:

(a) să fie un resortisant al părților la litigiu;

(b) să aibă legătură cu una dintre părțile la litigiu sau

(4) Orice post vacant în instanța de arbitraj trebuie ocupat conform procedurii prevăzute pentru numirea inițială.

Articolul 3

În cazul în care, în termen de 60 de zile de la numirea arbitrilor de către părți, preș,edintele instanței de arbitraj nu a fost numit, oricare dintre părți poate solicita numirea acestuia de către preș,edintele Curții Internaționale de Justiție.

Articolul 4

(1) Instanța de arbitraj adoptă decizii în strictă conformitate cu dispozițiile acordului, cu dreptul internațional ș,i cu mandatul următor:

„Să stabilească, în lumina faptelor ș,i a dispozițiilor relevante ale acordului (a se preciza dispozițiile relevante) dacă partea îș,i îndeplineș,te obligațiile care decurg din acord ș,i să adopte o decizie în acest sens.”

(2) Instanța de arbitraj trebuie să se asigure că reclamația este bine fondată de fapt ș,i de drept.

Articolul 5

(1) Cu excepția cazului în care părțile la litigiu ajung la un acord în sens contrar, instanța de arbitraj îș,i adoptă regulamentul de procedură.

(2) Regulamentul de procedură al instanței de arbitraj trebuie să fie, în orice caz, în conformitate cu prezenta anexă, cu domeniul de aplicare al deciziilor instanței de arbitraj ș,i cu principiile de echitate procedurală din dreptul ș,i jurisprudența internaționale.

Articolul 6

Părțile în litigiu facilitează munca instanței de arbitraj prin toate mijloacele care le stau la dispoziție ș,i, în special:

(a) îi furnizează toate documentele, informațiile ș,i facilitățile relevante, respectând reglementările legale ș,i administrative naționale ș,i

(b) îi permit, în cazul în care este necesar, să cheme martori sau experți ș,i să accepte dovezile furnizate de aceș,tia.

Articolul 7

Părțile în litigiu ș,i arbitrii păstrează confidențialitatea informațiilor primite cu acest titlu în cadrul procedurii de arbitrare.

Articolul 8

Părțile în litigiu suportă costurile procedurilor de arbitrare, inclusiv onorariile arbitrilor ș,i costurile de călătorie, pe cele legate de serviciile de traducere ș,i de secretariat ș,i alte costuri, în părți egale.

Articolul 9

Instanța de arbitraj poate audia ș,i decide asupra cererilor reconvenționale ce decurg direct din obiectul litigiului.

Articolul 10

Instanța de arbitraj adoptă decizii atât în ceea ce priveș,te procedura, cât ș,i asupra fondului, cu votul majorității membrilor săi. Distribuirea voturilor este secretă.

Articolul 11

(1) Instanța de arbitraj adoptă decizii la maximum 180 de zile de la data numirii preș,edintelui.

(2) Cu condiția acordului părților la litigiu, instanța de arbitraj poate amâna, în unanimitate, adoptarea unei decizii.

Articolul 12

(1) Adoptarea unei decizii de către instanța de arbitraj trebuie să fie însoțită de o expunere în scris a concluziilor ș,i motivelor pe care se bazează aceasta.

(2) Litigiile privind interpretarea sau modalitatea de aplicare a deciziei instanței de arbitraj pot fi supuse de fiecare parte la litigiu instanței de arbitraj care adoptă decizia.

Articolul 13

Deciziile instanței arbitrale sunt definitive, obligatorii pentru părțile la litigiu ș,i nu pot face obiectul unei căi de atac.

ANEXA IV

DECLARAȚIILE PĂRȚILOR

Declarația Guvernului Canadei privind o perioadă de eliminare accelerată a capcanelor metalice convenționale de picior cu dinți

Luând în considerare obiectivele Acordului privind standardele internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime (denumit în continuare „acordul”) ș,i în temeiul articolului 7 din acord, Canada declară că:

1. Folosirea capcanelor metalice de picior cu dinți se interzice în Canada pentru următoarele specii începând cu data intrării în vigoare a acordului:

Martes americana Mustela erminea Castor canadensis Ondatra zibethicus Xxxxxx xxxxxxxx Taxidea taxus Lutra canadensis

2. (a) Pe baza rezultatelor testelor disponibile, folosirea capcanelor metalice de picior cu dinți se interzice pentru restul speciilor canadiene enumerate în anexa I la acord, după cum urmează:

Canis latrans Felis rufus Procyon lotor Canis lupus Lynx canadensis

(b) Interdicția intră în vigoare:

(i) la sfârș,itul sezonului de teste pe teren care începe în octombrie 1999 sau

(ii) la sfârș,itul perioadei necesare pentru testare ș,i aplicare, conform definiției de la litera (c).

(c) „Perioada necesară pentru testare ș,i aplicare”, menționată la punctul 2 litera (b) punctul (ii), este de două sezoane complete de testare pe teren plus un an după încheierea celui de-al doilea sezon de testare pe teren, începând cu încheierea finală a acordului de către Consiliul Uniunii Europene.

(d) Pentru Canada, un sezon de testare pe teren [menționat la punctul 2 litera (b) punctul (i) ș,i la punctul 2 litera (c)] începe la 1 octombrie ș,i se încheie la 31 martie.

3. Luând în considerare punctul 2 litera (b), prezenta declarație produce efecte în perioada dintre încheierea finală a acordului de către Consiliul Uniunii Europene ș,i intrarea în vigoare a acordului, sub rezerva aplicării acordului (inclusiv, pentru mai multă siguranță, a declarațiilor anexate) în conformitate cu condițiile prevăzute în textul său, de către Comunitatea Europeană.

Declarația Comunității Europene

Comunitatea Europeană consideră că semnarea Acordului privind standardele internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime constituie un progres important în asigurarea unui nivel suficient de bunăstare pentru animalele prinse în capcană.

Prin urmare, Comunitatea Europeană confirmă că nu va lua nici o măsură de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului pe perioada necesară în mod rezonabil pentru ratificarea acordului ș,i, după ratificare, atât timp cât acordul rămâne în vigoare ș,i este aplicat conform dispozițiilor sale.

Document Metadata

Table of Contents

ACORD privind standardele internaționale pentru vânătoarea cu capcane fără cruzime, încheiat între Comunitatea Europeană, Canada ș, i Federația Rusă

Document Metadata