CODUL ETIC ȘI DE INTEGRITATE

Anexa nr.1 la decizia nr.17 din 30.06.2020

CODUL ETIC ȘI DE INTEGRITATE

al funcţionarilor publici şi al personalului contractual din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti

INTRODUCERE

Prezentul Cod etic și de integritate reprezintă un ghid în ceea ce privește comportamentul acceptabil din punct de vedere moral la nivel instituțional, defineşte valorile şi principiile de conduită care trebuie aplicate în relaţiile dintre angajaţi, în relaţia angajaţilor cu instituţia, precum şi în relaţia acestora cu mediul extern al instituţiei. Codul etic şi regulile de conduită servesc, de asemenea, drept ghid pentru creşterea răspunderii şi a implicării personalului din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești, în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată. Codul etic reprezintă liantul dintre comportamentul indivizilor în afara instituţiei publice în viaţa de zi cu zi şi comportamentul în cadrul instituţiei publice. Asigură coerenţa cu Codul administrativ, aprobat prin

O.U.G. nr.57/2019, ghidând acţiunile şi strategiile Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești. Stabileşte priorităţile etice la care instituţia publică trebuie să adere. Cuprinde formularea explicită a valorilor, principiilor şi normelor morale care consimt să le respecte şi să le urmeze salariaţii Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești în activitatea profesională, stabilind standarde de etică profesională pe care îşi propune să le urmeze, precum şi răspunderea personalului în cazul încălcării acestora. Cuprinde normele morale, precum şi norme profesionale, principii, care trebuie respectate de către funcţionarii (personal contractual/funcţionari publici – funcţii de conducere/de execuţie) din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești.

Principiile detaliate în cadrul acestuia nu sunt exhaustive, dar exprimând îndeajuns de mult pentru a forma o orientare morală pentru orice angajat care trebuie să ia o decizie sau trebuie să îndeplinească o atribuție de serviciu.

Codul etic este menit să sprijine salariaţii, să identifice şi să rezolve problemele de natură morală/profesională care se pot ivi în desfăşurarea activităţii, fiind, de asemenea, un ghid de comportament în relaţiile cu colegii, cu instituţia publică din care aceştia fac parte, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii locale, naţionale sau internaţionale. Promovează o imagine pozitivă a Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești, contribuind la buna reputaţie a acestei instituţii publice, ducând la crearea încrederii şi respectului pe care salariaţii îl au faţă de aceasta. Aplicarea Codului etic sprijină dezvoltarea unei culturi instituţionale bazată pe respect reciproc, precum şi creşterea culturii individuale. Totodată, Codul de etică prezent, protejează salariaţii de comportamente nedrepte, oportuniste sau necinstite, furnizând un model de comportament care contribuie la crearea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie desfăşurate după reguli corecte. Aceste reguli nu se substituie în niciun caz legilor şi reglementărilor aplicabile în domeniul administraţiei publice locale. Salariaţii, indiferent de forma de încadrare, funcţionar public sau personal contractual, au obligaţia de a respecta prevederile prezentului Codul etic. Nerespectarea prevederilor cuprinse în prezentul Cod etic atrage răspunderea disciplinară a salariatului care îl încalcă, în condiţiile legii.

Integritatea este un concept care vorbește despre acțiuni consecvente, conform valorilor, metodelor și elementelor de măsură, precum și de raportare la principii și așteptări care pot fi verificate prin rezultate. În etică – integritatea este considerată ca onestitate și corectitudine și este evaluată prin acuratețea acțiunilor cuiva.

Valori de integritate asumate:

• Independență și imparțialitate;

• Seriozitate și preocupare;

Exprimă angajamente și responsabilități de natură etică și profesională în activitatea desfașurată pentru atingerea obiectivelor Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești și au la bază ca valori fundamentale onestitatea, corectitudinea, grija față de bunurile administrate și respectul reciproc. Codul etic și de integritate al instituției iși propune să stabilească principiile și regulile morale la care trebuie să adere toți funcționarii publici și personalul contractual din cadrul S.P.L.C.E.P. Ploiești.

În acest sens scopul il constituie instituirea unui mecanism unitar și coerent de aplicare a Codului de etică și integritate și de monitorizare a aplicării acestuia ăn vederea crearii unui culturi organizaționale bazate pe valori și a unui climat etic și integru, adecvat activității profesionale, prin :

a) Stabilirea unui set unitar de reguli privind consilierea etică;

b) Stabilirea responsabilităţilor privind consilierea etică.

Codul etic și de integritate se aplică la nivelul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Municipiului Ploiești, atât pentru funcționarii publici cât și pentru personalul contractual pentru aceasta instituție.

Codul etic şi de integritate este în conformitate cu:

■ Ordonanța de urgență privind Codul administrativ nr.57/2019

■ Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

■ Ordinul SGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice;

■ Standardul 1 – Etică și integritate

■ Standardul 9 – Proceduri

■ Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

■ Regulamentul nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a datelor.

■ Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștrii din Statele Membre privind codul de conduită pentru funcționarii publici.

■ Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare

■ Hotararea Guvernului nr.583/ 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi

de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public

■ Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu completările şi modificările ulterioare;

■ Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările ulterioare;

■ Ordonanța de Guvern nr.27/2002 privind reglementarea activităților de soluționare a petițiilor ;

■ LEGE nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii

■ Strategia pentru consolidarea administrației publice (SCAP);

■ Strategiile privind mai buna reglementare ;

■ Strategia integrată de dezvoltare urbană pentru Polul de Creștere Ploiești ;

■ Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007 – 2025

■ Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative;

■ Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;

■ Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare;

■ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [art. 13 alin. (1)];

și reglementări interne:

■ Regulamentul de Ordine Interioară;

■ Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.

Pe parcursul întregului proces, trebuie avute în vedere următoarele principii generale:

- supremaţia Constituţiei şi a legii;

- prioritatea interesului public;

- asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice;

- profesionalismul;

- imparţialitatea şi independenţa;

- integritatea morală;

- libertatea gândirii şi a exprimării;

- cinstea şi corectitudinea;

- deschiderea şi transparenţă;

TERMENI ȘI ABREVIERI FOLOSITE

TERMENI

■ PS (Procedură de sistem) - Procedură aplicabilă tuturor serviciilor și compartimentelor din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Municipiului Ploiești.

■ PO (Procedură Operaţională) - Procedură aplicabilă unui compartiment sau unui număr limitat de compartimente din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Municipiului Ploiești.

■ IL (Instrucţiune de lucru) - Descrie paşii ce trebuie derulaţi în desfăşurarea unei activităţi / operaţiuni.

■ Ediție a unei proceduri de sistem – Forma inițială sau actualizată, după caz, a unei proceduri de sistem aprobată și difuzată.

■ Revizia în cadrul unei revizii – Acțiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente ale unei ediții a procedurii de sistem, acțiuni care au fost aprobate și difuzate.

■ Risc – Posibilitatea de a se produce un eveniment susceptibil, de a avea un impact asupra realizării obiectivelor (riscul se măsoară în termeni de consecințe și de probabilitate)

■ Documente – Acte necesare public sau intern prin care sunt reglementate anumite activități ale Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor, precum și actele elaborate în cadrul serviciilor și compartimentelor ca urmare a efectuării anumitor acțiuni.

■ Conflict de interese - situaţia de incompatibilitate în care se află un salariat care are un interes personal ce influenţează imparţialitatea şi obiectivitatea activităţilor sale în evaluarea, monitorizarea, realizarea, raportarea activităţilor curente şi obţinerea de beneficii în interesul personal şi include orice avantaj pentru persoana în cauză, soţul/soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv;

■ Confidenţialitate - păstrarea secretului asupra conţinutului activităţii aflată în desfăşurare sau recent finalizate;

■ Evaluare - aprecierea rezultatelor exercitării profesiei prin folosirea unor criterii calitative şi cantitative, cum ar fi gradul de realizare a sarcinilor de serviciu, calitatea activităţii, impactul asupra societăţii, sau asupra mediului înconjurător etc;

■ Falsificare - denaturarea, contrafacerea documentelor de lucru, a echipamentelor, procedurilor de lucru sau rezultatelor; omiterea unor date sau rezultate de natură a deforma rezultatele activităţii prestate;

■ Integritate - calitatea/capacitatea de a fi onest şi corect, de a avea standarde morale puternice, inclusiv determinarea de a nu diminua aceste standarde;

■ Interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către un salariat al SPLCEP Ploiesti prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării funcţiei;

■ Notificare - comunicarea scrisă făcută unui salariat în scopul de a-l informa; notificarea se trimite salariatului înaintea procedurilor de cercetare;

■ Sesizare - înştiinţare pe cale ierarhică despre un caz care necesită cercetare;

■ Funcţionar public – persoana numită într-o funcţie publică în condiţiile O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ;

■ Funcţie publică – ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale;

■ Personal contractual ori angajat contractual – persoana numită, pe bază de contract individual de muncă, într-o funcţie în autorităţile şi instituţiile publice în condiţiile Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările ulterioare;

■ Interes public – acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte;

■ Interes personal – orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către funcţionarii publici prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcţiei publice;

■ Conflict de interese – acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al funcţionarului public contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei publice deţinute;

■ Informaţie de interes public – orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;

■ Informaţie cu privire la date personale – orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă;

■ Consilier etic/responsabil cu monitorizarea respectării normelor de conduită – funcţionar public desemnat de conducătorul instituţiei/autorităţii publice, cu scopul de a asigura consilierea/asistenţa pe probleme de etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită profesională în cadrul instituţiei/autorităţii publice.

ABREVIERI

■ S.P.L.C.E.P.- Serviciul Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor.

■ A.N.F.P. – Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

■ S.E.I.P. – Serviciul Evidență Informatizată a Persoanelor

■ S.C. – Serviciul Stare Civilă

■ S.S.M. – Secutitate și Sănătate în Muncă

■ S.C.I.M. – Standard de Control Intern Managerial

■ R.U. – Resurse Umane

■ R.P. – Relații cu Publicul

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare, obiective și principii generale

Art.1 Domeniul de aplicare

(1)Prezentul Cod etic şi de integritate al funcţionarilor publici şi al personalului contractual, denumit în continuare Cod etic şi de integritate, reglementează normele de conduită profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti.

(2) Normele de conduită profesională din prezentul Cod etic şi de integritate, sunt obligatorii pentru toţi angajaţii Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti, personal de conducere sau de execuţie.

Art. 2 Obiective

(1) Obiectivele prezentului Cod etic și de integritate ce derivă din Ordonanța de urgență privind Codul administrativ nr.57/2019 urmăresc să asigure creșterea calității serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum și să contribuie la eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din administrația publică prin:

a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale și profesionale corespunzătoare creării și menținerii prestigiului Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti, al funcționarilor publici și al personalului contractual;

b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea funcționarilor publici în exercitarea profesiei în exercitarea funcțiilor publice și din parte apersonalului contractual în exercitarea funcției;

c) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici și personalul contractul din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti și respectiv între cetățeni și S.P.L.C.E.P. Ploiesti

(2) Obiectivele prezentului Cod etic și de integritate ce derivă din obiectivele generale asumate în Strategia Națională Anticorupție sunt:

a) dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local;

b) creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarealor periodică ca parte integrantă a performanței administrative;

c) consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare;

d) creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice;

e) consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative;

f) creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice.

(3) Obiectivele fundamentale care stau la baza prezentului Cod etic derivate din strategia pe termen mediu și lung a municipiului Ploieşti vizează:

a) îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de administraţie publică locală furnizate în cadrul legal stabilit;

b) orientarea către cetățean prin tratarea acestora cu promptitudine, politeţe şi deschidere de la primul contact cu Serviciul Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti în vederea îndeplinirii cerinţelor acestora, şi implicarea activă a cetăţenilor în calitate de garanţi ai unei administraţii eficiente;

c) menţinerea unei structuri organizatorice adecvate care să permită desfăşurarea, monitorizarea şi ţinerea sub control a proceselor instituţiei în scopul creşterii satisfacţiei clientului;

d) integrarea principiilor managementului calităţii în practicile curente ale personalului pentru responsabilizarea fiecărui angajat faţă de calitatea serviciului prestat către cetăţeni;

e) dezvoltarea unei culturi a calităţii care să permită personalului utilizarea practicilor manageriale moderne, cum ar fi abordarea pe bază de proces, abordarea managementului ca sistem, abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor, relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul ;

f) alocarea resurselor necesare îndeplinirii obiectivelor şi utilizarea raţională a acestora prin reducerea costurilor provocate de deficienţe calitative.

Art. 3 Principii generale

(1) Principiile care guvernează conduită profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual sunt cele prevăzute la art. 368 din Ordonanța de urgență privind Codul administrativ nr.57 / 2019 și sunt:

a) Supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia functionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;

b) Prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice sau a funcției;

c) Asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi institutiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situatii identice sau similare;

d) Profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

e) Imparțialitatea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aiba o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei deținute;

f) Integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei sau a funcţiei publice pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

g) Libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici şi personalul contractual pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

h) Cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să fie de bună-credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea conformă a atribuţiilor de serviciu;

i) Deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii publici şi personalul contractual în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

j) Responsabilitatea și răspunderea, principiu potrivit caruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții răspund în conformitate cu prevederile legale atucnci cand atribuțiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.

(2) Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual se subsumează și principiilor Strategiei Naționale Anticorupție și anume:

a) Principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;

b) Principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;

c) Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;

d) Principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;

e) Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile „anti- mită” nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenţei şi responsabilității şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;

f) Principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi

cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi sunt datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale, trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;

g) Principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;

h) Principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;

i) Principiul parteneriatului public – privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;

j) Principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale.

(3) Principiile care guvernează protecția avertizării în interes public conform Legii nr. 571/2004 sunt:

a) Principiul legalității, conform căruia autoritățile publice, instituțiile publice și celelalte unități au obligația de a respecta drepturile și libertățile cetățenilor, normele procedurale, libera concurență și tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;

b) Principiul supremației interesului public, conform căruia ordinea de drept, integritatea, imparțialitatea și eficienta autorităților publice și instituțiilor publice sunt ocrotite și promovate de lege;

c) Principiul responsabilității, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susțină reclamația cu date sau indicii privind fapta săvârșită;

d) Principiul nesancționării abuzive, conform căruia nu pot fi sancționate persoanele care reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancțiuni inechitabile și mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public;

e) Principiul bunei administrări, conform căruia autoritățile publice și instituțiile publice sunt datoare să își desfășoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate a folosirii resurselor;

f) Principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit și încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică și bună administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă și prestigiul autorităților publice și instituțiilor publice;

g) Principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancțiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;

h) Principiul bunei credințe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică sau instituție publică care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

CAPITOLUL II

VALORILE FUNDAMENTALE

Art.4 Angajamentul

Angajamentul presupune dorinţa fiecărui salariat şi a conducerii Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești, de a progresa în exercitarea funcţiei deţinute şi de a-şi îmbunătăţi performanţele, conform planurilor de acţiune decise de comun acord pentru a asigura cetăţenilor un serviciu de calitate.

Art. 5. Lucrul în echipă

Toţi salariaţii, personal contractual sau funcţionar public, fac parte dintr-o echipă şi toţi trebuie să conlucreze şi să primească sprijin din partea conducerii. Acest spirit de echipă trebuie simţit şi exprimat în relaţiile cu colegii/mediul intern al instituţiei, precum şi in relaţia cu mediul extern al instituţiei, indiferent de originea lor culturală sau profesională.

Art. 6. - Transparenţa internă şi externă

Pe plan intern transparenţa reprezintă împărţirea succesului, dar şi a dificultăţilor. Aceasta permite rezolvarea rapidă a dificultăţilor, înainte să se agraveze şi să provoace prejudicii instituţiei, cetăţenilor, partenerilor S.P.L.C.E.P. Ploiești.

Art. 7. Transparența pe plan extern

Transparenţa reprezintă dezvoltarea relaţiilor cu cetăţenii, cu partenerii instituţiei, care trebuie pusă sub dublă constrângere: a încrederii şi a eticii.

Art. 8 Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești trebuie să se comporte şi să fie percepută ca o instituţie responsabilă şi etică.

Art. 9. Confidenţialitatea şi credibilitatea publică

În acordarea serviciilor din administraţia publică locală se impune luarea de măsuri posibile şi rezonabile pentru asigurarea confidenţialităţii datelor. În acţiunile lor salariaţii sunt obligaţi să respecte şi să contribuie la creşterea prestigiului instituţiei.

Art. 10. Demnitatea umană

Fiecare persoană este unică şi trebuie să i se respecte demnitatea.

Art. 11. Fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii.

Toţi salariaţii sunt trataţi cu demnitate cu privire la modul lor de viaţă, cultură, credinţele şi valorile personale.

Art. 12. Respectul

În relaţia cu colegii, conducerea instituţiei, cetăţenii, colaboratorii, partenerii ş.a., nu vor fi utilizate tipuri de limbaj care afectează demnitatea persoanei (cuvinte, etichetări, stil şi ton) sau acţiuni care reprezintă atacuri la persoană. Păstrarea unui mediu de lucru adecvat presupune respect reciproc şi cooperare între părţi.

Art. 13.Formarea unui corp profesionist al salariaţilor

Formarea unui corp profesionist al salariaţilor presupune formarea de specialişti care să contribuie la creşterea prestigiului autorităţii publice la nivelul serviciului, prin asigurarea procesului de îmbunătăţire continuă a pregătirii profesionale.

Art. 14. Responsabilitatea socială

Responsabilitatea socială reprezintă încurajarea angajaţilor în implicarea problemelor și activităţilor sociale, prin dezvoltarea unui comportament civic responsabil. Totodată, se urmăreşte participarea activă, a salariaţilor la acţiunile/activităţile organizate de către serviciu și primărie.

Art. 15. Nediscriminarea şi asigurarea egalităţii de şanse

În vederea eliminării conflictelor de interese, pentru prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupţie/favoritism, salariaţilor le este asigurată egalitatea de şanse şi nediscriminarea acestora.

Art. 16. Fidelitatea

Fidelitatea este exprimată prin comportamentul/conduita salariaţilor, respectiv rezultatele profesionale obţinute, de care dau dovadă prin eficienţă şi devotament; promovarea imaginii/apărarea prestigiului autorităţii publice este considerată o responsabilitate majoră a salariaţilor, nefiind acceptate lipsa de performanţă, inactivitatea ori utilizarea în alte scopuri a bazei materiale.

Art. 17. Discernământul

Fiecare salariat este dator să acţioneze legal, moral în realizarea atribuţiilor sale conform propriilor convingeri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în acest sens fiind responsabil de decizia luată.

Art. 18. - Misiunea S.P.L.C.E.P. Ploiești

Valorile pentru reuşita îndeplinirii misiunii S.P.L.C.E.P. Ploiești sunt profesionalismul, responsabilitatea, corectitudinea, respectul reciproc, confidenţialitatea, cinstea, echitatea, dreptatea, integritatea, onestitatea, încrederea, promptitudinea şi eficienţa, respectarea legii şi celorlalte acte normative.

CAPITOLUL III

Norme generale de conduită profesională

a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești

III.A Îndatoriri funcționari publici

Art. 19 Respectarea Constituţiei şi a legilor (ART. 430/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici au obligaţia ca prin actele şi faptele lor să promoveze supremaţia legii, să respecte Constituţia şi legile ţării, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică, precum şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege.

(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.

Art.20 Profesionalismul şi imparţialitatea (ART. 431 /X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici trebuie să exercite funcţia publică cu obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe argumente tehnice şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.

(2) În activitatea profesională, funcţionarii publici au obligaţia de diligenţă cu privire la promovarea şi implementarea soluţiilor propuse şi a deciziilor, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine neutră faţă de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură şi să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerinţe sau influenţe de orice natură.

(4) Principiul independenţei nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul subordonării ierarhice.

Art.21 Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare (ART. 432/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici au dreptul la libera exprimare, în condiţiile legii.

(2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii, imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei persoane.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(4) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Art .22 Asigurarea unui serviciu public de calitate (ART. 433/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.

(2) În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

Art.23 Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice (ART. 434/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis:

a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;

c) să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

d) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

Art.24 Obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice (ART. 435/X.X.X.xx. 57/2019)

Funcţionarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituţia publică, în mod corect şi complet, în scris, cu privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care sunt generatoare de acte administrative în condiţiile expres prevăzute de lege.

Art.25 Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în activitatea politică (ART. 436/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicţiilor şi limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) şi art. 420. la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.

(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:

a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi;

b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

c) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, ale candidaţilor acestora, precum şi ale candidaţilor independenţi;

d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice;

e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.

Art.26 Îndeplinirea atribuţiilor (ART. 437/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.

(2) Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.

(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.

(4) În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin.

(3), funcţionarul public răspunde în condiţiile legii.

Art.27 Limitele delegării de atribuţii (ART. 438/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice vacante se dispune motivat prin act administrativ de către persoana care are competenţa de numire în

funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în condiţiile prezentului cod.

(2) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice ocupate al cărei titular se află în concediu în condiţiile legii sau este delegat în condiţiile art. 504 ori se află în deplasare în interesul serviciului se stabileşte prin fişa postului şi operează de drept, în condiţiile prezentului cod.

(3) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice nu se poate face prin delegarea tuturor atribuţiilor corespunzătoare unei funcţii publice către acelaşi funcţionar public. Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate exercită pe perioada delegării de atribuţii şi atribuţiile funcţiei publice pe care o deţine, precum şi atribuţiile parţial preluate, cu excepţia situaţiei în care atribuţiile delegate presupun exercitarea controlului ierarhic asupra funcţiei deţinute.

(4) În situaţia în care funcţia publică ale cărei atribuţii sunt delegate şi funcţia publică al cărei titular preia parţial atribuţiile delegate se află într-un raport ierarhic de subordonare, funcţionarul public care preia atribuţiile delegate semnează pentru funcţia publică ierarhic superioară.

(5) Prin excepţie de la alin. (3), atribuţiile funcţiei publice de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pot fi delegate şi în totalitate, pentru

perioada prevăzută la alin. (1), conducătorului compartimentului juridic din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu obligaţia delegării atribuţiilor proprii către alţi funcţionari publici.

(6) În situaţia în care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale postul conducătorului compartimentului juridic este vacant sau temporar vacant, atribuţiile funcţiei publice de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pot fi delegate şi în totalitate, pentru perioada prevăzută la alin. (1), unui alt funcţionar public, cu respectarea alin. (9).

(7) Prin excepţie de la alin. (3) şi (9), în situaţia în care la nivelul aparatului de specialitate al primarului nu există un funcţionar public căruia să îi fie delegate

atribuţiile funcţiei de secretar general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în condiţiile alin. (5) sau (6), acestea sunt delegate unui alt funcţionar public, în următoarea ordine:

a) unui funcţionar public cu studii superioare de licenţă absolvită cu diplomă, în specialitate juridică sau administrativă;

b) unui funcţionar public cu studii superioare de licenţă.

(8) Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a funcţionarului public căruia i se deleagă atribuţiile.

(9) Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi de vechime necesare pentru ocuparea funcţiei publice ale cărei atribuţii îi sunt delegate.

(10) Nu pot fi delegate atribuţii funcţionarilor publici debutanţi sau funcţionarilor publici care exercită funcţia publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parţial.

(11) Funcţionarii publici pot îndeplini unele atribuţii corespunzătoare unei funcţii de demnitate publică, ale unei funcţii de autoritate publică sau ale unei alte funcţii publice, numai în condiţiile expres prevăzute de lege.

(12) În cazul funcţiilor publice de execuţie vacante, cu excepţia funcţiilor publice de auditor şi consilier juridic, atunci când aceste funcţii sunt unice în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, atribuţiile pot fi delegate către cel puţin doi funcţionari publici, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (8) - (10).

Art.28 Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu şi confidenţialitatea (ART. 439 / X.X.X.xx. 57/2019)

Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Art.29 Interdicţia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje (ART. 440/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcţionarii publici le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice deţinute, care se supun prevederilor legale specifice.

Art.30 Utilizarea responsabilă a resurselor publice (ART. 441/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi în interes personal, în condiţiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

Art.31 Subordonarea ierarhică (ART. 442/X.X.X.xx. 57/2019)

Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările şi sarcinile repartizate.

Art.32 Folosirea imaginii proprii (ART. 443/X.X.X.xx. 57/2019)

Funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcţiei publice în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

Art.33 Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri (ART. 444/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Un funcţionar public nu poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, în următoarele situaţii:

a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale,

supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Art.34 Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor

(ART. 445/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.

(3) În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.

(4) La numirea într-o funcţie publică, la încetarea raportului de serviciu, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se actualizează anual, potrivit legii.

Art. 35 Activitatea publică (ART. 446/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.În calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

(4) Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.

(5) Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice.

(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(7) În exercitarea dreptului la replică şi la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(8) Funcţionarii publici îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi

normele de conduită prevăzute de prezentul cod.

(9) Prevederile alin. (1) - (8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de

comunicare.

Art.36 Conduita în relaţiile cu cetăţenii (ART. 447/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) În relaţiile cu persoanele fizice şi cu reprezentanţii persoanelor juridice care se adresează autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici sunt obligaţi să

aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine, integritate morală şi profesională.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, integrităţii fizice şi morale a persoanelor cu care intră în legătură în

exercitarea funcţiei publice, prin:

a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;

b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane.

(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea legală, clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor.

(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1) - (3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

(5) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, fiind îndreptățiți, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar.

(6) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura egalitatea de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a preveni şi combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.

Art 37. Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale (ART. 448/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminare şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.

(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi

obiceiurilor ţării gazdă.

Art 38. Obiectivitate şi responsabilitate în luarea deciziilor (ART. 449/X.X.X.xx. 57/2019)

(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi

îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

(3) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

(4) În exercitarea atribuţiilor de coordonare, precum şi a atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia de a asigura organizarea activităţii personalului, de a manifesta iniţiativă şi responsabilitate şi de a susţine propunerile personalului din subordine.

(5) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condiţiile legislaţiei specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest sens, aceştia au obligaţia:

a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competenţă aferent funcţiei publice ocupate şi carierei individuale a fiecărei persoane din subordine;

b) să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzătoare a competenţelor fiecărei persoane din subordine;

c) să monitorizeze performanţa profesională individuală şi colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanţele necorespunzătoare şi să implementeze măsuri destinate ameliorării performanţei individuale şi, după caz, colective, atunci când este necesar;

d) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de

stimulente materiale sau morale;

e) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat şi să propună participarea la programe de formare şi perfecţionare profesională pentru fiecare persoană din subordine;

f) să delege sarcini şi responsabilităţi, în condiţiile legii, persoanelor din subordine care deţin cunoştinţele, competenţele şi îndeplinesc condiţiile legale necesare exercitării funcţiei respective;

g) să excludă orice formă de discriminare şi de hărţuire, de orice natură şi în orice situaţie, cu privire la personalul din subordine.

(6) În scopul asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii cu imparţialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia de a nu se angaja în relaţii patrimoniale cu personalul din subordine.

Art.39 Obligaţia respectării regimului cu privire la sănătate şi securitate în muncă

(ART. 450/X.X.X.xx. 57/2019)

Funcţionarii publici au obligaţia de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condiţiile legii.

III.B REGULILE DE COMPORTAMENT ŞI CONDUITĂ

Art. 40. Reguli de comportament şi conduită în relaţia cu mediul extern

(1) Salariaţii din cadrul SPLCEP Ploiești trebuie să manifeste disponibilitate, precum şi interes de a asculta, faţă de cetăţeni, parteneri, organisme civile, alte instituţii sau autorităţi publice.

(2) Salariaţii trebuie să intervină în stabilirea problemei asupra căreia urmează să se acţioneze;

(3) În relaţia cu mediul extern, salariaţii sunt obligaţi să ofere ajutor competent, fapt ce presupune o bună pregătire profesională, teoretică şi practică, iar limbajul profesional trebuie să fie clar, concis şi coerent.

(4) Orice discriminare în funcţie de gen, vârstă, capacitate fizică sau mintală, culoare, categorie socială, rasă, religie, limbă, convingere politică, este interzisă;

(5) În reprezentarea instituţiei în faţa oricăror persoane fizice sau juridice, salariaţii trebuie să fie de bună credinţă, contribuind la realizarea scopurilor şi obiectivelor serviciului/instituției.

Art. 41. Reguli de comportament şi conduită în relaţiile interne / relaţiile colegiale

(1) Între salariaţi/colegi trebuie să existe cooperare şi susţinere reciprocă motivat de faptul că toţi salariaţii sunt mobilizaţi pentru realizarea unor obiective comune conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, iar comunicarea prin transferul de informaţii între colegi este esenţială în soluţionarea cu eficienţă a problemelor.

(2) Eventualele divergenţe, nemulţumiri, apărute între salariaţi vor fi soluţionate fără să afecteze relaţia de colegialitate, evitându-se utilizarea cuvintelor, a expresiilor şi gesturilor inadecvate, manifestând atitudine reconciliantă.

(3) În situaţia apariţiei, creării ori constatării unei dileme etice, se recomandă acordarea de consultanţă şi asistenţă etică de către consilierul etic desemnat în acest sens la nivelul SPLCEP Ploiești.

(4) Intre salariaţi/colegi trebuie să existe sinceritate şi corectitudine, opiniile exprimate să corespundă realităţii, eventualele nemulţumiri dintre colegi să fie exprimate direct, netendenţios.

(5) Relaţia dintre salariaţi/colegi trebuie să fie egalitară, bazată pe recunoaşterea intraprofesională, pe colegialitate;

(6) Între salariaţi/colegi, în desfăşurarea activităţii, trebuie să fie prezent spiritul competiţional care asigură progresul profesional, acordarea unor servicii publice de calitate, evitându-se comportamentele concurenţiale, de promovare ilicită a propriei imagini, de denigrare a colegilor; comportamentul trebuie să fie competitiv, loial, bazat pe promovarea calităţilor şi a meritelor profesionale nicidecum pe evidenţierea defectelor celorlalţi.

(7) În relaţia dintre salariaţi/colegi trebuie permanent promovat spiritul de echipă, deciziile fiind luate prin consens, manifestându-se deschidere la sugestiile salariaţilor/colegilor.

Art. 42. Relația cu mediul extern

(1) Atât în relaţia cu mediul extern, cât şi în relaţiile interne/colegiale, nu se admit manifestări misogine, rasiste, şovine, xenofobe şi hărţuirea de orice natură, inclusiv sexuală, precum şi alte manifestări ori acţiuni care lezează imaginea, integritatea şi demnitatea salariaţilor. Hărţuirea anulează respectul pentru dreptul la un tratament corect.

(2) Este interzisă intimidarea şi hărţuirea de orice natură care conduc la crearea unui mediu ostil, care afectează implicarea salariaţilor în desfăşurarea activităţilor şi pierderea încrederii de sine, precum şi stima şi încrederea în instituţia publică.

(3) În relaţia cu mediul extern, cât şi în relaţiile interne/colegiale salariaţii datorează respect reciproc, consideraţie şi dreptul la opinie.

Art. 43. Constituie încălcări ale principiului colegialităţii:

a) discriminarea, hărţuirea de gen, etnică sau sub orice altă formă, folosirea violenţei fizice sau psihice, limbajul ofensator ori abuzul de autoritate la adresa unui coleg ori membru al comunităţii;

b) promovarea sau tolerarea unor comportamente inadecvate;

c) discreditarea în mod injust a ideilor, ipotezelor sau rezultatelor cercetărilor unui coleg;

d) formularea în faţa colegilor, cetăţenilor, partenerilor etc., a unor comentarii tendenţioase la adresa pregătirii profesionale, a ţinutei morale sau a unor aspecte ce ţin de viaţa privată a unui coleg;

e) recomandrea cetăţenilor, partenerilor instituţiei etc., de a depune o petiţie, plângere sau sesizare vădit neîntemeiată la adresa unui coleg ori la adresa instituţiei;

f) utilizarea şi dezvăluirea informaţiilor transmise cu titlu confidenţial.

III.C BUNELE MANIERE LA SERVICIU

Art. 44. Bunele maniere

(1) Bunele maniere reflectă respectul reciproc în relaţiile cu mediul extern precum şi în relaţiile colegiale. Bunele maniere sunt un atu în activitatea desfăşurată la locul de muncă, în viaţa de zi cu zi, ca individ.

(2) Bunul simţ reprezintă regula elementară ce trebuie însuşită şi aplicată de toţi salariaţii instituţiei, atât în relaţiile cu mediul extern cât şi în relaţiile interne/relaţiile colegiale.

(3) Salariaţii sunt obligaţi să respecte intimitatea celorlalţi, fiind obligaţi să se abţină de la orice fel de acţiuni, afirmaţii sau gesturi care încalcă principiul respectării drepturilor omului, al respectării demnităţii, precum şi principiul asigurării intimităţii.

(4) Este recomandat, ca în timpul desfăşurării activităţii/programului de lucru, salariaţii să se abţină ori să evite purtarea de discuţii personale, evitându-se folosirea

limbajului personal, gălăgios, familiarismele, ori exprimarea opiniilor care ar leza imaginea, integritatea şi demnitatea unui alt coleg. Conversaţia cu colegii, personalul cu funcţii de conducere, precum şi în relaţiile cu mediul extern, trebuie sa fie formală, dându-se dovadă de profesionalism.

(5) În cadrul şedinţelor, comisiilor, ori în alte situaţii de acest gen, este recomandat ca salariaţii să îşi închidă telefoanele personale, ori să aleagă opţiunea „silenţios” pentru a nu afecta cursul desfăşurării activităţii respective.

(6) Ţinuta salariaţilor în cadrul S.P.L.C.E.P. Ploiești trebuie să fie una decentă şi îngrijită. Ţinuta este o obligaţie de serviciu, reprezentând o valoare etică ca element al conduitei. Ţinuta trebuie să fie decentă şi îngrijită în sensul unei vestimentaţii bussines, dar care să nu poată fi considerată neglijentă sau ca o etalare a opulenţei.

(7) La nivelul comunicării şi al relaţiilor cu colegii cât şi cu publicul, trebuie să se ţină seama de anumite elemente, care sunt esenţiale în orice activitate, respectiv: salutul şi formulele de politeţe.

III.D SANCȚIUNILE DISCIPLINARE ȘI RĂSPUNDEREA SALARIAȚILOR

Art. 45.Tipuri de răspundere

(1)Încălcarea de către salariați, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condițiile legii și ale Codului administrativ.

(2) Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de către salariați a proiectelor de acte administrative și a documentelor de fundamentare a acestora, cu încălcarea prevederilor legale, atrage răspunderea acestora în condițiile legii.

(3) Salariatul are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea ori avizarea actelor și documentelor prevăzute la alin. (2), dacă le consideră ilegale, cu respectarea prevederilor art. 437 alin. (3) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ.

(4) Refuzul salariatului de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actele și documentele prevăzute la alin. (2) se face în scris și motivat în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii actelor, cu excepția situațiilor în care prin acte normative cu caracter special sunt prevăzute alte termene, și se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop.

(5) Salariații care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori avizeze sau care prezintă obiecții cu privire la legalitate asupra actelor și documentelor prevăzute la alin. (2), fără a indica temeiuri juridice, în scris, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (4), răspund în condițiile legii.

Art. 46. Răspunderea în solidar cu autoritatea sau cu instituția publică

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanței judecătorești, în condițiile legii, împotriva autorității sau instituției publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim.

(2) În cazul în care acțiunea se admite, plata daunelor se asigură din bugetul autorității sau instituției publice prevăzute la alin. (1). Dacă instanța judecătorească constată vinovăția salariatului, persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituția publică.

(3) Răspunderea juridică a salariatului nu se poate angaja dacă acesta a respectat prevederile legale și procedurile administrative aplicabile autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.

Art. 47. Răspunderea administrativ-disciplinară

(1)Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea administrativ-disciplinară a acestora.

(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;

c) absența nemotivată de la serviciu;

d) nerespectarea programului de lucru;

e) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal;

f) nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter;

g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care funcționarul public își desfășoară activitatea;

h) desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic;

i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuțiile de serviciu;

j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;

k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici, altele decât cele referitoare la conflicte de interese și incompatibilități;

l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilități dacă funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestora într-un

termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate;

m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese;

n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcției publice și funcționarilor publici sau aplicabile acestora.

(3) Sancțiunile disciplinare sunt:

a) mustrarea scrisă;

b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;

c) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile;

d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;

e) retrogradarea într-o funcție publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;

f) destituirea din funcția publică.

(4) Ca urmare a săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute la alin. (2), se aplică următoarele sancțiuni disciplinare:

a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);

b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b) -f);

c) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e) -h), se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c) -f);

d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i) -k) și m), se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3);

e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l), se aplică sancțiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. f), în condițiile prevăzute la art. 520 din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ;

f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3).

(5) Pentru funcționarii publici de execuție sancțiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) se aplică prin transformarea funcției publice pe care o ocupă, pe perioada de executare a sancțiunii disciplinare. Pentru funcționarii publici de conducere în situația în care sancțiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) nu se poate aplica pentru că nu există o funcție publică de conducere de nivel inferior vacantă în cadrul autorității sau instituției publice, se aplică sancțiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. c).

(6) La individualizarea sancțiunii disciplinare, conform prevederilor alin. (4), se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcționarului public, precum și de existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile prezentului cod.

(7) În caz de concurs de abateri disciplinare, se aplică sancțiunea disciplinară aferentă abaterii disciplinare celei mai grave.

(8) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare, cu excepția abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilități, pentru care sancțiunea disciplinară se aplică în condițiile prevăzute la art. 520 lit. b) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ.

(9) În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunțării la urmărirea penală sau până la data la care instanța judecătorească dispune achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal. În aceste situații, procedura angajării răspunderii disciplinare se reia și sancțiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării.

(10) Pe perioada cercetării administrative, în situația în care funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, conducătorul autorității sau instituției publice are obligația de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influența cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcționarului public în cadrul autorității ori instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității ori instituției publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea administrativă.

(11) În situația în care în cazul funcționarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (10), persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public într- o funcție publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menținerea drepturilor salariale avute.

(12) Încălcarea de către personalul contractual cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.

(13) Sesizările cu privire la încălcarea normelor de conduită de către personalul contractual sunt analizate și soluționate cu respectarea prevederilor în domeniul legislației muncii.

Art. 48. Aplicarea sancțiunilor disciplinare

(1)Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) -f) (din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ) respectiv art.47 (3) din prezentul cod etic nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea funcționarului public. Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul funcționarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării prealabile și aplicarea sancțiunii.

(2) Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 47 alin. (3) lit. f) din prezentul cod se aplică și direct de către persoana care are competența legală de numire în funcția

publică, în situațiile prevăzute la art. 520 lit. b) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ.

(3) Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 47 alin. (3) lit. a) se poate aplica și direct de către conducătorul instituției publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor alin. (1). (4) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 32 alin. (3) lit. b) -f) se aplică de conducătorul instituției publice, la propunerea comisiei de disciplină.

Art. 49. Căi de atac

Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței

de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a deciziei de sancționare.

Art. 50. Răspunderea contravențională

(1)Răspunderea contravențională a funcționarilor publici se angajează în cazul în care aceștia au săvârșit o contravenție în timpul și în legătură cu sarcinile de serviciu.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii funcționarul public se poate adresa cu plângere la judecătoria în a cărei circumscripție își are sediul autoritatea sau instituția publică în care este numit funcționarul public sancționat.

Art. 51. Răspunderea civilă

Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează:

a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează;

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.

Art. 52. Ordinul sau dispoziția de imputare

(1)Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 36 se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive.

(2) Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

(3) Ordinul sau dispoziția de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acțiunii la instanța de contencios administrativ constituie titlu executoriu.

(4) Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Art. 53. Măsuri suplimentare asociate angajării răspunderii penale

(1)Răspunderea funcționarului public pentru infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuțiile funcției publice pe care o ocupă se angajează potrivit legii penale.

(2) În situația în care fapta funcționarului public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină competentă.

(3) De la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale, în situația în care funcționarul public poate influența cercetarea, persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public în cadrul autorității ori instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității ori instituției publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea.

(4) În situația în care în cazul funcționarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (3), persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public într-o funcție publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menținerea drepturilor salariale avute.

CAPITOLUL IV

CONSILIEREA ETICĂ ȘI MONITORIZAREA RESPECTĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ

Art. 54. CONSILIEREA ETICĂ ȘI MONITORIZAREA RESPECTĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ, RESURSE

(1) Orice salariat din cadrul S.P.L.C.E.P. Ploiești care are cunoştinţă de încălcări ale normelor de conduită, care pot prejudicia activitatea şi imaginea instituţiei, sau au ca efect neîndeplinirea obiectivelor acesteia, are obligaţia de a înştiinţa de îndată superiorul ierarhic.

(2) Persoana însărcinată cu monitorizarea modului de aplicare și respectare a principiilor și normelor de conduită este funcţionarul numit consilier etic la nivelul S.P.L.C.E.P. Ploiești, în condiţiile legii. (Consilierul de etică este un funcţionar public desemnat pentru consiliere etică de către conducătorul Serviciului, în temeiul art. 451 din Ordonanta de urgenta privind Codul Administrativ nr.57/2019.)

(3) În exercitarea rolului activ de prevenire a încălcării principiilor și normelor de conduită, consilierul de etică îndeplinește următoarele atribuții:

a) monitorizează modul de aplicare și respectare a principiilor și normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul autorității sau instituției publice și întocmește rapoarte și analize cu privire la acestea;

b) desfășoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcționarilor publici sau la inițiativa sa atunci când funcționarul public nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;

c) elaborează analize privind cauzele, riscurile și vulnerabilitățile care se manifestă în activitatea funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice și care ar putea determina o încălcare a principiilor și normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului autorității sau instituției publice, și propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor și a vulnerabilităților;

d) organizează sesiuni de informare a funcționarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii și integrității sau care instituie obligații pentru autoritățile și instituțiile publice pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu administrația publică sau cu autoritatea sau instituția publică respectivă;

e) semnalează practici sau proceduri instituționale care ar putea conduce la încălcarea principiilor și normelor de conduită în activitatea funcționarilor publici;

f) analizează sesizările și reclamațiile formulate de cetățeni și de ceilalți beneficiari ai activității autorității sau instituției publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relația directă cu cetățenii și formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;

g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetățenilor și beneficiarilor direcți ai activității autorității sau instituției publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relația cu publicul, precum și cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituția publică respectivă.

(4) Nu poate fi numit consilier de etică funcționarul public care se află în următoarele situații de incompatibilitate:

a) este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu conducătorul autorității sau instituției publice sau cu înlocuitorul de drept al acestuia;

b) are relații patrimoniale sau de afaceri cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a);

c) este membru sau secretar în comisia de disciplină constituită în cadrul autorității sau instituției publice.

(5) În activitatea de consiliere etică, consilierul etic nu se supune subordonării ierarhice și nu primește instrucțiuni de la nicio persoană, indiferent de calitatea, funcția și nivelul ierarhic al acesteia.

(6) Consilierea etică are caracter confidențial și se desfășoară în baza unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la inițiativa sa atunci când din conduita funcționarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia. Consilierul de etică are obligația de a nu comunica informații cu privire la activitatea derulată decât în situația în care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală.

(7) Orice salariat din cadrul S.P.L.C.E.P. Ploiești poate solicita, în scris, acordarea de consiliere şi asistenţă etică în situaţia în care acesta constată, ori află de crearea unei dileme etice, precum şi în situaţia în care a constatat încălcarea normelor de etică de către un angajat din cadrul instituţiei.

(8) Informarea publicului cu privire la respectarea obligațiilor și a normelor de conduită se face prin întocmirea unui raport care cuprinde cel puțin următoarele date:

a) numărul și obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;

b) categoriile și numărul de funcționari publici care au încălcat principiile și normele de conduită;

c) cauzele și consecințele nerespectării normelor de conduită;

d) evidențierea cazurilor în care funcționarilor publici li s-a cerut să acționeze sub presiunea factorului politic.

(9) Rapoartele privind respectarea normelor de conduită se transmit A.N.F.P., se publică pe site-ul propriu și se comunică la cererea oricărei persoane interesate.

(10) Funcționarii publici nu pot fi sancționați sau prejudiciați în niciun fel pentru că s-au adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor și normelor de conduită.

(11) Criterii de competență pentru desemnarea Consilierului de etică:

a) Motivație profesională faţă de subiect şi activitate;

b) Abilități adecvate (comunicare, spirit analitic, logică formală, logică juridică, mediere) și experiență profesională;

c) Capacitatea de a proiecta instrumente, procese și proceduri interne potrivite (chestionare, diagnostice, matrice, prioritizare, studii de caz);

d) Cunoștințe potrivite (training inițial) și formare continuă;

e) Are o probitate morală recunoscută;

f) Legitimitate internă (persoană cunoscută şi apreciată în colectivul profesional).

g) Nu i s-a aplicat o sancțiune disciplinară, care nu a fost radiată în conditiile legii;

(12) Resurse

a) Resurse umane-consilierul de etică, angajații instituției;

1. Sunt interzise comunicarea sau dezvăluirea datelor personale, fără acordul prealabil al salariatului, cu exceptia cazurilor care sunt prevăzute prin lege.

2. Salariaţii S.P.L.C.E.P. Ploiești cu sarcini de evaluare a activității profesionale/performanţelor profesionale individuale a/ale salariaţilor sunt obligaţi să evite a folosi aceste atribuţii pentru dobândirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru sine sau pentru alte persoane.

b) Resurse materiale-tehnică de calcul, dispozitive de stocare, dispozitive de imprimare;

1. Salariaţii S.P.L.C.E.P. Ploiești au obligaţia de a utiliza cu profesionalism, grijă şi într-un mod eficient activele şi bunurile puse la dispoziţie de entitate pentru desfăşurarea activităţii, fiind responsabili de integritatea acestor bunuri.

2. Trebuie să evite folosirea activelor şi bunurile S.P.L.C.E.P. Ploiești într-o manieră necorespunzătoare, care poate conduce la deteriorarea, furtul, risipa, reducerea eficienţei acestora sau care intră în conflict cu interesele instituției.

3. Fiecare salariat răspunde de asigurarea protecţiei resurselor care îi sunt atribuite şi are obligaţia de a raporta imediat orice situaţii, fie şi potenţiale, care se

dovedesc sau pot fi dăunătoare pentru S.P.L.C.E.P. Ploiești, anunţând imediat şeful ierarhic.

4. Salariaţii trebuie să cunoască şi să pună în aplicare politicile entității cu privire la protecţia informaţiilor, în vederea garantării integrităţii, confidențialității şi disponibilității informaţiilor.

5. În ceea ce priveşte aplicaţiile informatice, salariaţii au obligaţia de a adopta regulile de securitate ale S.P.L.C.E.P. Ploiești pentru a evita compromiterea eficienţei funcţionale şi pentru a proteja sistemele IT.

c) Resurse financiare- în funcție de necesități;

Art. 54. PROTEJAREA AVERTIZORILOR ÎN INTERES PUBLIC ÎMPOTRIVA ORICĂROR DISCRIMINĂRI

(1) Semnalarea unor fapte de încălcare a legii de către salariați, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, constituie avertizare în interes public și privește:

a) infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;

b) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene;

c) practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii în exercitarea atribuțiilor;

d) încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese;

e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor alese sau numite politic;

g) încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale;

h) încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțările nerambursabile;

i) incompetența sau neglijența în serviciu;

j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare și eliberare din funcție;

k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;

m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al autorităților și instituțiilor publice ;

n) încălcarea altor dispoziții legale care impun respectarea principiului bunei administrări și cel al ocrotirii interesului public

(2) Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice și profesionale, poate fi făcută, alternativ sau cumulativ:

a) șefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;

b) conducătorului autorității sau instituției publice din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;

c) comisiei de disciplină din instituția din care face parte persoana care a încălcat legea;

d) organelor judiciare;

e) organelor însărcinate cu constatarea și cercetarea conflictelor de interese și a incompatibilităților;

f) comisiilor parlamentare;

g) mass-media;

h) organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale;

i) organizațiilor neguvernamentale.

(3) În fața comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protecție după cum urmează:

a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumția de bună-credință, până la proba contrară;

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisia de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autorității sau instituției publice au obligația de a invita presa și un reprezentant al sindicatului sau al asociației profesionale. Anunțul se face prin comunicat pe pagina de internet a autorității sau instituției publice, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității raportului și a sancțiunii disciplinare aplicate.

(4) În situația în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este șef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuții de control, inspecție și evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecția avertizorului, ascunzându-i identitatea.

CAPITOLUL V

MONITORIZAREA CAZURILOR DE ÎNCĂLCARE A NORMELOR DE ETICĂ ȘI INTEGRITATE ȘI RĂSPUNDEREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL S.P.L.C.E.P. PLOIEȘTI

Art.55 Monitorizarea cazurilor de încălcare a normelor de etică și integritate

Monitorizarea cazurilor de încălcare a normelor de etică și integritate și răspunderea funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul S.P.L.C.E.P. Ploiești, se realizează în conformitate cu PS –CRP 01

Nerespectarea prevederilor Codului de etică și integritate al personalului din cadrul S.P.L.C.E.P. Ploiești, reprezintă abatere disciplinară şi atrage după sine sancţionarea disciplinară conform legislatiei

1. Monitorizare

Monitorizarea respectării normelor de conduită profesională de către personalul instituției;

Orice persoana (salariat/cetățean)care constată o încălcare a normelor de conduită profesională poate formula în scris o sesizare, pe care o depune la registratura instituției. Sesizarea trebuie să cuprindă următoarele elemente:

− Numele și prenumele, adresa de contact a pers. care a formulat sesizarea ;

− Numele și prenumele angajatului SPLCEP Ploiești a cărui faptă este sesizată că încălcare a normelor de conduită ;

− Descrierea faptelor care constituie obiectul sesizării și data savarșirii acesteia:

− Prezentarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea:

− Data;

− Semnătura;

2. Consilierul de etică primește și analizează sesizările cu referite la conduita profesională ;

3. Consilierul de etică întocmește un referat pe care-l inaintează conducătorului instituției .Acest referat va conține după caz propuneri de măsuri pentru soluționarea situației, respectiv propunerea de sesizare a comisiei de disciplină în vederea cercetării disciplinare;

4. Directorul executiv analizeaza propunerile consilierului de etică și decide măsurile ce vor fi luate, punand rezoluția pe referat ;

5. În cazul în care Directorul Executiv stabilește măsuri pentru soluționarea situației sesizate, consilierul de etică întocmește o adresă în acest sens și o transmite angajatului a cărui faptă a fost sesizată, precum și persoanei care a forumlat sesizarea.Adresa este verificată și semnată de catre Directorul Executiv.

Art.56. Răspunderea funcționarilor publici și personalului contractual

1. În situația în care directorul executiv decide că fapta descrisă poate constitui abatere disciplinară, referatul consilierului de etică, la care este anexata sesizarea, se transmite comisiei de disciplină, care va efectua cercetarea disciplinară, în funcție de încadrarea în muncă a salariatului în cauză (funcționar public/personal contractual)

2. Comisia de disciplină constituită la nivelul instituției are competența de a cerceta încălcarea prevederilor codului de etică și integritate și de a propune aplicarea sancțiunilor disciplinare, în condițiile legii și conform procedurilor de sistem specifice.

3. Angajaţii Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii, cu privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită.

4. În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

5. Angajaţii Serviciului Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploieşti răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

CAPITOLUL VI

DISPOZIŢII FINALE

Art. 57. Prevederile prezentului Cod etic nu au caracter limitativ, orice alte dispoziţii speciale în materie sunt aplicabile categoriilor de salariaţi cărora le sunt adresate.

Art. 58. Prezentul Cod etic va fi îmbunătăţit periodic dată fiind complexitatea experienţei în domeniul stării civile și al evidenței persoanelor.

Art. 59. Pentru informarea cetăţenilor, se va asigura publicitatea prezentului Cod etic pe site-ul instituției și la sediu.

Art. 60. Prezentul cod de etică intră in vigoare la data emiterii deciziei Directorului Executiv la S.P.L.C.E.P. Ploiești