CODUL DE ETICĂ ȘI INTEGRITATE
Anexă la Dispoziția nr. 162/28.12.2021
CODUL DE ETICĂ ȘI INTEGRITATE
al funcționarilor publici și al personalului contractual din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj
Introducere 4
Capitolul I Considerente generale privind standardele de etică și integritate 7
Capitolul II Principii aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor publici și personalului contractual 8
Capitolul III Norme generale de conduită profesională aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual 11
Capitolul IV Consiliere etică a funcționarilor publici și a personalului contractual și monitorizarea respectării normelor de conduită 20
Capitolul V Egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul muncii 25
Capitol VI Norme de integritate pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj 28
Capitolul VII Răspundere pentru încălcarea dispozițiilor 31
Capitolul VIII Dispoziții finale… 32
Introducere
Prin codul de etică și integritate se stabilesc reguli de conduită care să contribuie la îmbunătățirea performanțelor instituției raportate la nevoile și așteptările cetățenilor și să ofere în același timp o imagine transparentă a activității instituției atât în interiorul ei, cât și orientat spre beneficiarii serviciilor, spre entitățile coordonate metodologic și publicul larg. Este un sistem de referință care guvernează conduita și atitudinea la locul de muncă, dar și în afara acestuia prin modul de raportare la instituție și munca prestată în cadrul acesteia, contribuind în acest fel la crearea unui climat de normalitate, unde respectarea principiilor universale și atemporale precum prețuirea omului ca și valoare (atât a propriilor angajați, cât și a tuturor persoanelor care vin în contact cu instituția noastră), integritatea și tratarea oamenilor cu respect se pot realiza.
Adoptarea prezentului Cod de etică și integritate este o necesitate. Cunoașterea și însușirea de către toți angajații Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, precum și diseminarea acestuia pentru toți cei interesați este o obligație ce revine instituției noastre prin componenta de consiliere etică și permite folosirea codului de etică și integritate ca și instrument de evaluare/autoevaluare și comunicare în termeni de valori ai instituției.
Cadrul legal relevant care reglementează etica și integritatea:
• Constituția României, republicată;
• Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei Naționale anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia;
• Codul Administrativ, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;
• Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;
• Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare;
• Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 287 republicată, din 17 iulie 2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr.1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul;
• Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcarea legii;
• Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;
• Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată.
Termenii utilizați în prezentul Cod au următoarele semnificații:
a) Funcționar public –o persoană care exercită un serviciu de interes public, pentru care a fost investită, corespunzând reglementărilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
b) Funcție publică – ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice;
c) Personal contractual - persoana numită, pe bază de contract individual de muncă, într-o funcție în autoritățile și instituțiile publice în condițiile Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările ulterioare;
d) Consilier de etică – funcționar public desemnat prin act administrativ, pe o perioadă de 3 ani, de directorul executiv al instituției, responsabil de consiliere etică și monitorizarea respectării principiilor și normelor de conduită din instituție;
e) Interes public – unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor stabilite de Constituție, care se referă la garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor;
f) Conflict de interese – se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
g) Avertizare în interes public - sesizarea făcută cu bună credință cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței;
h) Avertizor - persoana care face o sesizare și care este încadrată în una dintre autoritățile publice sau instituțiile publice;
i) Comisie de disciplină - orice organ însărcinat cu atribuții de cercetare disciplinară, prevăzut de lege sau de regulamentele de organizare și funcționare a autorităților publice sau instituțiilor publice;
j) Informații de interes public – orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile instituției publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare
k) Date cu privire la date personale – orice informație privind o persoană identificată sau identificabilă;
l) Integritate – corectitudine și incoruptibilitate;
m) Etică – ansamblu de norme, principii și valori care guvernează atitudinea și conduita funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instituției cu scopul de a stabili și deosebi ce este legitim și moral acceptabil în îndeplinirea atribuțiilor;
n) Buna credinţă - corectitudinea etică, convingerea intimă a unei persoane că ceea ce întreprinde este în armonie cu conștiința sa și cu imperativele ordinii morale a societății din care face parte.
o) Transparență instituțională – accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile, în condițiile legii.
p) Pantouflage – măsură de transparență instituțională și de prevenire a corupției cuprinsă în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție privind interdicțiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice;
q) Hărţuire –orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv și care se sancționează contravențional, în condițiile legii, conform prevederilor art. 2 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
s) Incompatibilități – incompatibilitățile privind funcțiile publice și funcționarii publici prevăzute de Constituţia României, republicată, de Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.57/2019, cu modificările și completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare;
ș) Discriminare - orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitatea, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitatea, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege
Capitolul I
Considerente generale privind standardele de etică și integritate
Art. 1. Codul de etică și integritate definește valorile, principiile și normele care guvernează conduita profesională a angajaților (funcționari publici și personal contractual) din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj.
Art. 2. Respectarea codului de etică și integritate este obligația angajaților Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj.
Art. 3. Implementarea și monitorizarea respectării normelor de conduită reglementate de acest cod au ca și obiectiv principal garantarea bunei îndepliniri a atribuțiilor, ce le revin instituției noastre în calitatea de instituţie publică de interes județean.
Art. 4. Prezentul cod de etică și integritate nu substituie în niciun caz legile și reglementările aflate în vigoare și aplicabile administrației publice, ci este complementar acestora.
Art. 5. Obiective:
a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare unor raporturi sociale și profesionale adecvate creșterii și menținerii la nivel înalt a prestigiului și reputației instituției, al funcționarilor publici și al personalului contractual.
b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea funcționarilor publici și din partea personalului contractual în exercitarea funcției deținute.
c) crearea unui cadru organizațional, care are la bază un climat de încredere, care permite dezvoltarea profesională a funcționarilor publici și a personalului contractual, unde relaționarea între cetățeni și funcționari publici și personal contractuali, pe de o parte, și între cetățeni și Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj, pe de altă parte se realizează în termeni de respect reciproc și profesionalism.
Art. 6. Valori fundamentale:
a) respect reciproc, integritate, echitate, toleranță, democrație, seriozitate, focusare pe cetățeni, predictibilitate și încredere.
b) angajament, lucru în echipă, transparență instituțională și demnitate umană.
Domeniu de aplicare
Art. 7. Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod sunt obligatorii pentru funcționarii publici din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, precum și pentru personalul contractual încadrat în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Art. 8. Prin adoptarea și respectarea prezentului cod de etică și integritate se urmărește creșterea calității activității profesionale, realizarea interesului public, reducerea birocrației și prevenirea incidentelor de integritate.
Informarea
Art. 9. In vederea realizării standardului de etică şi integritate, la nivelul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj au fost stabilite tipurile de informaţii, conţinutul, calitatea, frecvenţa, sursele şi destinatarii acestora, astfel încât conducerea şi personalul, prin primirea şi transmiterea informaţiilor, să îşi poată îndeplini atribuțiile.
Art. 10. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, completă, oportună, utilă, uşor de înţeles şi de receptat.
Art. 11. Conducerea Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj stabileşte fluxuri și canale de comunicare care să asigure transmiterea eficace a datelor, informaţiilor şi deciziilor necesare desfăşurării activității instituției.
Art. 12. Sistemul de comunicare trebuie să fie flexibil şi rapid, atât în interiorul instituției cât şi între aceasta şi mediul extern și trebuie să se realizeze prin canale de comunicare stabilite şi aprobate, cu respectarea limitelor de responsabilitate şi a delegărilor de autoritate, stabilite de către directorul executiv.
Capitolul II
Principii aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor public și a personalului contractual
Art.13. Principiile aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor publici și a personalului contractual, reglementate prin acte normative, sunt următoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute;
f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;
j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite
categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător;
l) principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia; principiul are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
m) principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, inclusiv pentru modul de implementare a strategiilor;
n) principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
o) principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri
complexe, adaptate şi proporţionale în raport de riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale, precum şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
p) principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile de integritate nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt în sensul sprijinirii acestor politici. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că aceasta din urmă este contrară valorilor fundamentale ale integrităţii, transparenţei şi responsabilităţii şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;
r) principiul prevenirii incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private, trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de integritate asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La stabilirea de relaţii contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;
s) principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;
ș) principiul coerenţei de acţiune inter-instituţionale, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;
t) principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;
ț) principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale;
u) principiul cooperării internaţionale active, care are în vedere cooperarea activă în formatele operaţionalizate la nivelul Uniunii Europene şi a celorlalte organizaţii europene şi internaţionale la care România este parte.
Capitolul III
Norme generale de conduită profesională aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual
Art. 14. Respectarea Constituţiei şi a legilor
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia ca prin actele şi faptele lor să promoveze supremaţia legii, să respecte Constituţia şi legile ţării, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică, precum şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege.
(2) Personalul instituției trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiei deţinute.
Art. 15. Profesionalismul şi imparţialitatea
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual trebuie să exercite funcţia deținută cu obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe argumente tehnice şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.
(2) În activitatea profesională, personalul are obligaţia de diligenţă cu privire la promovarea şi implementarea soluţiilor propuse şi a deciziilor, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) În exercitarea funcţiei deținute, funcţionarii publici și personalul contractual trebuie să adopte o atitudine neutră faţă de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură şi să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerinţe sau influenţe de orice natură.
(4) Principiul independenţei nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul subordonării ierarhice.
Art. 16. Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual au dreptul la libera exprimare, în condiţiile legii.
(2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, personalul instituției are obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii, imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei persoane.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(4) În activitatea lor, funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate, iar în exprimarea opiniilor trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
Art. 17. Asigurarea unui serviciu public de calitate
(1) Personalul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj.
Art. 18. Loialitatea faţă de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj
(1) Personalul instituției are obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul direcției, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici și personalului contractual le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care direcția are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;
c) să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau a direcției.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu/muncă, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
Art. 19. Obligaţia de a informa conducerea Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice
(1) Funcţionarul public și personalul contractual au îndatorirea de a informa conducerea direcției, în mod corect şi complet, în scris, cu privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care sunt generatoare de acte juridice în condiţiile expres prevăzute de lege.
Art. 20. Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în activitatea politică
(1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicţiilor şi limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) şi art. 420 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, ale candidaţilor acestora, precum şi ale candidaţilor independenţi;
d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a- şi exprima sau manifesta convingerile politice;
e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.
Art. 21. Îndeplinirea atribuţiilor
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.
(2) Personalul direcției are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.
(3) Personalul direcției are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale și are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.
(4) În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin. (3), funcţionarul public și personalul contractual răspunde în condiţiile legii.
Art. 22. Limitele delegării de atribuţii
(1) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice vacante se dispune motivat prin act administrativ de către persoana care are competenţa de numire în funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în condiţiile O.U.G nr. 57/2019, privind Codul administrativ.
(2) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice ocupate al cărei titular se află în concediu în condiţiile legii sau este delegat în condiţiile art. 504 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 ori se află în deplasare în interesul serviciului, se stabileşte prin fişa postului şi operează de drept, în condiţiile prezentului cod.
(3) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice nu se poate face prin delegarea tuturor atribuţiilor corespunzătoare unei funcţii publice către acelaşi funcţionar public. Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate exercită pe perioada delegării de atribuţii şi atribuţiile funcţiei publice pe care o deţine, precum şi atribuţiile parţial preluate, cu excepţia situaţiei în care atribuţiile delegate presupun exercitarea controlului ierarhic asupra funcţiei deţinute.
(4) În situaţia în care funcţia publică ale cărei atribuţii sunt delegate şi funcţia publică al cărei titular preia parţial atribuţiile delegate se află într-un raport ierarhic de subordonare, funcţionarul public care preia atribuţiile delegate semnează pentru funcţia publică ierarhic superioară.
(5) Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a funcţionarului public căruia i se deleagă atribuţiile.
(6) Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi de vechime necesare pentru ocuparea funcţiei publice ale cărei atribuţii îi sunt delegate.
(7) Nu pot fi delegate atribuţii funcţionarilor publici debutanţi sau funcţionarilor publici care exercită funcţia publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parţial.
(8) Funcţionarii publici pot îndeplini unele atribuţii corespunzătoare unei funcţii de demnitate publică, ale unei funcţii de autoritate publică sau ale unei alte funcţii publice, numai în condiţiile expres prevăzute de lege.
(9) În cazul funcţiilor publice de execuţie vacante, cu excepţia funcţiilor publice de auditor şi consilier juridic, atunci când aceste funcţii sunt unice în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, atribuţiile pot fi delegate către cel puţin doi funcţionari publici, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (5) - (7).
(10) Delegarea unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului de muncă a personalului contractual se face prin dispoziţia conducerii Direcției Județene de evidență a Persoanelor Cluj.
(11) Delegarea personalului contractual poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul acestuia. Refuzul personalului contractual de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.
Art. 23. Păstrarea secretului de serviciu şi confidenţialitatea
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia să păstreze secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei deținute, în condiţiile legii, cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Art. 24. Interdicţia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje
(1) Funcţionarilor publici și personalului contractual le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor deținute, daruri sau alte avantaje.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care personalul direcției le-a primit cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei deţinute, care se supun prevederilor legale specifice.
Art. 25. Utilizarea responsabilă a resurselor publice
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
(2) Personalul direcției are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând instituţiei numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.
(3) Personalul direcției trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcţionarilor publici și personalul contractual care desfăşoară activităţi în interes personal, în condiţiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica instituţiei pentru realizarea acestora.
Art. 26. Subordonarea ierarhică
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările şi sarcinile repartizate.
Art. 27. Folosirea imaginii proprii
(1) Funcţionarilor publici și personalului contractual le este interzis să permită utilizarea funcţiei deținute în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
Art. 28. Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri
(1) Personalul direcției nu poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, în următoarele situaţii:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici și personalului contractual le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ- teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
Art. 29. Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), personalul direcției trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.
(3) În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, personalul direcției are obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.
(4) În termen de 30 de zile de la data numirii într-o funcţie publică sau contractuală, respectiv în termen de cel mult 30 de zile de la data încetării raportului de serviciu/contractului individual de muncă, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, personalul direcției este obligat să prezinte, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se actualizează anual, potrivit legii.
(5) Funcţionarul public și personalul contractual este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici/personal contractual care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei deținute.
(6) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public/ personalul contractual este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei deținute, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(7) În cazurile prevăzute la alin. (5), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul/ personalul contractual în cauză, va
desemna un alt funcţionar public/personal contractual, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
(8) Încălcarea dispoziţiilor alin. (6) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
(9) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate public.
(10) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
(11) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
(12) Funcționarul public poate fi destituit din funcția publică prin act administrativ emis de conducerea instituției dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
Art. 30. Activitatea publică
(1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea direcției, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către personalul desemnat în acest sens de directorul executiv al instituţiei, în condiţiile legii.
(2) Personalul desemnat să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de către directorul executiv.
(3) În cazul în care nu este desemnat în acest sens, personalul direcției poate participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al direcției.
(4) Funcţionarii publici și personalul contractual pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici și personalul contractual pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei deținute.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), personalul direcției nu poate utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei deținute, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(7) În exercitarea dreptului la replică şi la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici și personalul contractual îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(8) Funcţionarii publici și personalul contractual îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi normele de conduită prevăzute de prezentul cod.
(9) Prevederile alin. (1) - (8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de comunicare.
Art. 31. Conduita în relaţiile cu cetăţenii
(1) În relaţiile cu persoanele fizice şi cu reprezentanţii persoanelor juridice care se adresează direcției, funcţionarii publici și personalul contractual sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine, integritate morală şi profesională.
(2) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, integrităţii fizice şi morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane.
(3) Personalul direcției trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea legală, clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor.
(4) Funcţionarii publici și personalul contractual trebuie să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, fiind îndrituiţi, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar.
(5) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a asigura egalitatea de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, respectiv de a preveni şi combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.
Art. 32. Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale
(1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminare şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi instituției pe care o reprezintă.
(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, personalului direcției îi este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
(3) În deplasările externe, personalul direcției este obligat să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi îi este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.
Art. 33. Obiectivitate şi responsabilitate în luarea deciziilor
(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
(2) Personalului direcției îi este interzis să promită luarea unei decizii de către direcție, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
(3) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.
(4) În exercitarea atribuţiilor de coordonare, precum şi a atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia de a asigura organizarea activităţii personalului, de a manifesta iniţiativă şi responsabilitate şi de a susţine propunerile personalului din subordine.
(5) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condiţiile legislaţiei specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest sens, aceştia au obligaţia:
a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competenţă aferent funcţiei publice ocupate şi carierei individuale a fiecărei persoane din subordine;
b) să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzătoare a competenţelor fiecărei persoane din subordine;
c) să monitorizeze performanţa profesională individuală şi colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanţele necorespunzătoare şi să
implementeze măsuri destinate ameliorării performanţei individuale şi, după caz, colective, atunci când este necesar;
d) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale;
e) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat şi să propună participarea la programe de formare şi perfecţionare profesională pentru fiecare persoană din subordine;
f) să delege sarcini şi responsabilităţi, în condiţiile legii, persoanelor din subordine care deţin cunoştinţele, competenţele şi îndeplinesc condiţiile legale necesare exercitării funcţiei respective;
g) să excludă orice formă de discriminare şi de hărţuire, de orice natură şi în orice situaţie, cu privire la personalul din subordine.
(6) În scopul asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii cu imparţialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, funcţionarii publici de conducere au obligaţia de a nu se angaja în relaţii patrimoniale cu personalul din subordine.
Art. 34. Obligaţia respectării regimului cu privire la sănătate şi securitate în muncă
(1) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condiţiile legii.
Art. 35. Discriminarea
(1) În exercitarea atribuțiilor, precum și în dezvoltarea carierei profesionale, funcționarii publici și personalul contractual au dreptul de a avea parte de o atitudine și comportament non discriminatoriu atât din partea șefilor ierarhici cât și din partea funcționarilor publici, personalului contractual de același nivel.
Art. 36. Hărțuirea
(1) Personalul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj trebuie să aibă o atitudine și un comportament bazat pe respectarea demnității umane.
(2) Nu sunt tolerate abuzurile, amenințările, intimidarea sau hărțuirea fizică, verbală sau sexuală.
(3) Nu sunt tolerate atitudinile și comportamentele, care au ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.
Capitolul IV
Consiliere etică a funcționarilor publici și a personalului contractual și monitorizarea respectării normelor de conduită
Art. 37. Consilierul de etică
(1) În vederea implementării eficiente a prezentului cod, cu scopul aplicării eficiente a dispozițiilor legale referitoare la conduita funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor deținute, pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită, conducătorul instituției desemnează un funcționar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită.
(2) Consilierul de etică este desemnat pentru o perioadă de 3 ani, prin act administrativ al conducătorului instituției.
(3) Consilierul de etică nu se subordonează ierarhic niciunei persoane și nu primește instrucțiuni de la nimeni.
Art. 38. Rolul și atribuțiile consilierului de etică
(1) Atribuțiile consilierului de etică sunt cele stabilite în fișa postului, pe care le îndeplinește cu respectarea principiilor de confidențialitate, profesionalism și deschidere spre situațiile prezentate și spre a găsi cele mai adecvate modalități de intervenție.
(2) Consilierul de etică joacă un rol activ în prevenirea încălcării principiilor și normelor de conduită și informarea asupra riscurilor și vulnerabilităților care se manifestă în activitatea funcționarilor publici și care ar putea determina o încălcare a principiilor și normelor de conduită.
(3) Atribuțiile consilierului de etică sunt:
a) consiliere etică, pe bază de cerere sau la inițiativa sa, cu respectarea principiului confidențialității;
b) să elaboreze analize privind cauzele, riscurile și vulnerabilitățile din activitatea funcționarilor publici și care ar putea cauza încălcarea principiilor și normelor de conduită;
c) să propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor și vulnerabilităților identificate în urma analizei efectuate;
d) să organizeze sesiuni de informare și instruire a funcționarilor publici cu privire la principiile și normele de conduită în vigoare, cadrul legislativ de referință, precum și modificările acestuia; instruirea și informarea se vor realiza pe baza unui program tematic anual;
e) să semnaleze practici sau proceduri instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea funcţionarilor publici;
f) să analizeze sesizările şi reclamaţiile formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia directă cu cetăţenii şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituţia publică respectivă.
(4) Consilierul de etică elaborează raportul anual privind monitorizarea modului de aplicare şi respectare a principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul Direcției Județene de evidență a Persoanelor Cluj și care va cuprinde datele prevăzute la art. 457 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Raportul prevăzut la alin. (4), se publică pe site-ul Agenției și se comunică la cererea oricărei persoane interesate.
(6) Rapoartele privind respectarea normelor de conduită se publică pe pagina web proprie.
Art. 39. Avertizarea privind fapte de încălcare a legii
(1) Semnalarea unor fapte de încălcare a legii către funcționarii publici și personalul contractual, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, constituie avertizare în interes public și privește:
a) infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;
b) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene;
c) practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
d) încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese;
e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor alese sau numite politic;
g) încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale;
h) încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțările nerambursabile;
i) incompetența sau neglijența în serviciu;
j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare și eliberare din funcție;
k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;
l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;
m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj;
n) încălcarea altor dispoziții legale care impun respectarea principiului bunei administrări și cel al ocrotirii interesului public.
(2) Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, conform principiului bunei-credințe, poate fi făcută, alternativ sau cumulativ:
a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;
b) conducătorului Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;
c) comisiei de disciplină din cadrul direcției;
d) organelor judiciare;
e) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;
f) comisiilor parlamentare;
g) mass-media;
h) organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;
i) organizaţiilor neguvernamentale.
Art. 40. Protecția avertizorilor de interes public
(1) Principiile care guvernează protecţia avertizării în interes public sunt următoarele:
a) principiul legalităţii, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi persoanele numite în consilii ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile sau instituţiile publice au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera concurenţă şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;
b) principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa autorităţilor publice şi instituţiilor publice, precum şi persoanele numite în consilii ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile sau instituţiile publice sunt ocrotite şi promovate de lege;
c) principiul responsabilităţii, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită;
d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public;
e) principiul bunei administrări, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi persoanele numite în consilii ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile sau instituţiile publice sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a folosirii resurselor;
f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi bună administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă şi prestigiul autorităţilor publice, instituţiilor publice şi persoanelor numite în consilii ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile sau instituţiile publice;
g) principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;
h) principiul bunei-credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, instituţie publică și persoanele numite în consilii ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile sau instituţiile publice, care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.
(2) În faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protecţie după cum urmează:
a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară;
b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisia de disciplină din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj are obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului; anunţul se face prin comunicat pe pagina de internet a direcției, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate.
(3) În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea.
(4) În cazul avertizărilor în interes public, respective infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, se vor aplica din oficiu măsuri de protecție și asistență prevăzute de Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor.
(5) În litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună-credinţă.
(6) Instanţa de judecată verifică proporţionalitatea sancţiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sancţionării sau cu alte cazuri similare din cadrul instituției, după caz, pentru a înlătura posibilitatea sancţionării ulterioare şi indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege.
Art. 41. Interdicții după încheierea angajării în cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj ( Pantouflage)
(1) Pantouflage-ul este o măsură de prevenire a corupției, indicator de evaluare prevăzută de Strategia Națională anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia.
(2) La data încetării raporturilor de serviciu în cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, persoanele identificate ca fiind susceptibile a fi sub incidența prevederilor legale privind patouflage-ul, au obligația de a depune ”Declarația de Pantouflage”, document prin care se ia la
cunoștință și se angajează să se respecte interdicțiile după încetarea raportului de serviciu a funcționarului public, în conformitate cu prevederile:
a) art. 61- Secțiunea a 4- a Reguli de evitare a conflictului de interese din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, ”Ofertantul declarat câştigător cu care autoritatea contractantă a încheiat contractul de achiziţie publică nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înţelegeri privind prestarea de servicii, direct ori indirect, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire ori angajaţi/foşti angajaţi ai autorităţii contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire cu care autoritatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire a încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii contractului de achiziţie publică, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului respectiv.”
(3) Declarația de pantouflage este o declarație pe propria răspundere prin care o persoană care intră sub incidența prevederii legale menționate la alin. (2), declară că înțelege să respecte interdicțiile survenite în conformitate cu prevederile legale aplicabile, indicând totodată motivul concret pentru care este aplicabilă interdicția.
Capitolul V
Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii
Art. 42. (1) Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se aplică tuturor persoanelor, funcţionari publici şi personal contractual.
(2) Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la:
a) alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităţi;
b) angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante şi la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
c) venituri egale pentru muncă de valoare egală;
d) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională, inclusiv ucenicia;
e) promovare la orice nivel ierarhic şi profesional;
f) condiţii de încadrare în muncă şi de muncă ce respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, inclusiv condiţiile de concediere;
g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum şi la sistemele publice şi private de securitate socială;
h) organizaţii patronale, sindicale şi organisme profesionale, precum şi la beneficiile acordate de acestea;
i) prestaţii şi servicii sociale, acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 43. Constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hărţuire sau hărţuire sexuală, având ca scop sau efect:
a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;
b) de a influenţa negativ situaţia persoanei angajate în ceea ce priveşte promovarea profesională, remuneraţia sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea şi perfecţionarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ţine de viaţa sexuală.
Art. 44. Pentru prevenirea şi eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentul de organizare şi funcţionare şi în regulamentul intern al instituției;
b) să prevadă în regulamentul intern al instituției sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de lege, pentru angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare;
c) să îi informeze permanent pe angajaţi, inclusiv prin afişare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceştia le au în ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă;
d) să informeze imediat după ce a fost sesizat, autorităţile publice abilitate cu aplicarea şi controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.
Art. 45. Interdicții privind angajatorul:
(1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare la:
a) anunţarea, organizarea concursurilor sau examenelor şi selecţia candidaţilor pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat;
b) încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;
c) stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului;
d) stabilirea remuneraţiei;
e) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum şi la securitate socială;
f) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională;
g) evaluarea performanţelor profesionale individuale;
h) promovarea profesională;
i) aplicarea măsurilor disciplinare;
j) dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;
k) orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care, datorită naturii activităţilor profesionale respective sau cadrului în care acestea sunt desfăşurate, o caracteristică legată de sex este o cerinţă profesională autentică şi determinantă, cu condiţia ca obiectivul urmărit să fie legitim şi cerinţa să fie proporţională.
(3) Angajatorului îi este interzis:
a) să discrimineze o angajată ca urmare a stării sale de graviditate sau maternitate;
b) să îi solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate şi/sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naşte pe durata de valabilitate a raportului de serviciu/contractului individual de muncă;
c) orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei sau unui bărbat privind accesul/limitarea dreptului la concediul pentru creşterea copiilor sau concediul paternal.
(4) Concedierea nu poate fi dispusă de angajator pe perioada în care:
a) salariata este gravidă sau se află în concediu de maternitate;
b) salariata/salariatul se află în concediul pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;
c) salariatul se află în concediu paternal.
(5) Este exceptată de la aplicarea prevederilor alin. (4) concedierea/eliberarea din funcția publică pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării instituției, în condiţiile legii.
Capitolul VI
Norme de integritate pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj
Art. 46. Conflictul de interese privind funcționarii publici
(1) Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
(2) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participa în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
(3) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (2), conducătorul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauza, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
(5) Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
Art. 47. Incompatibilităţile privind funcţiile publice
(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.
(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
(3) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătura cu funcţia publică pe care o exercita.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similară.
(5) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
(6) Persoanele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (7) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe .
(7) Orice persoană poate sesiza existenta situaţiilor prevăzute la alin. (7).
(8) Situaţiile prevăzute la alin. (7) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (8) se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.
(9) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.
(10) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă:
a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.
(11) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
(12) Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.
(13) Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publică.
Art. 48. Coordonarea, monitorizarea și controlul aplicării normelor de integritate
(1) În cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj este desemnată o persoană responsabilă cu implementarea și respectarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și interese.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (1) este subordonată direct conducătorului Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, care răspunde pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora.
(3) În perioada detaşării sau delegării, persoanele care sunt obligate să depună declaraţii de avere şi declaraţii de interese le depun la instituţia de la care au fost delegate sau detaşate.
(4) Persoana responsabilă cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese au obligaţia să se înregistreze în această calitate pe e-DAI şi au următoarele atribuţii:
a) primesc şi înregistrează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese prin intermediul e- DAI, cu respectarea legislaţiei privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, şi eliberează la depunere o dovadă de primire;
b) îndeplinesc formalităţile de înregistrare în e-DAI a persoanalului direcției;
c) verifică evidenţierea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în registre speciale, cu caracter public, accesibile prin e-DAI, denumite Registrul declaraţiilor de avere şi Registrul declaraţiilor de interese;
d) asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii olografe. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei Naționale de Integritate pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii;
e) în vederea îndeplinirii atribuţiilor de evaluare, trimite Agenţiei Naționale de Integritate declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese prin e-DAI, în termen de cel mult 10 zile de la primirea acestora;
f) generează prin intermediul e-DAI, după expirarea termenului de depunere, o listă cu persoanele care nu au depus declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese în acest termen şi informează de îndată aceste persoane, solicitându-le un punct de vedere în termen de 10 zile lucrătoare;
g) acordă consultanţă referitor la conţinutul şi aplicarea prevederilor legale privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese persoanelor care au obligaţia depunerii acestora.
(5) Dacă, în termen de 10 zile de la primirea declaraţiei de avere şi a declaraţiei de interese, persoana responsabilă potrivit prevederilor alin. (1) sesizează deficienţe în completarea acestora, va recomanda, în scris, pe bază de semnătură sau scrisoare recomandată, persoanei în cauză rectificarea declaraţiei de avere şi/sau a declaraţiei de interese, în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea recomandării. Rectificarea declaraţiei poate fi iniţiată şi de către funcționarul public/personalul contractual în cauză, în termen de 40 de zile de la depunerea iniţială. Declaraţia de avere şi/sau declaraţia de interese rectificată pot/poate fi însoţite/însoţită de documente justificative.