• Conflicte de interese: funcționari publici, aleși locali, personal contractual
SisABC - Dezvoltarea sistemului de management anticorupție la nivelul județului Giurgiu
Responsabilități în materie de integritate
Centrul de Resurse Juridice
Cuprins
• Conflicte de interese: funcționari publici, aleși locali, personal contractual
• Incompatibilități: funcționari publici, aleși locali, personal contractual
• Infracțiuni de corupție
Art. 75 din Legea nr. 393/2004
Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;
b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia;
c) o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri;
d) o altă autoritate din care fac parte;
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
f) o asociație sau fundație din care fac parte.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
(3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul- verbal al ședinței.
Excepții:
Art. 57, alin. 4.1 din Legea nr. 215/2001
La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau schimbarea din funcţie a viceprimarului participă şi votează consilierul local care candidează la funcţia viceprimar, respectiv viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune.
Art. 101, alin. 3.1 din Legea nr. 215/2001
La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul judeţean care candidează la funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, respectiv președintele sau vicepreședintele consiliului județean a cărui eliberare din funcție se propune.
Art. 77 din Legea nr. 161/2003
Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 46 din Legea nr. 215/2001
(1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 57 alin. (41) și art. 101 alin.
(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ. Acțiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.
Un consilier local a participat la ședințele Consiliului local exprimându-și votul favorabil la adoptarea HCL nr.33/2.03.2010, nr.17/10.02.2011, nr.125/28.07.2011 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale municipiului B și a HCL nr.62/22.04.2010, nr.35/31.03.2011 privind aprobarea proiectelor care vor beneficia de cofinanțare, având un interes personal în aprobarea acestora întrucât avea posibilitatea să anticipeze că urmare a acestor hotărâri Fundația Societatea de Concerte va beneficia de sume primite ca finanțare de la consiliul local.
Astfel, deși avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor acesta nu a anunțat la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl avea în problema respectivă, nu s-a abținut de la vot, a luat parte la deliberare și adoptarea hotărârilor de consiliu (votând pentru) și mai mult a semnat în calitate de președinte al fundației contractele nr.715/28.09.2011 și nr.882/21.12.2011.
Speța 1 – Sentința civilă nr. 144/2014
“Consilierul local a participat și a aprobat hotărâri ale consiliului prin care se stabilea bugetul și a aprobat potrivit anexelor finanțarea fundației al cărui reprezentat era. Ori în atare situație de aprobare a finanțării nu se poate vorbi de o lipsă a anticipării deciziei care ar prezenta un avantaj pentru o persoană/fundație/ asociație. Rolul reglementării generale și speciale a conflictului de interese este de natură a preveni situațiile în care demnitarii/funcționarii ar lua decizii în măsură să asigure un avantaj sau dezavantaj nu doar în interes personal ci și în interesul posibililor beneficiari (persoane aflate în relații de afaceri politice, fundații.” CA Cluj
• Art. 70 din Legea nr. 161/2003
Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
• Art. 71 din Legea nr. 161/2003
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.
• Art. 76, alin. 1 din Legea nr. 161/2003
Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.
În perioada exercitării mandatului de primar 2012 – 2016 a semnat acte administrative care au avut ca rezultat încadrarea fiicei sale în funcția publică de consilier, clasa I, grad profesional debutant în cadrul Compartimentului Urbanism Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004.
În perioada exercitării mandatului de primar 2012 – 2016 a aprobat și semnat acte administrative care au
produs un folos material pentru S.C. S.R.L., societate la care soția sa deține calitatea de asociat unic
și funcția de administrator. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003. (comunicat ANI, 22 mai 2018).
Primarul comunei a participat la ședința ordinară a consiliului local al com. A din data de 25 octombrie 2012 în care s-a aprobat rezilierea contractelor de arendă pășune în vederea concesionării suprafețelor de teren pășune unor asociații de crescători de animale.
În cadrul ședinței extraordinare a consiliului local din 31 ianuarie 2013, primarul a prezentat raportul de specialitate la proiectul de hotărâre privind aprobarea studiului de oportunitate, a caietului de sarcini, precum și a procedurii de licitație în vederea concesionării terenurilor (categoria de folosință pășune) în suprafață totală de 205 ha. În urma acestei ședințe s-a adoptat Hotărârea nr. 11 din 31 ianuarie 2013 privind aprobarea actelor menționate.
Agenția Națională de Integritate a constatat existența unui conflict de interese în ceea ce îl privește pe primarul comunei A, constând în semnarea a două contracte de concesiune cu Asociația Crescătorilor de Animale R, în cadrul căreia fiul său, XXX deține calitatea de membru fondator, iar ulterior încheierii celor două contracte, asociația a depus o cerere prin care solicita plăți de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prezumându-se astfel interesul personal al reclamantului, care, în exercitarea funcției sale, a avut posibilitatea să anticipeze beneficiul rezultat în urma deciziei autorității publice pentru ruda sa de gradul I.
Xxxxxx, atunci când face referire la beneficiul rezultat în urma deciziei autorității publice pentru fiul reclamantului, face trimitere la sumele obținute de Asociație ca urmare a depunerii la APIA a unor cereri în cadrul schemei unice de plată pentru o suprafață de teren, ori aceste sume nu pot fi considerate drept
„beneficiu”pentru persoana respectivă, având în vedere destinația acestor plăți, statutul asociației și poziția lui XXX (fiului) în cadrul asociației.” Sentința civilă nr. 113/2014, Curtea de apel Bacău
Detalii soluţie: Decizia nr. 396/2017 Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 113 din 11 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bacău – Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi rejudecând: Respinge acţiunea formulată de reclamantul Xxxxxxx Xxxxxxx, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 februarie 2017.
Speța 2 – ICCJ Decizia nr. 396/2017
“Raportat la însuși obiectul celor două contracte de concesiune, rezultă că acestea au avut vocația să producă un folos material pentru asociația beneficiară a concesionării și, pe cale mediată, indirectă, pentru membrii acesteia, printre care se numără fiul primarului, membru fondator al asociației. Acest beneficiu/folos material constă în dreptul de a utiliza terenurile concesionate. În acest context, subvențiile agricole pe care asociația le putea obține în cadrul schemei unice de plată pe suprafață fac, la rândul lor, parte din beneficiul/folosul material produs de contractele de concesiune.
În consecință, semnarea celor două contracte de concesiune a reprezentat o decizie a autorității publice reprezentate de reclamant, în calitatea sa de primar, care erau apte să producă beneficii pentru ruda acestuia de gradul I.”
Speța 2 – ICCJ Decizia nr. 396/2017
“Prima instanță s-a referit, în susținerea soluției de anulare a raportului de evaluare, la împrejurarea că încheierea celor două contracte a fost rezultatul urmării unei proceduri de licitație publică […], în care nu a fost implicat reclamantul, arătând că semnarea contractelor a reprezentat o obligație a primarului, în considerarea rezultatului procedurii de atribuire.
Legiuitorul nu a distins în funcție de criteriile invocate de intimatul-reclamant. Acesta consideră că decizia de concesionare luată prin hotărâre de consiliu local și derularea procedurii de licitație (în care nu a fost implicat) reprezintă actele administrative principale, în raport de care ar fi trebuit analizată situația de conflict de interese, în vreme ce contractele de concesiune propriu-zise ar constitui acte subsecvente ale autorității publice, care ar transpune voința acesteia deja exprimată prin actele principale anterior menționate, în raport de care nu poate exista un conflict de interese, în lipsa unei manifestări de voință proprii a reprezentantului autorității la semnarea acestor contracte.
Înalta Xxxxx constată că textele legale menționate nu introduc distincții și că orice act care intră în exercitarea atribuțiilor funcției/demnității publice, indiferent că acesta produce singur sau în corelație cu alte acte ale administrației publice efectul decizional, intră sub incidența reglementării referitoare la prevenirea conflictului de interese. În speță, atribuțiile exercitate de primar nu au constat în simple formalități, ci au contribuit la adoptarea efectivă a deciziei autorității administrative locale.”
Prin Raportul de evaluare, întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat că reclamantul nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese întrucât a semnat, în calitate de primar al Orașului Huedin , următoarele documente care privesc activitatea soției sale, în cadrul Spitalului Orășenesc Huedin:
• Dispoziția nr. 1590/23.11.2010, prin care se aprobă numirea soției sale în funcția de manager al Spitalului Orășenesc Huedin;
• contractul de management nr. xxxxx/23.11.2010;
• Dispoziția Primarului Orașului Huedin nr. 556/18.11.2013 privind prelungirea contractului de management nr. 1160/23.11.2010 încheiat cu managerul Spitalului Orășenesc Huedin;
• actul adițional nr. 8001/19.11.2013 la contractul de management nr. 1160/23.1.2010 încheiat între Primarul orașului Huedin și Managerul Spitalului Orășenesc Huedin;
• Dispoziția nr. 83/18.02.2014 privind prelungirea Contractului de management și actul adițional nr. 1128/18.02.2014 la contractul de management.
“Or, așa cum rezultă din dispozițiile legale care reglementează conflictul de interese, pentru a fi în prezența unui conflict de interese, este necesar ca persoana ce exercită o funcție publică să aibă un interes de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin. De asemenea, primarilor le este interzis să încheie acte juridice sau să emită dispoziții în exercitarea funcției care produce un folos material pentru soțul său. Nu aceasta este situația, însă, în speța de față, reclamantul semnând actul de numire în virtutea dispozițiilor art. 177 din Legea nr. 85/2006, neavând posibilitatea legală de a refuza emiterea acestui act. Prin semnarea actelor de numire și a actelor adiționale este evident că îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi reveneau reclamantului, în calitate de primar, nu au fost influențate în nici un fel.” Sentința civilă nr. 39/2015, CA Cluj
Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 39/2015 din 26 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefundat.
Hotărârea este definitivă și irevocabilă prin decizia nr.2586/15.06.2018.
Art. 90 din Legea nr. 161/2003
(1)Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Prevederile art. 90 se aplică şi PERSOANELOR ÎNCADRATE CU CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
Art. 93 din Legea nr. 161/2003
(1) Prevederile art. 90 se aplică şi persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.
Un consilier local din cadrul consiliului local Negrești Oaș, în calitate de asociat și administrator al S.C. Nord Parc S.R.L., a încheiat un contract comercial de prestări servicii în valoare de 4500 lei cu Primăria Negrești Oaș. În executarea contractului s-a emis de către terța S.C. Nord Parc S.R.L. factura fiscală nr. 87/05.06.2013 care a fost achitată de Primăria Negrești Oaș cu ordinul de plată nr. 1275/05.06.2013.
“Legiuitorul nu distinge după cum contractul s-a încheiat sau nu în formă scrisă și nici în funcție de valoarea sau importanța unor astfel de contracte.
Instanța constată că nu se poate reține că prin faptul că nu s-a încheiat un contract în formă scrisă între părți, emițându-se doar o factură fiscală pe baza unei comenzi efectuate în prealabil de către Primăria Negrești Oaș, nu există contract între părți.
O astfel de interpretare este eronată deoarece confundă înscrisul probator al raporturilor juridice dintre părți cu însăși raportul juridic. Or, instanța reține că raportul juridic s-a născut la momentul la care comanda efectuată de Primăria Negrești Oaș, care are natura juridică a unei oferte, a fost acceptată de către S.C. Nord Parc S.R.L., acesta fiind momentul în care prin întâlnirea celor două acorduri de voință s-a născut un contract între părți, legea neprevăzând pentru acest tip de contracte forma scrisă ca și condiție de validitate. Întocmirea unui înscris care să ateste acordul de voință al părților are relevanță numai sub aspect probator pentru dovedirea conținutului clauzelor contractuale agreate de părți însă nu reprezintă o condiție de care depinde însăși existența contractului.” – Sentința civilă nr. 148/C/2015
Art. 79 din Legea nr. 161/2003
(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
“Împrejurarea că această documentație a fost realizată de către societatea amintită fără a exista o relație cu caracter patrimonial cu beneficiarul documentației, fiind furnizată cu titlu gratuit, nu prezintă relevanță în speță, întrucât, după cum s-a arătat legiuitorul nu condiționează existența conflictului de interese de obținerea directă a unor beneficii patrimoniale, fiind suficientă existența unui interes în acest sens, or împrejurarea că reclamantul era asociat al societății amintite probează existența unui interes de o asemenea natură, acesta fiind beneficiarul legal al dividendelor rezultate din activitatea acesteia, independent de împrejurarea că a înțeles efectiv să le încaseze sau nu în perioada de referință, aspect care, de asemenea, nu prezintă relevanță din această perspectivă.
Mai mult, curtea reține că un act realizat cu caracter gratuit de o societate comercială este de natură să producă indirect beneficii patrimoniale, prin capitalul de imagine pe care îl produce acesteia, aspect valorificabil ulterior în lărgirea portofoliului de clienți.”
“Curtea reține că reclamantul nu a influențat , sub nicio formă , decizia autorității publice cu privire la decontarea cheltuielilor în cauză . Dimpotrivă, Xxxxxx observa că reclamantul s-a aflat în postura de solicitant iar aprobarea decontării cheltuielilor în cauză s-a realizat de către primarul orașului Dragomirești, după cum rezultă din mențiunea existentă pe înscrisuri. În ceea ce privește existența unor relații cu caracter patrimonial, Curtea reține faptul că reclamantul a afirmat că nu s-a aflat în relații cu caracter patrimonial cu entitate a juridică menționat anterior, arătând că activitatea desfășurată a fost una voluntară, fără a fi remunerată.” Sentința civilă nr. 293/2018
Art. 19: Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri Art. 24: Răspunderea
(1)Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a personalului contractual, în condiţiile legii.
(2)Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.
(3)În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.
(4)Personalul contractual răspunde patrimonial, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
Art. 10 Activitatea politică din Legea nr. 477/2004
În exercitarea funcţiei deţinute, personalului contractual îi este interzis:
a)să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b)să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c)să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
d)să afişeze în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.
Art. 14: Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor din Legea nr. 477/2004 Angajaţii contractuali nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt
avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.
Art. 87 din Legea nr. 161/2003
(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ- teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
(3)Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literarartistice.
Neretroactivitate legea civilă Xxxxx 0
Simultan cu exercitarea funcției de viceprimar al comunei D, județul Bistrița a deținut și calitatea de
administrator la SC SRL
“Viceprimarul nu a respectat normele instituite de art.87 din Legea nr.161/2003 și nici obligația ce îi revenea potrivit art.91 din Legea nr.161/2003 de a demisiona în termen de 15 zile din una din funcțiile deținute.
Faptul că a demisionat mai târziu nu înlătură starea de incompaibilitate prevăzută expres pe intervalul de la data validării până la renunțare. Dacă dorea înlăturarea stării legiuitorul prevedea expres un alt termen de demisionare sau situații de excepție fundamentat pe un asemenea motiv.” Sentința Civilă nr. 533/2014, CA Cluj
Art. 88 din Legea nr. 161/2003
(1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: a)funcţia de primar;
b)funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes judeţean ori înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului judeţean sau la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ- teritorială respectivă, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deţine participaţie, în cazul consilierului local, respectiv la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local, precum şi la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deţine participaţie, în cazul consilierului judeţean;
Art. 88 din Legea nr. 161/2003
e)funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f)funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
g)calitatea de deputat sau senator;
h)funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.
(2) O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.
Consilierul local a exercitat simultan calitatea de consilier local în Consiliul Local al Comunei C, jud. Argeș, și calitatea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului de Alimentare cu Apă al Comunei C. (lăcătuș mecanic).
Art. 132 din Legea administrației publice locale
Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. “Sintagma “aparatul de specialitate al primarului ” în sensul Legii nr. 161/2013 nu poate avea conținutul restrâns determinat de Legea nr. 215/2001, anume personalul din compartimentele ce funcționează strict în primărie, ci vizează toate segmentele care sunt guvernate de primărie și conduse de primar. În speță, reclamantul s-a aflat într-o astfel de situație incompatibilă cu funcția publică exercitată în autoritatea deliberativă a Comunei C., de vreme ce, concomitent cu aceasta, a desfășurat o activitate care l-a plasat într-o poziție directă de subordonare față de Primar, fiind angajat cu contract de individual de muncă la Serviciul de Alimentare cu Apă al Comunei C, adică un serviciu public condus de Primar.” Sentința civilă 96/2018, CA Pitești
Art. 89 din Legea nr. 161/2003
(1)Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială
înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean.
(2)Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
(3)Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
(2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepția cazului în care funcționarul public este suspendat din funcţia publică, în condițiile legii, pe durata numirii sale;
c)în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public
d)în calitate de membru al unui grup de interes economic.
a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;
b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.
(2.2) Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile post-aderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.
(2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
(4) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar. (3)Persoanele care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.
(4)Orice persoană poate sesiza existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).
(5)Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.
(6)Situaţiile prevăzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau rudă de gradul I.
Incompatibilități - funcționari publici
Art. 96 din Legea nr. 161/2003
(1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fişei postului.
Art. 98 din Legea nr. 161/2003
(1)Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
(2)Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.
(3)Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publică.
Art. 44 din Legea nr. 188/1999
(1)Funcţionarilor publici le este interzis să ocupe funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice.
comerciant persoană fizică, respectiv de administrator în cadrul S.C. S.R.L.. Conform fișei postului,
funcționarul public avea atribuții privind realizarea cerințelor esențiale ale construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, în conformitate cu reglementările tehnice și legislația în vigoare, întocmirea propunerilor de avize tehnice și acorduri de intervenție în timp asupra construcțiilor existente, analizarea și propunerea spre avizare a programului de faze determinante ale construcțiilor și instalațiilor aferente acestora întocmit
de către proiectant, etc. S.C. S.R.L. avea ca obiect principal închirierea și subînchirierea bunurilor
imobiliare proprii sau închiriate iar printre activități secundare-activități de testări și analize tehnice, alte activități profesionale, științifice și tehnice. Funcționarul public a deținut și calitatea de comerciant persoană fizică titular întreprindere individuală, având ca obiect principal de activitate activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.
“Societatea susmenționată nu a realizat venituri, cifra de afaceri fiind „0”. Acest aspect nu are relevanță în cauză, deoarece textul art. 96 din Legea nr. 161/2003 nu distinge în funcție de criteriul susmenționat pentru a determina sau nu existența situației de incompatibilitate, esențial fiind a se examina dacă între activitățile desfășurate de un funcționar în exercitarea funcției publice și activitățile conexe ale aceluiași funcționar desfășurate în mediul privat există sau nu legături directe sau indirecte. Ori, din analiza înscrisurilor depuse rezultă existența unei legături indirecte între activitatea desfășurată de reclamant ca funcționar public și aceea exercitată în calitate de comerciant în mediul privat.” Sentinta civila nr. 178/2017, CA Brașov
Art. 289 Luarea de mită Art. 290 - Darea de mită
Art. 291 - Traficul de influenţă
Art. 292 - Cumpărarea de influenţă
Art. 293 - Fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia Art. 294 - Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în legătură cu aceştia
Art. 301 - Conflictul de interese
Art. 308 - Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane
(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Dintre cele patru modalităţi alternative de realizare a elementului material al laturii obiective prevăzute în reglementarea anterioară, au fost preluate doar trei (pretinderea, primirea şi acceptarea promisiunii), renunţându-se la modalitatea nerespingerii promisiunii. Deşi, aparent, s-ar putea crede că prin această renunţare a fost restrânsă aria de incriminare, în realitate nu este aşa, întrucât acceptarea tacită echivalează cu nerespingerea promisiunii primite de către făptuitor.
A fost incorporata infractiunea de primire de foloase necuvenite (256CP1969) in infractiunea de luare de mita.
Varianta agravanta a infractiunii nu se mai regaseste – functionar cu atributii de control. Subiectul activ: orice persoana
(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
CSM, Mapă de hotărâri infracţiuni privind corupţia şi criminalitatea economico–financiară
Art. 291 - Traficul de influenţă
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent
Art. 292 - Cumpărarea de influenţă
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Fapta poate fi comisa indirect, prin intermediul altei persoane.
Promisiunea poate privi nu numai persoana celui care ar urma sa realizeze traficul de influenta, ci si o alta persoana.
Scopul urmarit de faptuitor este calificat, infractiunea se comite cu intentie directa.
Pentru existenta infractiunii, este necesar ca actul sa intre in atributiile functionarului public respectiv sa, dimpotriva, sa fie contrar acestor indatoriri.
Subiectul activ: orice persoana
Art. 293 - Fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia
Dispoziţiile art. 289 şi art. 290 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.
Art. 294 - Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în legătură cu aceştia
Prevederile prezentului capitol se aplică în privinţa următoarelor persoane, dacă, prin tratatele internaţionale la care România este parte, nu se dispune altfel:
a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene;
d) persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
e) funcţionarilor unui stat străin;
f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin;
g) juraţilor din cadrul unor instanţe străine.
Art. 301: Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane
(1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.
(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii: a)emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b)exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.
Or, după cum rezultă chiar din declaraţia inculpatului, atunci când acesta pleca în concediu de odihnă sau lipsea o perioadă de timp de la serviciu, exista posibilitatea legală de a fi desemnat un înlocuitor al şefului de ocol silvic, înlocuitor ce exercita atribuţiile de serviciu ale acestuia.
Ca atare şi în ipoteza în care şeful de ocol silvic exploata parchete de pădure în interes personal, se putea recurge la această variantă legală de a fi numit un înlocuitor al său, care să îndeplinească atribuţiile acestuia şi să aprobe documentele necesare exploatării masei lemnoase. Decizia ICCJ nr. 350/A/2014 Dosar nr.
119/39/2012
Conflictul de interese nu presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de folos patrimonial, conform textului de lege care incriminează fapta, întrucât incriminarea nu. urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei si justificare obținerii unor foloase materiale, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată.
Decizia ICCJ nr. 306/A/2014 Dosar nr. 2949/2/2013
Art. 308 - Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane
(1) Dispoziţiile art. 289 - 292, 295, 297 - 301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice*.
*) Decizia 603/2015 - Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1), cu raportare la art. 301, este neconstituţională.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Infractiunea prevazuta de art. 308 din Codul penal este o infractiune autonoma, o cauza de reducere a limitelor de pedeapsa sau o forma atenuata a infractiunii prevazute de art. 289 din Codul penal?
Aceeasi fapta poate fi deci incriminata, pe langa forma tipica, in una ori mai multe variante, agravate sau atenuante, care corespund conceptului faptei prevazute de legea penala in configuratia tipica, deosebindu-se de aceasta prin anumite elemente circumstantiale.
Infractiunea de luare de mită constituie infractiunea-tip, reprezentand forma de baza, in raport cu dispozitiile art. 308 din Codul penal care, in mod evident, ca urmare a extinderii vizand subiectul activ al infractiunii-tip la *persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice*, reprezinta o varianta atenuata a acesteia.
Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a)efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
b)folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Art. 13
Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene Art. 18.1
(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
obținând astfel prin deciziile APIA suma totală de lei.
Prin cererea înregistrată la APIA a solicitat subvenții pentru 191,88 ha suprafață agricolă, depunând în acest sens și adeverința Primăriei V nr. 1409/11.05.2010, întocmită de inculpata MM, din care reiese că figurează în Registrul agricol cu 187,88 ha, precum și două contracte de închiriere cu nr. 1304/2006, având suprafața de 52,27 ha și contractul nr. 18/2009, având suprafața de 35 ha, ambele încheiate cu Consiliul local al V. prin
decizia APIA să obțină în avans suma de lei pentru suprafața de 178,81 ha.
Decizia penală nr. 282/2015, CA Târgu-Mureș
Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene Art. 18.2
(1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene Art. 18.3
(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene Art. 18. 4
Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 181-183 se pedepseşte. Art. 18.5
Încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuţii de decizie ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârşirea de către o persoană care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 181-183 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Dispoziţii speciale privind descoperirea şi urmărirea infracţiunilor Art. 23
(1) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate să înştiinţeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârşirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operaţiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi.
(2) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate, în cursul efectuării actului de control, să procedeze la asigurarea şi conservarea urmelor infracţiunii, a corpurilor delicte şi a oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală.
Dispoziţii speciale privind descoperirea şi urmărirea infracţiunilor Art. 24
Persoanele prevăzute la art. 1 lit. e), care cunosc operaţiuni ce antrenează circulaţia de capitaluri sau alte activităţi, prevăzute la art. 1, privind sume de bani, bunuri sau alte valori ce se presupune că provin din infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora ori din infracţiuni ce au legătură cu acestea, au obligaţia să sesizeze organele de urmărire penală sau, după caz, organele de constatare a săvârşirii infracţiunii ori organele de control, abilitate de lege.
Art. 25
(1)Îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor prevăzute la art. 23 şi 24 nu constituie o încălcare a secretului profesional sau bancar şi nu atrage răspunderea penală, civilă sau disciplinară.
(2)Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) se aplică chiar dacă cercetarea sau judecarea faptelor semnalate a condus la neînceperea sau încetarea urmăririi penale ori la achitare.
Dispoziţii speciale privind descoperirea şi urmărirea infracţiunilor Art. 26
Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului exercitat în condiţiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei de judecată.
Discriminarea este orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități.
Dezvoltare durabilă = abordare integrata a factorilor politici şi decizionali, în care protecția mediului și creșterea economică pe termen lung sunt considerate complementare și reciproc dependente.
Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a își satisface propriile nevoi.
Contact
Centrul de Resurse Juridice xxxxxx@xxx.xx
Telefon: (+40) 21-212.06.90