CODUL DE ETICĂ
CODUL DE ETICĂ
al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul
Direcției pentru Agricultură Județene Galați
2019
CUPRINS
DOMENIUL DE APLICARE ȘI PRINCIPII GENERALE 3
ÎNDATORIRILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI 5
REGULILE DE COMPORTAMENT ȘI CONDUITĂ ÎN ACORDAREA SERVICIILOR PUBLICE 13
COORDONAREA, MONITORIZAREA ȘI CONTROLUL APLICĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ
.................................................................................................................................................................... 15
MODUL DE SOLUȚIONARE A RECLAMAŢIILOR 17
RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIV-DISCIPLINARĂ. SANCȚIUNI. COMISIA DE DISCIPLINĂ 18
INTRODUCERE
Codul de etică al angajatilor din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Galați definește valorile și principiile de conduită care trebuie aplicate în relațiile cu cetăţenii, clienţii, partenerii, colegii, etc. Principiile detaliate în cadrul acestui Cod de etică nu sunt exhaustive, însă, asociate cu simţul răspunderii față de cetăţeni şi parteneri, acestea stabilesc reguli esențiale de comportament și de etică aplicabile întregului personal angajat al Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Galați, precum și a cetăţenilor şi a partenerilor înstituţiei.
Aceste reguli nu se subtituie în niciun caz legilor si reglementărilor aplicabile în domeniul adrninistrației publice. Fiecare angajat cu funcţie de conducere sau execuţie trebuie să respecte prezentul Cod de etică.
CAPITOLUL I
DOMENIUL DE APLICARE ȘI PRINCIPII GENERALE
Domeniul de aplicare
Art. 1. (1) Codul de etică reglementează normele de conduită profesională a angajaţilor din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Galați.
(2) Normele de etică profesională prevăzute de prezentul cod sunt obligatorii pentru angajații din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Galați.
Obiective
Art. 2. Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea înteresului public, precum şi eliminarea birocratiei şi a faptelor de corupție din administraţia publică, prin:
a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menținerii la nivel înalt a prestigiului instituției publice şi al funcționarilor publici;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aştepte din partea angajaților DAJ în exercitarea funcției;
c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăteni şi personalul din cadrul DAJ.
Principii generale
Art. 3. Principiile care guvernează conduită profesională a angajaților din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţene Galați sunt următoarele:
a) prioritatea interesului public - principiu conform căruia personalul DAJ are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, în exercitarea atribuțiilor funcției;
b) asigurarea egalității de tratament al cetățenilor în faţa autorităților şi instituțiilor publice - principiu conform căruia personalul DAJ are îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situații identice sau similare;
c) profesionalismul - principiu conform căruia personalul DAJ are obligația de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficienţă, corectitudine şi conștiinciozitate;
d) imparţialitatea şi nediscriminarea - principiu conform căruia angajații DAJ sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutri faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;
e) integritatea morală - principiu conform căruia personalului DAJ îi este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;
f) libertatea gândirii şi a exprimării - principiu conform căruia personalul DAJ poate să-şi exprime şi să-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;
g) cinstea şi corectitudinea - principiu conform căruia, în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul DAJ trebuie să fie de buna-credință şi să acţioneze pentru îndeplinirea conformă a atribuţiilor de serviciu;
h) deschiderea si transparenţa - principiu conform căruia activitatile desfăşurate de angajatii DAJ în exercitarea atribuţiilor funcţiilor lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetătenilor.
Termeni
Art. 4. În ințelesul prezentului cod, expresiile și termenii de mai jos au următoarele semnificaţii conform legii:
a) angajați DAJ - include două categorii de personal şi anume: funcționari publici (persoane numite într-o funcție publică în condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicând, cu modificarile şi completările ulterioare) și personalul contractual ori angajați contractuali (persoane numite într-o funcție în autoritățile şi instituțiile publice în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificiirile şi completările ulterioare din cadrul aparatului central și instituțiilor subordonate;
b) funcţie - ansamblul atribuţiilor si responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituția publică, în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale;
c) interes public - acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor si intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislația internă și tratatele internaționale la care Romania este parte;
d) interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alții, de către xxxxxxxx DAJ, folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor, inforrnațiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcției;
e) conflict de interese - acea situatie sau imprejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al agajatului D.A.J. contravine interesului public, astfel încat afectează sau ar putea afecta independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea functiei deţinute;
f) informaţie de interes public- orice inforrnatie care priveste activitătile sau care rezultă din activităţile unei autorităti publice ori institutii publice, indiferent de suportul ei;
g) informatii cu privire la date personale - orice inforrnatie privind o persoană identificată sau identificabilă.
CAPITOLUL II
ÎNDATORIRILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI
Respectarea Constituţiei şi a legilor
Art. 5. (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca prin actele şi faptele lor să promoveze supremaţia legii, să respecte Constituţia şi legile ţării, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică, precum şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.
Profesionalismul şi imparţialitatea
Art. 6. (1) Funcţionarii publici trebuie să exercite funcţia publică cu obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe argumente tehnice şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.
(2) În activitatea profesională, funcţionarii publici au obligaţia de diligenţă cu privire la promovarea şi implementarea soluţiilor propuse şi a deciziilor, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine neutră faţă de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură şi să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerinţe sau influenţe de orice natură.
(4) Principiul independenţei nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul subordonării ierarhice.
Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare
Art. 7. (1) Funcţionarii publici au dreptul la libera exprimare, în condiţiile legii.
(2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii, imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei persoane.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(4) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
Asigurarea unui serviciu public de calitate
Art. 8. (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă
pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.
Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice
Art. 9. (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;
c) să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
Obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice
Art. 10. Funcţionarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituţia publică, în mod corect şi complet, în scris, cu privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care sunt generatoare de acte administrative în condiţiile expres prevăzute de lege.
Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în activitatea politică
Art. 11. (1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicţiilor şi limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) şi art. 420.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze
xxxxx partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, ale candidaţilor acestora, precum şi ale candidaţilor independenţi;
d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice;
e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.
Îndeplinirea atribuţiilor
Art. 12. (1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.
(2) Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.
(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.
(4) În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin. (3), funcţionarul public răspunde în condiţiile legii.
Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu şi confidenţialitatea
Art. 13. Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Interdicţia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje
Art. 14. (1) Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcţionarii publici le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice deţinute, care se supun prevederilor legale specifice.
Utilizarea responsabilă a resurselor publice
Art. 15. (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi în interes personal, în condiţiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
Subordonarea ierarhică
Art. 16. Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările şi sarcinile repartizate.
Folosirea imaginii proprii
Art. 17. Funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcţiei publice în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor
Art. 18. (1) Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.
(3) În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.
(4) La numirea într-o funcţie publică, la încetarea raportului de serviciu, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se actualizează anual, potrivit legii.
Activitatea publică
Art. 19. (1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
(4) Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(7) În exercitarea dreptului la replică şi la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin.
(3) se aplică în mod corespunzător.
(8) Funcţionarii publici îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi normele de conduită prevăzute de prezentul cod.
(9) Prevederile alin. (1) - (8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de comunicare.
Conduita în relaţiile cu cetăţenii
Art. 20. (1) În relaţiile cu persoanele fizice şi cu reprezentanţii persoanelor juridice care se adresează autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine, integritate morală şi profesională.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, integrităţii fizice şi morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane.
(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea legală, clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1) - (3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
(5) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, fiind îndrituiţi, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar.
(6) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura egalitatea de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a preveni şi combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.
CAPITOLUL III VALORILE FUNDAMENTALE
Angajamentul
Art. 21. Angajamentul presupune dorinta fiecarui salariat şi a conducerii D.A.J. zi de zi, de a progresa in stapanirea functiei detinute si de a-si imbunatati performantele, conform planurilor de actiune decise de comun acord pentru a asigura cetatenilor un serviciu de calitate.
Lucrul în echipă
Art. 22. Angajatul D.A.J., face parte dintr-o echipa si trebuie sa primeasca sprijin din partea echipei si a conducerii. Acest spirit de echipa trebuie simtit si exprimat in relatiile cu ceilalti colaboratori sau cetateni, indiferent de originea lor culturală sau profesională.
Transparența internă și externă
Art. 23. Pe plan intern transparenta inseamnă împartirea succesului, dar si a dificultatilor. Aceasta permite rezolvarea rapida a dificultatilor, inanite sa se agraveze si sa provoace prejudicii cetateanului, echipei, partenerilor institutiei.
Art. 24. Pe plan extern, transparenta înseamnă dezvoltarea relatiilor cu cetatenii, partenerii institutiei, care trebuie pus sub dubla constringere: a încrederii si a eticii.
Art. 25. DAJ Galați trebuie sa se comporte si sa fie perceputa ca o institutie responsabilă și etică.
Confidențialitatea
Art. 26. În acordarea serviciilor din administratia publica se impune luarea de masuri posibile si rezonabile pentru asigurarea confidentialitatii datelor.
Demnitatea umană
Art. 27. Fiecare persoana este unică și trebuie să i se respecte demnitatea.
Art. 28. Fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii. Toti oamenii sunt tratati cu demnitate cu privire la modul lor de viata, cultura, credintele si valorile personale.
CAPITOLUL IV
REGULILE DE COMPORTAMENT ȘI CONDUITĂ ÎN ACORDAREA SERVICIILOR PUBLICE
Art. 29. Complexitatea si diversitatea sistemelor de relatii in baza clarora se acorda servicii publice impune respectarea unor norme de comportament si conduita in scopul:
a) de a ghida persoana implicata in acordarea serviciilor, in momentul in care aceasta se confrunta cu dileme practice care implica o problematica etica;
b) de a asigura beneficiarii, dar si potentialii beneficiari de servicii publice impotriva incompetentei si a neprofesionalismului;
c) de a reglementa comportamcntul persoanelor implicate in acordarca serviciilor publice precum si relatiile acestora cu cetatenii, cu colegii, cu reprezentantii altor institutii sau ai socictatii civile.
d) de a asigura supervizare si consultanta personalului implicat in acordarea serviciilor publice în vederea evaluarii activitatii acestora.
Art. 30. Reguli de comportament si conduita in furnizarea serviciilor:
(I) In furnizarea serviciilor de informare, personalul D.A.J. trebuie:
a) sa ofere cel mai competent ajutor posibil ceea ce presupune o buna pregatire profesionala, teoretica si practica;
b) limbajul profesional trebuie sa fie clar, concis la nivelul capacitatii de intelegere a solicitantului;
c) solicitantului i se vor prezenta date, avantajele şi dezavantajele optiunilor posibile;
d) informarea trebuie sa raspunda nevoilor si problemelor clientului si sa se faca in cel mai scurt timp de la solicitare
(2) Furnizarea serviciilor publice, se realizeaza in baza unui contract între serviciul public si beneficiar (persoana fizica sau juridica) cu precizarea drepturilor si obligatiilor partilor precum si a sanctiunilor in cazul nercspectarii clauzelor contractuale.
(3) Personalul D.A.J. face o analiza corecta si obiectiva a nevoilor si problemelor, alegand strategia si metodele adecvate in rezolvarea acestora.
(4) Personalul D.A.J. nu face discriminari in functie de varsta, sex, capacitate fizica sau mintala, culoare, categorie sociala, rasa, religie, limba, convingere politica.
Art. 31. Reguli de comportament si conduitei in relatia coleg - coleg.
(I) intre colegi trebuie sa existe cooperare si sustinerea reciproca motivate de faptul ca toti angajatii sunt mobilizati pentru realizarea unor obiective commune conform Regulamentului de Organizare si Functionare, comunicarea prin transferul de inforrnatii intre colegi fiind esentiala in solutionarea cu eficienta a problemelor.
(2) Colegii isi datoreaza respect reciproc, consideratie, dreptul la opinie, eventua!ele divergente, nernultumiri, aparute intre acestia solutionandu-se fara sa afecteze relatia de colegialitate, evitandu-se utilizarea cuvintelor, a expresiilor si gesturilor inadecvate, manifestand atitudine reconcilianta.
(3) lntre colegi trebuie sa existe sinceritate si corectitudine, opiniile exprimate sa corespunda realitatii, eventualele nernultumiri dintre colegi sa fie exprimate direct netendentios.
(4) Relatia dintre colegi trebuie sa fie egalitara, bazata pe recunoasterea intraprofesionala, pe colegialitate si pe perforrnanta in practica.
(5) Intre colegi, in desfasurarea activitatii, trebuie sa fie prezent spiritual competitional care asigura progresul profesional, acordarea unor servicii publice de calitate, evitandu-se comportamentele concurentiale, de promovare ilicita a propriei imagini, de denigrare a colegilor. Comportamentul trebuie sa fie competitiv, loial, bazat pe promovarea calitatilor si a meritelor profesionale nicidecum pe evidenticrea defectelor celorlalti.
(6) in relatia dintre colegi trebuie permanent promovat spiritul de echipa, deciziile fiind luate prin consens, manifestandu-se deschidere la sugestiile colegilor, admitand critica in mod constructiv si responsabil, daca este cazul, sa impartaseasca din cunostintele si experienta acumulata in scopul promovarii reciproce a progresului profesional.
Art. 32. Constituie incalcari ale principiului colegialitatii:
a) discriminarea, hartuirea sub orice forrna, folosirea violentei fizice sau psihice, limbajul ofensator ori abuzul de autoritate;
b) promovarea sau tolerarea unor comportamente dintre cele descrise in acest articol de catre conducerile institutiei, serviciilor, compartimentelor administrative;
c) discreditarea in mod injust a ideilor, ipotezelor sau rezultatelor cercetarilor unui coleg;
d) formularea unor comentarii lipsite de curtoazie la adresa pregiitirii profesionale, a tinutei morale sau a unor aspecte ce tin de viata privata a unui coleg;
e) sfatuirea persoanelor fizice sau juridice sa nu depuna o cerere, petitie, plangeri sau sesizari vadit neintemeiate la adresa unui coleg;
f) utilizarea si dezvaluirea in activitatea administrativa a inforrnatiilor transmise cu titlu confidential de un alt coleg.
Art. 33. In relatia angajat-reprezentanti ai altor institutii si ai societatii civilc.
(I) Relatiile fiecarui angajat X.X.X.xx eprezentantii altor institutii si ai societatii civile vor avea in vedere interesul clientului, manifestiind respect si atitudine concilianta in identificarea si solutionarea tuturor problcmelor evitand situatiile conflictuale, dupa caz procediind la solutionarea pe cale amiabila.
(2) În reprezentarea institutiei in fata oricaror persoane fizice sau juridice angajatul trebuie sa fie de buna credinta, contribuind la realizarea scopurilor si obiectivelor serviciului.
(3) Angajatul este obligat la apararea prestigiului serviciului, în desfasurarea activitatii profesionale şi în luarea deciziilor fiind retinut la respectarea întocmai a normelor legale In vigoare si aducerea lor la cunostinta celor interesati, pentru promovarea unei imagini pozitive a serviciului, pentru asigurarea transparentei activitatii institutiei si cresterea credibilitatii acesteia.
(4) Angajatul colaboreaza cu alte institutii in interesul cetatenilor în scopul realizarii optime a programelor şi strategiilor institutiei evitând dezvaluirea informatiilor confidentiale.
(5) Angajatul nu poate folosi imaginea institutiei în scopuri personale, comerciale sau electorale.
CAPITOLUL V
COORDONAREA, MONITORIZAREA ȘI CONTROLUL APLICĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ
Rolul Agentiei Naționale a Funcționarilor Publici
Art. 34. (1) Agentia Nationala a Functionarilor Publici coordoneaza, monitorizeaza si controleaza aplicarea normelor prevazute de prezentul cod de conduita, exercitand urmatoarele atributii:
a) urmareste aplicarea si respectarea, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, a prevederilor prezentului cod de conduita;
b) elaboreaza studii si analize privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduita;
c) colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale care au ca scop promovarea si apararea intereselor legitime ale cetatenilor in relatia cu functionarii publici.
(2) Prin activitatea sa, Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu poate influenta derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor publice.
Rolul autorităților și instituțiilor publice
Art. 35. (1) In scopul aplicarii eficiente a dispozitiilor prezentului cod de conduita, directorul executiv al DAJ Galați va desemna un functionar public, de regula din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor de conduita.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) exercita urmatoarele atributii:
a) acordarea de consultanta si asistenta functionarilor publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice cu privire la respectarea normelor de conduita;
b) monitorizarea aplicarii prevederilor prezentului cod de conduita in cadrul autoritatii sau institutiei publice;
c) intocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduita de catre functionarii publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice.
(3) Atributiile prevazute la alin. (2) se exercita in temeiul unui act administrativ emis de conducatorul autoritatii sau institutiei publice sau prin completarea fisei postului cu atributia distincta de consiliere etica si monitorizare a respectarii normelor de conduita.
(4) Rapoartele prevazute la alin. (2) lit. c), aprobate de directorul executiv, se comunica functionarilor publici din cadrul DAJ si se transmit trimestrial, la termenele si in forma standard stabilite prin instructiuni de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
(5) Rapoartele autoritatilor si institutiilor publice privind respectarea normelor de conduita vor fi centralizate intr-o baza de date necesara pentru:
a) identificarea cauzelor care determina incalcarea normelor de conduita profesionala, inclusiv a constrangerilor sau amenintarilor exercitate asupra unui functionar public pentru a-l determina sa incalce dispozitii legale in vigoare ori sa le aplice necorespunzator;
b) identificarea modalitatilor de prevenire a incalcarii normelor de conduita profesionala;
c) adoptarea masurilor privind reducerea si eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
Publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de conduită
Art. 36. (1) Raportul anual cu privire la managementul functiei publice si al functionarilor publici, care se intocmeste de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, trebuie sa cuprinda si urmatoarele date:
a) numarul si obiectul sesizarilor privind cazurile de incalcare a normelor de conduita profesionala;
b) categoriile si numarul de functionari publici care au incalcat normele de conduita morala si profesionala;
c) cauzele si consecintele nerespectarii prevederilor prezentului cod de conduita;
d) evidentierea cazurilor in care functionarilor publici li s-a cerut sa actioneze sub presiunea factorului politic.
(2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate sa prezinte in raportul anual, in mod detaliat, unele cazuri care prezinta un interes deosebit pentru opinia publica.
CAPITOLUL VI
MODUL DE SOLUȚIONARE A RECLAMAŢIILOR
Art. 37. Nerespectarea prevederilor prezentului cod de etica atrage raspunderea persoanei vinovate.
Art. 38. Stabilirea vinovatiei se face cu respectarea procedurilor legale 1n vigoare și in conformitate cu normele Codului de conduita, aplicabile fiecarei categorii de salariati,
Art. 39. Reclamațiile și sesizările referitoare la încălcarea prezentului Cod de etică se înregistreaza și soluționează cu respectarea prevederilor OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
CAPITOLUL VII
RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIV-DISCIPLINARĂ. SANCȚIUNI. COMISIA DE DISCIPLINĂ
Răspunderea administrativ-disciplinară
Art. 40. (1) Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea administrativ-disciplinară a acestora.
(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţa nemotivată de la serviciu;
d) nerespectarea programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici, altele decât cele referitoare la conflicte de interese şi incompatibilităţi;
l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţi dacă funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate;
m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese;
n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici sau aplicabile acestora.
(3) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 - 20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) diminuarea drepturilor salariale cu 10 - 15% pe o perioadă de până la un an de zile;
d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;
e) retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
f) destituirea din funcţia publică.
(4) Ca urmare a săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute la alin. (2), se aplică următoarele sancţiuni disciplinare:
a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);
b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b) - f);
c) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e) - h), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c) - f);
d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i) - k) şi m), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3);
e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l), se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. f), în condiţiile prevăzute la art. 520;
f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3).
(5) Pentru funcţionarii publici de execuţie sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) se aplică prin transformarea funcţiei publice pe care o ocupă, pe perioada de executare a sancţiunii disciplinare. Pentru funcţionarii publici de conducere în situaţia în care sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) nu se poate aplica pentru că nu există o funcţie publică de conducere de nivel inferior vacantă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. c).
(6) La individualizarea sancţiunii disciplinare, conform prevederilor alin. (4), se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentului cod.
(7) În caz de concurs de abateri disciplinare, se aplică sancţiunea disciplinară aferentă abaterii disciplinare celei mai grave.
(8) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare, cu excepţia abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilităţi, pentru care sancţiunea disciplinară se aplică în condiţiile prevăzute la art. 520 lit. b).
(9) În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunţării la urmărirea penală sau până la data la care instanţa judecătorească dispune achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal. În aceste situaţii, procedura angajării răspunderii disciplinare se reia şi sancţiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării.
(10) Pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul autorităţii ori instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcţionarul public poate influenţa cercetarea administrativă.
(11) În situaţia în care în cazul funcţionarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (10), persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public într-o funcţie publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menţinerea drepturilor salariale avute.
Aplicarea sancţiunilor disciplinare
Art.41. (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) - f) nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării prealabile şi aplicarea sancţiunii.
(2) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. f) se aplică şi direct de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, în situaţiile prevăzute la art. 520 lit. b).
(3) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1).
(4) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) - f) se aplică de conducătorul instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplină.
Comisia de disciplină
Art. 42. (1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii de disciplină având următoarea competenţă:
a) analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (2), cu excepţia abaterii disciplinare referitoare la incompatibilităţi prevăzută la art. 492 alin. (2) lit. l);
b) propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici;
c) sesizarea autorităţii responsabile de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale pentru abaterea disciplinară referitoare la incompatibilităţi prevăzută la art. 492 alin. (2) lit. l), în vederea verificării şi soluţionării.
(2) Din comisia de disciplină face parte şi cel puţin un reprezentant al organizaţiei sindicale reprezentative sau, după caz, un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici pentru care este organizată comisia de disciplină, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat.
(3) Comisia de disciplină poate desemna unul sau mai mulţi membri şi, după caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice să cerceteze faptele sesizate şi să prezinte rezultatele activităţii de cercetare.
(4) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este compusă din 5 înalţi funcţionari publici, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice şi a preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 396 alin. (2) şi alin. (5) - (10).
(5) Comisia de disciplină pentru secretarii generali ai comunelor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie la nivelul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti, prin ordin al prefectului şi este compusă din:
a) subprefectul care are atribuţii în domeniul verificării legalităţii;
b) secretarul general al judeţului sau secretarul general al municipiului Bucureşti, după caz;
c) un membru desemnat de majoritatea secretarilor generali ai unităţilor administrativ- teritoriale din judeţul respectiv sau de secretarii generali ai sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
(6) Membrii supleanţi pentru comisia constituită potrivit prevederilor alin. (5) sunt:
a) secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale reşedinţă de judeţ sau secretarul general al unui sector al municipiului Bucureşti, după caz;
b) un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul respectiv;
c) un membru desemnat de majoritatea secretarilor generali ai unităţilor administrativ- teritoriale din judeţul respectiv.
CAPITOLUL VIII DISPOZITII FINALE
Art. 43. Prezenul cod va fi îmbunătățit periodic dată fiind complexitatea experienței în domeniul administrației publice.
Art. 44. Pentru informarea cetățenilor, Compartimentul resurse umane, financiar-contabilitate, juridic, achiziții publice, administrativ și relații publice din cadrul DAJ Galați are obligația de a afisa codul de etică pe site-ul instituției.
DIRECTOR EXECUTIV
Dr. xxx. Xxxxxxxx XXXXX
Întocmit, Xxxxxx Xxxxxxx XXXXXXX