CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ
Anexa nr.2 la decizia consiliului nr.6.14 din 29.10.2020
Autoritatea publică locală deliberativă/
Consiliul local Drăsliceni
Autoritatea publică locală executivă/Primăria comunei Drăsliceni
Comitetul angajaților Primăriei comunei Drăsliceni
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ
pentru anii 2020-2023
ÎNREGISTRAT
la Inspecția teritorială de muncă
Nr. din 2020
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ
pentru anii 2020-2023 încheiat între
Autoritatea publică locală deliberativă/Consiliul Local Drăsliceni
Autoritatea publică locală executivă/Primăria comunei Drăsliceni
Comitetul angajaților Pimăriei comunei Drăsliceni
Autoritatea publică locală deliberativă/Consiliul Local Drăsliceni,Autoritatea publică locală executivă/Primăria comunei Drăsliceni, reprezentată de primarul Xxxx Xxxxx și Comitetul angajaților Primăriei comunei Drăsliceni, reprezentant de: , denumite în continuare Părți, în vederea determinării şi realizării drepturilor şi intereselor sociale şi economice ale angajaților (persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici și alți angajați) și angajatorului (autoritatea publică locală deliberativă și autoritatea publică locală executivă), precum și în scopul promovării parteneriatului social, în temeiul prevederilor Codului muncii nr.154/2003 și ale altor acte normative, au încheiat prezentul Contract colectiv de muncă și au convenit asupra celor ce urmează:
I. DISPOZIȚII GENERALE
1.1. Parțile contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea și încheierea prezentului Contract colectiv de muncă și se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia.
1.2. Prevederile prezentului Contract colectiv de muncă se referă la drepturile și obligațiile părților din cadrul raporturilor de muncă/de serviciu.
1.3. În prezentul Contract colectiv de muncă sunt prevăzute, în funcţie de situaţia economico- financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru angajați, precum şi condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţie şi de convenţiile colective.
1.4. Dacă pe durata de valabilitate aprezentului Contract colectiv de muncă vor interveni reglementări legale mai favorabile decât cele prevăzute în prezentul Contract, se vor aplica reglementările legale mai favorabile.
1.5. Sub incidența prezentului Contract colectiv de muncă cad toți angajații: persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici și alți angajați.
1.6. Prezentul Contract colectiv de muncă urmează a fi adus la cunoştinţa angajaţilor unităţii de către angajator în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării, printr-un anunţ public plasat pe un panou informativ cu acces general la sediul unităţii, precum şi pe pagina web a acesteia, după caz.
1.7. Alegerea/numirea în funcție și angajarea la muncă, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu/de muncă se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public și Codul muncii nr.154/20003.
II. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILEANGAJATULUI
2.1. Angajatul are dreptul:
a) la încheierea, modificarea, suspendarea şi desfacerea contractului individual de muncă, în modul stabilit de Codul muncii și la alegerea/numirea în funcție, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu în modul stabilit de Legea nr.199/2010 cu privire la statutul
persoanelor cu funcţii de demnitate public șiLegea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
b) la muncă, conform clauzelor contractului individual de muncă/fișei postului;
c) la un loc de muncă, în condiţiile prevăzute de standardele de stat privind organizarea, securitatea şi sănătatea în muncă, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective;
d) la achitarea la timp şi integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu
complexitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat;
e) la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă, prin reducerea timpului de muncă pentru unele profesii şi categorii de angajați, prin acordarea zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare, a concediilor anuale plătite;
f) la informarea deplină şi veridică privind condiţiile de activitate, anterior angajării sau transferării într-o altă funcţie;
g) la informarea şi consultarea privind situaţia economică a unităţii, securitatea şi sănătatea în muncă şi privind alte chestiuni ce ţin de funcţionarea unităţii, în conformitate cu prevederile legislației;
h) la adresare către angajator, patronate, sindicate, organele administraţiei publice centrale şi locale, organele de jurisdicţie a muncii;
i) la formare profesională, reciclare şi perfecţionare, în conformitate cu legislația;
j) la libera asociere în sindicate, inclusiv la constituirea de organizaţii sindicale şi aderarea la acestea pentru apărarea drepturilor sale de muncă, a libertăţilor şi intereselor sale legitime;
k) la purtare de negocieri colective şi încheiere a contractului colectiv de muncă şi a convenţiilor colective, prin reprezentanţii săi, la informare privind executarea contractelor şi convenţiilor respective;
l) la apărare, prin metode neinterzise de lege, a drepturilor sale de muncă, a libertăţilor şi
intereselor sale legitime;
m) la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de muncă, inclusiv dreptul la grevă, în modul stabilit de legislație;
n) la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă, în modul stabilit de legislație;
o) la asigurarea socială şi medicală obligatorie, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare
p) la egalitatea de şanse şi de tratament, fără nici un fel de discriminare.
Angajații nu pot renunţa la drepturile ce le sînt recunoscute în Codul muncii. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea angajatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.
2.2. Angajatul este obligat:
a) să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă/fișa postului;
b) să îndeplinească normele de muncă stabilite;
c) să respecte cerinţele regulamentului intern al unităţii;
d) să respecte disciplina muncii;
e) să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport cu ceilalţi angajați şi cu
angajatorul;
f) să respecte dreptul la demnitate în muncă al celorlalţi angajați;
g) să respecte cerinţele de securitate şi sănătate în muncă;
h) să manifeste o atitudine gospodărească faţă de bunurile angajatorului şi ale altor angajați;
i) să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre orice situaţie care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatorului;
j) să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre imposibilitatea de a se prezenta la serviciu şi să prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare după reluarea activităţii de muncă, documentele care justifică absenţa;
k) să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în modul stabilit;
l) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţie, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective.
III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
3.1. Angajatorul are dreptul:
a) să încheie, să modifice, să suspende şi să desfacă contractele individuale de muncă,în modul stabilit de Codul muncii și să numească în funcție, să modifice, să suspende și să înceteze raporturile de serviciu în modul stabilit de Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
b) să ceară angajaților îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi manifestarea unei atitudini gospodăreşti faţă de bunurile angajatorului;
c) să stimuleze angajaţii pentru munca eficientă şi conştiincioasă;
d) să tragă angajaţii la răspundere disciplinară şi materială în modul stabilit de legislație;
e) să emită acte normative la nivel de unitate;
f) să creeze patronate pentru reprezentarea şi apărarea intereselor sale şi să adere la ele.
3.2. Angajatorul este obligat:
a) să respecte legile şi alte acte normative, clauzele contractului colectiv de muncă şi ale convenţiilor colective;
b) să respecte clauzele contractelor individuale de muncă/fișei postului;
c) să ofere angajaților munca prevăzută de contractul individual de muncă/fișa postului;
d) să asigure angajaților condiţiile de muncă corespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă;
e) să asigure angajații cu utilaj, instrumente, documentaţie tehnică şi alte mijloace necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor lor de muncă;
f) să asigure egalitatea de şanse şi de tratament tuturor persoanelor la angajare potrivit profesiei, la orientare şi formare profesională, la promovare în serviciu, fără nici un fel de discriminare;
g) să aplice aceleaşi criterii de evaluare a calităţii muncii, de sancţionare şi de concediere;
h) să întreprindă măsuri de prevenire a hărţuirii sexuale la locul de muncă, precum şi măsuri de prevenire a persecutării pentru depunere în organul competent a plîngerilor privind discriminarea;
i) să asigure condiţii egale, pentru femei şi bărbaţi, de îmbinare a obligaţiilor de serviciu cu
cele familiale;
j) să introducă în regulamentul intern al unităţii dispoziţii privind interzicerea discriminărilor după oricare criteriu şi a hărţuirii sexuale;
k) să asigure respectarea demnităţii în muncă a angajaților;
l) să asigure o plată egală pentru o muncă de valoare egală;
m) să plătească integral salariul în termenele stabilite de Codul muncii, de Regulamentul Intern,
de contractul colectiv de muncă și de contractele individuale de muncă;
n) să poarte negocieri colective şi să încheie contractul colectiv de muncă, furnizînd reprezentanţilor angajaților informaţia completă şi veridică necesară în acest scop, precum şi informaţia necesară controlului asupra executării contractului;
o) să informeze şi să consulte angajațiireferitor la situaţia economică a unităţii, la securitatea şi sănătatea în muncă şi la alte chestiuni ce ţin de funcţionarea unităţii, în conformitate cu prevederile prezentului cod;
p) să îndeplinească la timp prescripţiile organelor de stat de supraveghere şi control, să plătească amenzile aplicate pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii;
q) să examineze sesizările angajaților şi ale reprezentanţilor lor privind încălcările actelor legislative şi ale altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, să ia măsuri pentru înlăturarea lor, informînd despre aceasta persoanele menţionate în termenele stabilite de lege;
r) să asigure angajaților condiţiile social-sanitare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor lor de muncă, inclusiv prin oferirea pauzelor zilnice pentru odihnă și refacere a capacității de muncă și amenajarea spațiilor și încăperilor respective;
s) să efectueze asigurarea socială şi medicală obligatorie a angajaților în modul prevăzut de legislaţie;
t) să repare prejudiciul material şi cel moral cauzat angajaților în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă, în modul stabilit de legislație;
u) să asigure compensarea cheltuielilor de transport ale angajaților în cazul deplasărilor în
interes de serviciu;
v) să îndeplinească alte obligaţii stabilite de Codul muncii, de alte acte normative, de convenţiile colective, de contractul colectiv şi de cel individual de muncă.
IV. TIMPUL DE MUNCĂ
4.1. Durata normală a timpului de muncă al angajaților nu poate depăşi 40 de ore pe săptămînă.
4.2. Potrivit Convenţiei colectivă (nivel naţional) nr.2 din 9 iulie 2004, durata normală a timpului de muncă include:
- pregătirea locului de muncă pentru începerea activităţii;
- îndeplinirea obligaţiilor de muncă;
- refacerea capacităţii de muncă în timpul programului de muncă în legătură cu condiţiile climaterice deosebite, eforturi fizice şi alţi factori, care se stabilesc în actele normative ale unităţii, în contractele colective sau individuale de muncă;
- timpul staţionării în aşteptarea dispoziţiei despre începutul activităţii;
- timpul aflării la unitate în cazul deplasării organizate la locul de muncă;
- timpul destinat igienei personale în cazul muncilor insalubre, cu durata stabilită în regulamentul intern al unităţii sau în contractul colectiv de muncă;
- timpul destinat trecerii examenelor medicale prenatale acordat femeilor însărcinate.
4.3. Pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate (dacă aceştia nu beneficiază de înlesniri mai mari) se stabileşte o durată redusă a timpului de muncă de 30 de ore pe săptămînă, fără diminuarea drepturilor salariale şi a altor drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.
4.4. Angajatorul poate angaja salariaţi cu ziua sau săptămîna de muncă parţială (pe fracţiune de normă), durata concretă a timpului de muncă parţial fiind consemnată în contractual individual de muncă/actul administrativ.
Timpul de muncă parţial poate fi stabilit şi după încheierea contractului individual de muncă/aprobarea actului administrativ, cu acordul ambelor părţi ale acestuia. La cererea femeii gravide, a angajatului care are copii în vîrstă de pînă la 10 ani sau copii cu dizabilităţi (inclusiv aflaţi sub tutela sa) ori a angajatului care îngrijeşte un membru al familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămîna de muncă parţială.
Angajatul care se află în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3
la 4 ani poate să lucreze în condiţiile timpului de muncă parţial, în baza unei cereri scrise.
Munca pe fracţiune de normă este retribuită proporţional timpului lucrat sau în funcţie de
volumul lucrului efectuat.
Activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial nu implică limitarea drepturilor salariatului privind calcularea vechimii în muncă, a stagiului de cotizare (cu excepţiile prevăzute de lege), privind durata concediului de odihnă anual sau limitarea altor drepturi de muncă.
4.5. Durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore, iar programul de muncă se desfășoară de la 8:00 până la 17:00, cu pauză de masă de la 12:00 până la 13:00.
4.6. Angajatorul poate stabili, cu acordul scris sau la cererea scrisă a angajatului, programe individualizate de muncă, cu un regim flexibil ai timpului de muncă, cu respectarea duratei timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă.
4.7. Durata zilei de muncă poate fi, de asemenea, împărţită în două segmente: o perioadă fixă, în care angajatul se află la locul de muncă şi o perioadă variabilă (mobilă), în care angajatul îşi alege orele de sosire şi plecare, cu respectarea duratei zilnice normale a timpului de muncă.
4.8. La dispoziţia angajatorului, angajații pot lucra peste durata normală a timpului de muncă, în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus, în limita a 120 de ore într-un an calendaristic. În cazuri excepţionale, această limită, cu acordul reprezentanţilor angajaților, poate fi extinsă pînă la 240 de ore. În aceste cazuri anagajații beneficiază de o plată în mărimea dublă a xxxxxxxxxx.Xx cererea scrisă a angajatului care a prestat munca în zi de repaus sau în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită.
4.9. Durata zilei de muncă din ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare se reduce cu cel puţin o oră pentru toţi angajații, cu excepţia celor cărora li s-a stabilit o durată redusă a timpului de muncă sau ziua de muncă parţială.
Durata zilei de muncă din ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare: 25 decembrie (Crăciunul pe stil nou); 1 ianuarie (Anul Nou);7ianuarie (Crăciunul pe stil vechi); Xxxxxxx și Paştele Blajinilor se reduce cu patru ore pentru toţi angajații.
Durata concretă redusă în acest caz se stabileşte prin actul administrativ emis de angajator.
4.10. Angajatorul va ţine, în modul stabilit, evidenţa timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus şi în zilele de sărbătoare nelucrătoare.
V. TIMPUL DE ODIHNĂ
5.1. În cadrul programului zilnic de muncă, angajaților li se acordă o pauză de masă cu durata de o oră. În cazul stabilirii unor programe individualizate de muncă, pauza de masă poate avea, la cererea scrisă a angajatului, o durată mai mică de o oră, însă nu mai puţin de 30 de minute. Pauza de masă nu se va include în timpul de muncă.
5.2. Unuia dintre părinţii (tutorelui) care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani i se acordă, pe lîngă pauza de masă, pauze suplimentare pentru alimentarea copilului.Pauzele suplimentare vor avea o frecvenţă de cel puţin o dată la fiecare 3 ore, fiecare pauză avînd o durată de 60 de minute. Pauzele pentru alimentarea copilului se includ în timpul de muncă şi se plătesc reieşindu-se din salariul mediu.
5.3. Unuia dintre părinţii (tutorelui, curatorului) care educă un copil cu dizabilități i se va acorda suplimentar, în baza unei cereri scrise, o zi liberă pe lună, cu menţinerea salariului mediu din contul angajatorului.
5.4. Durata repausului zilnic, cuprinsă între sfîrşitul programului de muncă într-o zi şi începutul programului de muncă în ziua imediat următoare, nu poate fi mai mică decît durata dublă a timpului de muncă zilnic.
5.5. Repausul săptămînal se acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sîmbăta şi duminica.
Munca în zilele de repaus este interzisă.
5.6. Se stabilesc următoarele zile de sărbătoare nelucrătoare cu menținerea salariului mediu:
a) 1 ianuarie – Xxxx Xxx;
b) 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Xxxx Xxxxxxx (Crăciunul pe stil vechi);
c) 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
d) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc;
e) ziua de luni la o săptămînă după Paşte ( Paştele Blajinilor);
f) 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
g) 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei și Ziua
Europei;
h) 27 august – Ziua Independenţei;
i) 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
j) 25 decembrie - Xxxxxxxx lui Xxxxx Xxxxxxx (Crăciunul pe stil nou);
k) ziua Hramului bisericii din localitate.
5.7. Persoanelor cu funcţii de demnitate publică li se acordă un concediu de odihnă anual plătit, cu o durată de 35 de zile calendaristice, fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare nelucrătoare.
Funcţionarului public i se acordă un concediu de odihnă anual, plătit, cu o durată de 35 de zile calendaristice, fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare nelucrătoare. În cazul în care vechimea în serviciul public depăşeşte 5, 10 şi 15 ani, concediul de odihnă anual plătit se măreşte cu 3, 5 şi, respectiv, 7 zile calendaristice.
Altor angajați li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.
5.8. Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi) li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice.
Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat), în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.
5.9. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, de regulă, după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.
Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:
a) femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;
b) angajaților în vîrstă de pînă la 18 ani;
c) altor salariaţi, la decizia angajatorului.
Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza
unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite.
Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a angajatului, poate fi divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.
5.10. Programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii angajaților, cu cel puţin 2 săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an xxxxxxxxxxxxx.Xx programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atît de dorinţa angajaților, cît şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a unităţii.Programarea se va face astfel, încât fiecărui angajat să i se asigure, cel xxxxx o dată la 2 ani, dreptul de a beneficia de concediu de odihnă în perioada de vară.
Angajaților ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soţiilor. Salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani, părinţilor care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 16 ani sau un copil cu dizabilităţi şi părinţilor singuri care au un copil în vîrstă de pînă la 16 ani, concediile de odihnă anuale li se acordă în perioada de vară sau, în baza unei cereri scrise, în orice altă perioadă a anului.
Programarea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atît pentru angajator, cît şi pentru
angajat.
Angajatul trebuie să fie prevenit despre data începerii concediului cu cel puţin 2 săptămîni
înainte.
5.11. Pentru perioada concediului de odihnă anual, angajatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decît valoarea salariului mediu lunar pentru perioada respectivă. Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea angajatului în concediu.
5.12. Concediul de odihnă se acordă anual conform programării. Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ca angajații să folosească concediile de odihnă în fiecare an calendaristic.
Concediul de odihnă anual poate fi amînat sau prelungit în cazul aflării angajatului în concediu medical, îndeplinirii de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute de lege.
În cazuri excepţionale, dacă acordarea integrală a concediului de odihnă anual angajatului în anul de muncă curent poate să se răsfrîngă negativ asupra bunei funcţionări a unităţii, o parte din concediu, cu consimţămîntul scris al angajatului şi cu acordul scris al reprezentanţilor angajaților, poate fi amînată pentru anul de muncă următor. În asemenea cazuri, în anul de muncă curent, angajatului i se vor acorda cel puțin 14 zile calendaristice din contul concediului de odihnă anual, partea rămasă fiindu-i acordată pînă la sfîrșitul anului următor.
Este interzisă neacordarea concediului de odihnă anual timp de 2 ani consecutivi.
Nu se admite înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr-o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu al angajatului care nu şi-a folosit concediul.
Durata concediilor medicale, a celor de maternitate şi de studii nu se include în durata concediului de odihnă anual. În caz de coincidenţă totală sau parţială a concediului de odihnă anual cu unul din concediile menţionate, în baza unei cereri scrise a angajatului, concediul de odihnă anual nefolosit integral ori parţial se amînă pe perioada convenită prin acordul scris al părţilor sau se
prelungeşte, respectiv, cu numărul zilelor indicate în documentul, eliberat în modul stabilit, privitor
la acordarea concediului corespunzător în cadrul aceluiaşi an calendaristic.
În perioada valabilităţii contractului individual de muncă, concediile nefolosite pot fi alipite la concediul de odihnă anual sau pot fi folosite aparte (în întregime sau fracţionat) de către angajat, în perioadele stabilite prin acordul scris al părţilor.
5.13. Angajatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, numai cu acordul scris al angajatului şi numai pentru situaţii de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia în unitate. În acest caz, angajatul nu restituie indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite.
Retribuirea muncii angajatului rechemat din concediul de odihnă anual se efectuează în baze
generale.
În caz de rechemare, angajatul trebuie să folosească restul zilelor din concediul de odihnă după ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată stabilită prin acordul părţilor în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Dacă restul zilelor din concediul de odihnă nu au fost folosite din oricare motive în cadrul aceluiaşi an calendaristic, angajatul este în drept să le folosească pe parcursul următorului an calendaristic.
Refuzul angajatului de a-şi folosi partea rămasă a concediului de odihnă anual este nul.
VI. CONCEDIILE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
6.1. Funcţionarului public, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, i se poate acorda, la cerere, concediu neplătit, cu o durată de pînă la 60 de zile calendaristice în decursul unui an. Altor angajați li se poate acorda, cu consimţămîntul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de pînă la 120 de zile calendaristic.
6.2. Potrivit Convenţiei colectivă (nivel naţional) nr.2 din 9 iulie 2004, la prezentarea actelor respective, angajaţii(primar, vice-primar, funcționari publici, alți salariați) beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:
- căsătoria salariatului - 3 zile;
- căsătoria copilului salariatului - 1 zi;
- naşterea ori înfierea copilului - 3 zi;
- decesul părinţilor (socrilor), soţului/soţiei, copilului - 3 zile;
- decesul fratelui/surorii; bunicului/bunicii, unchiului/ mătușii, verișorului/verișoarei, cumnatului/cumnatei, nepotului/nepoatei
- 1 zi;
- părinţilor care au copii în clasele I şi II, IV, IX, XII - 1 zi la începutul anului şcolar şi
1 zi la sfîrşitul anului şcolar
- încorporarea în rîndurile Armatei Naţionale a membrului
familiei
- 1 zi.
Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii evenimentului şi nupoate fi transferat în
altă perioadă.
6.3. Concediul medical plătit se acordă tuturor angajaților în baza certificatului medical eliberat potrivit legislaţiei.
6.4. Femeilor angajate li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi - 112 zile calendaristice) şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut de legislație.
Tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice, care se acordă în baza unei cereri în formă scrisă, în primele 56 de zile de la naşterea copilului.
În baza unei cereri scrise, mamelor angajate/taților angajați, după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, cu achitarea indemnizaţiei în modul prevăzut de legislație. Acest concediu poate fi folosit integral sau pe părţi în orice timp, pînă cînd copilul va împlini vîrsta de 3 ani.
Mamelor/taților li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 4 ani, cu menţinerea locului de muncă (a funcţiei). În lipsa locului de muncă anterior (funcţiei anterioare), persoanelor menţionate li se acordă un alt loc de muncă echivalent (funcţie echivalentă).
VII. SALARIZAREA
7.1. Potrivit art.14 Legea nr.199/2010, salarizarea persoanelor cu funcţii de demnitate publică se efectuează în modul, în condiţiile şi în mărimile prevăzute de Legea salarizării nr.847/2002 şi legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
7.2. Potrivit art.135 alin. (3) din Codul muncii, sistemul şi condiţiile de retribuire a muncii salariaţilor din sectorul bugetar se stabilesc prin lege.
7.3. Potrivit art.7 din Legea salarizării nr.847/2002, organizarea salarizării se efectuează în
baza:
a) legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi altor acte normative privind salarizarea;
b) convenţiei colective la nivel naţional;
c) convenţiei colective la nivel ramural;
d) contractului colectiv de muncă la nivel de unitate;
e) contractului individual de muncă.
Potrivit art.8 din Legea salarizării nr.847/2002, subiecţi ai organizării salarizării sînt:
a) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi reprezentanţii lor;
b) angajatorii, patronatele;
c) sindicatele, asociaţiile sindicale sau organele lor reprezentative;
d) salariaţii.
7.4. Potrivit art.11 din Legea salarizării nr.847/2002,statul reglementează retribuirea muncii salariaţilor din unităţi, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, prin stabilirea mărimii salariului minim pe ţară, cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, şi valorii de referinţă pentru calcularea salariilor de bază ale angajaţilor din sectorul bugetar, altor norme şi garanţii de stat, prin stabilirea sistemului şi condiţiilor de salarizare a salariaţilor din instituţiile şi organizaţiile finanţate de la buget, prin reglarea fondurilor de salarizare a salariaţilor din întreprinderile monopoliste.
7.5. Potrivit art.16 din Legea salarizării nr.847/2002, normele specifice de salarizare (pentru munca peste orele de program; în zilele de odihnă şi de sărbătoare; în timp de noapte; pentru timpul de staţionare nu din vina salariatului; în caz de producere a rebutului nu din vina salariatului; a salariaţilor sub 18 ani cu o durată redusă a muncii zilnice etc.) şi garanţiile pentru salariaţi (plata concediilor anuale; pentru timpul îndeplinirii îndatoririlor de stat sau obşteşti; pentru salariaţii trimişi să-şi ridice calificarea sau pentru examen medical; în cazul transferării la o altă muncă din necesităţi de producţie; în cazul transferării la o muncă mai uşoară a femeilor gravide şi a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani; în cazul instruirii de producţie, reciclării şi însuşirii altei
profesii; pentru donatori etc.), precum şi alte norme, garanţii şi compensaţii pentru salariaţi se stabilesc de Codul muncii şi de alte acte normative.
Normele specifice şi garanţiile de salarizare, prevăzute de Codul muncii şi de alte acte normative, reprezintă garanţii minime stabilite de stat.
Mărimile concrete ale normelor şi garanţiilor de salarizare vor fi stabilite prin negocieri şi
legalizate în contractele colective de muncă.
7.6. Potrivit art.27 din Legea salarizării nr.847/2002, angajatul are dreptul la retribuirea muncii sale în conformitate cu legislaţia în domeniul salarizării şi cu contractul colectiv de muncă, în baza contractului individual de muncă.
7.7. Potrivit art.28 din Legea salarizării nr.847/2002, unităţile efectuează plata salariilor către anjajaţi în mod prioritar faţă de alte plăţi, virînd concomitent cotele de asigurare socială de stat obligatorie.
7.8. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărîri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie şi de contractele colective de muncă.
7.9. Potrivit art.29 din Legea salarizării nr.847/2002, salariul se plăteşte în moneda naţională a Republicii Moldova. Se interzice plata salariului în natură, inclusiv în formă de băuturi spirtoase, produse de tutun sau substanțe stupefiante.
7.10. Potrivit art.30 din Legea salarizării nr.847/2002, salariul se plăteşte periodic, în zilele de lucru stabilite în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, dar nu mai rar decît o dată pe lună pentru angajații remuneraţi în baza salariilor lunare ale funcţiei.
Angajatorul este obligat să informeze în scris angajatul despre suma totală a salariului, reţinerile efectuate, indicînd mărimea şi cauzele reţinerilor, suma ce i se cuvine să o primească, precum şi să asigure înscrierile respective în registrele contabile.
7.11. Ziua de plată a salariului este stabilită prin decizia consiliului local.
7.12. Funcționarul public numit în calitate de mentor, pe durata perioadei de probă pentru funcţionarul public debutant, beneficiază lunar de un supliment în mărime de 300 de lei, din contul veniturilor proprii.
VIII. GARANȚII, COMPENSAȚII, STIMULĂRI ȘI AJUTOARE MATERIALE
8.1. Potrivit art.137 din Codul muncii, angajatorul este în drept să stabilească diferite sisteme de premiere, de adaosuri şi sporuri la salariul de bază, alte plăţi de stimulare după consultarea reprezentanţilor salariaţilor. Sistemele indicate pot fi stabilite şi prin contractul colectiv de muncă. Modul şi condiţiile de aplicare a plăţilor de stimulare şi de compensare în unităţile din sectorul bugetar se stabilesc prin lege şi prin alte acte normative.
8.2. Potrivit art.138 din Codul muncii, pe lîngă plăţile prevăzute de sistemele de salarizare, pentru salariaţii unităţii se poate stabili o recompensă în baza rezultatelor activităţii anuale din venituri proprii, în limita resurselor financiare disponibile.Regulamentul privind modul de plată a recompensei în baza rezultatelor activităţii anuale se aprobă prin decizie a consiliului local.
8.3. Potrivit art.160 din Codul muncii, angajatorul este în drept să majoreze sporurile, adaosurile şi recompensele prevăzute la art.138 (Recompensa în baza rezultatelor activităţii anuale), art.156 (Retribuirea muncii în caz de cumulare a profesiilor (funcţiilor) şi de îndeplinire a obligaţiilor de muncă ale salariaţilor temporar absenţi), art.157 (Retribuirea muncii suplimentare), art.158 (Compensaţia pentru munca prestată în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare) în raport cu nivelul lor minim stabilit de legislaţia în vigoare, precum şi să stabilească alte plăţi cu caracter de stimulare şi compensare în limitele mijloacelor proprii (alocate), prevăzute pentru aceste
scopuri în contractul colectiv de muncă, într-un alt act normativ la nivel de unitate sau în devizul de
cheltuieli pentru întreţinerea unităţii finanţate din buget.
8.4. Angajaţilor deplasaţi în interes de serviciu li se acordă garanții și compensații prevăzute de art.174-177 din Codul muncii și de actele normative care reglementează delegarea salariaților entităților din Republica Moldova.
8.5. Angajaţilor care îmbină munca cu studiile li se acordă garanţii şi compensaţii prevăzute de art.178-182 din Codul muncii și de Regulamentului cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.435/2007.
8.6. În cazul încetării contractului individual de muncă/raproturilor de serviciu angajaţilor li se acordă garanţii şi compensaţii prevăzute de art.183-186 din Codul muncii, art.42 din Legea nr.158/2008 și art.17-19 din Legea nr.199/2010.
În contractul colectiv sau în cel individual de muncă pot fi prevăzute şi alte cazuri de plată a indemnizaţiei de eliberare din serviciu, mărimi sporite ale acesteia, precum şi termene mai îndelungate de plată a indemnizaţiei.
8.7. Potrivit art.16 din Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, pentru succese în muncă, persoanele cu funcţii de demnitate publică pot să beneficieze de stimulări în formă de: mulţumiri; premii; diplome de onoare. În cazul în care legea specială ce reglementează activitatea demnitarului conţine prevederi referitoare la stimularea acestuia, stimulările menționate se vor aplica complementar în partea în care nu sînt reglementate de legea specială respectivă.
Potrivit art.40 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, funcţionarul public este stimulat pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor, manifestarea spiritului de iniţiativă, pentru activitate îndelungată şi ireproşabilă în serviciul public. Stimularea funcţionarului public poate fi sub formă de: premiu; mulţumire; diplomă de onoare.
Potrivit art.203 din Codul muncii, pentru succese în muncă, angajatorul poate aplica stimulări sub formă de:mulţumiri; premii; cadouri de preţ; diplome de onoare. Regulamentul intern al unităţii, statutele şi regulamentele disciplinare pot să prevadă şi alte modalităţi de stimulare a salariaţilor.
8.8. Toți angajații Primăriei (primar, vice-primar, funcționari publici, alți salariați), pot beneficia depremii, în cuantum de un salariu mediu lunar, în baza dispoziției primarului. Premiile se acordă în baza unui regulament intern, aprobat prin decizie a consiliului local şi se plăteşte din venituri proprii, în limita resurselor financiare disponibile, în ajunul jubileului de 30, 40, 50, 60 și 70 de ani(35, 45, 55 și 65 ani în cazul unor performanțe profesionale deosebite), precum și cu ocazia următoarelor sărbători:
- 1 ianuarie – Xxxx Xxx;
- 1 februarie – Ziua Autonomiei Locale;
- 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
- Paştele conform calendarului bisericesc;
- 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
- 9 mai –Ziua Europei;
- 23 iunie – Ziua funcționarului public;
- 27 august – Ziua Independenţei;
- 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
- Ziua Hramului bisericii din localitate;
- Naşterea lui Xxxxx Xxxxxxx (Crăciunul pe stil nou sau Crăciunul pe stil vechi).
8.9. Toți angajații Primăriei(primar, vice-primar, funcționari publici, alți salariați),pot beneficia de un premiu anual în cuantum de până la trei salarii medii lunare, în baza dispoziției primarului. Premiul anual se acordă în baza unui regulament intern, aprobat prin decizie a consiliului local şi se plăteşte din venituri proprii, în limita resurselor financiare disponibile, în anul următor anului bugetar finalizat.
8.10. Potrivit art.1651 din Codul muncii, angajatorul este în drept să acorde anual angajaţilor ajutor material în modul şi condiţiile prevăzute de contractul colectiv de muncă, de alt act normativ la nivel de unitate şi/sau de actele normative în vigoare. Ajutorul material poate fi acordat angajatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului ori adăugat la indemnizaţia de concediu.
Potrivit art.42 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, funcţionarului public i se acordă ajutoare materiale în vederea soluţionării problemelor sociale şi de trai în conformitate cu legea.
Toți angajații Primăriei (primar, vice-primar, funcționari publici, alți salariați), pot beneficia deajutor material, în baza unei cereri scrise, în cuantum de un salariu mediu lunar,o dată într-un an calendaristic, în orice timp al anului, în baza dispoziției primarului.Ajutorul material se acordă în baza unui regulament intern aprobat prin decizie a consiliului local şi se plăteşte din venituri proprii, în limita resurselor financiare disponibile.
IX. GARANȚII SOCIALE ÎN CAZ DE STARE DE URGENȚĂ SAU STARE DE
URGENTĂ ÎN SANATATEA PUBLICĂ
9.1. Potrivit art.10 din Legea nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, fainanţarea măsurilor legate de declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război se face din mijloacele bugetului de stat, ale bugetelor locale, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.
9.2. Potrivit art.64 din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, finanțarea activităților de sănătate publică se efectuează din: 1) bugetul de stat; 2) fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală; 3) alte resurse financiare permise de legislație.
9.3. Pentru motivarea financiară a angajaților Primăriei (primar, vice-primar, funcționari publici, alți salariați) implicați în prevenirea, supravegherea, controlul infecţiei COVID-19, pe perioada stării de urgenţă sau stării de urgenţă în sănătatea publică, poate fi acordat un spor de compensare lunar pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate, în mărime de până la un salariu mediu lunar, în baza dispoziției primarului. Mărimea concretă a sporului lunar de compensare se stabileşte de către primar, în funcţie deriscurile activității, aportul şi profesionalismul angajatului, proporţional timpului efectiv lucrat. Modul de acordare a sporului lunar de compensare este prevăzut într-un regulament intern aprobat prin decizie a consiliului localşi se plăteşte din venituri proprii, în limita resurselor financiare disponibile.
9.4. Angajații Primăriei (primar, vice-primar, funcționari publici, alți salariați), care în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu s-au infectat cu COVID-19, pot beneficia o indemnizaţie unică în mărime de un salariu mediu lunar, în baza dispoziției primarului. Indemnizaţia unică se acordă în baza unui regulament intern, aprobat prin decizie a consiliului local şi se plăteşte din venituri proprii, în limita resurselor financiare disponibile.
X. FORMAREA PROFESIONALĂ
10.1. Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesionalăa angajaților.
10.2. Formarea profesională a angajaților se va desfășura potrivit art.212-220 din Codul
muncii și art.37-38 din Legea nr.158/2008.
XI. SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
11.1. Organizarea securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008 și altor acte normative în domeniu.
11.2. Statul garantează angajaților apărarea dreptului acestora la o muncă care să corespundă cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă.
Dacă angajatul refuză să presteze munca în cazul apariţiei unui pericol pentru viaţa ori sănătatea sa, angajatorul este obligat să-i acorde angajatului, o altă muncă, corespunzătoare nivelului de pregătire profesională a angajatului, pînă la înlăturarea pericolului, cu menţinerea salariului de la locul de muncă precedent. În cazul în care acordarea unei alte munci nu este posibilă, timpul staţionării angajatului pînă la înlăturarea pericolului pentru viaţa sau sănătatea sa se plăteşte de angajator.
11.3. Măsurile privind securitatea, igiena şi sănătatea în muncă nu vor comporta, în nici o situaţie, obligaţii financiare din partea lucrătorilor.
XII. PARTENERIATUL SOCIAL ȘI GARANȚIILE ACTIVITĂȚII
COMITETULUI ANGAJAȚILOR
12.1. Părţile parteneriatului social la nivel de unitate sînt salariații şi angajatorii, în persoana reprezentanţilor împuterniciţi în modul stabilit.
12.2. Interesele salariaţilor unităţii în cadrul parteneriatului social – la negocierile colective, la încheierea, modificarea şi completarea contractului colectiv de muncă, la efectuarea controlului asupra îndeplinirii lui, precum şi la realizarea – sînt reprezentate de organul sindical din unitate, iar în lipsa acestuia – de alţi reprezentanţi aleşi de salariaţii unităţii.
12.3. În unităţile în care nu sînt constituite sindicate, interesele salariaţilor pot fi apărate de reprezentanţii aleşi ai acestora.Reprezentanţii salariaţilor sînt aleşi în cadrul adunării generale (conferinţei) a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor (delegaţilor) din unitate.
Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte de adunarea generală (conferinţa) a
salariaţilor, ţinîndu-se cont de numărul personalului din unitate.
Împuternicirile reprezentanţilor aleşi ai salariaţilor, modul de exercitare a acestora, precum şi durata şi limitele mandatului lor, se stabilesc de adunarea generală (conferinţa) a salariaţilor într-un act normativ la nivel de unitate.
12.4. Angajatorul este obligat să creeze condiţii pentru activitatea reprezentanţilor salariaţilor în corespundere cu legislația şi cu contractul colectiv de muncă.
12.5. Reprezentanţii salariaţilor şi ai angajatorilor au dreptul de a iniţia şi de a participa la negocierile colective pentru elaborarea, încheierea, modificarea sau completarea contractului colectiv de muncă.
Reprezentanţii părţilor cărora li s-a transmis propunerea în formă scrisă de începere a negocierilor
colective sînt obligaţi să purceadă la acestea în decurs de 7 zile calendaristice de la data avizării.
12.6. Participanţii la negocierile colective sînt liberi în alegerea chestiunilor ce vor
constitui obiectul de reglementare al contractelor colective de muncă.
Părţile sînt obligate să-şi furnizeze reciproc informaţiile necesare pentru desfăşurarea negocierilor colective cel tîrziu peste 2 săptămîni din momentul solicitării.
Participanţii la negocierile colective, alte persoane implicate în negocierile colective au obligaţia de a nu divulga informaţiile primite dacă acestea constituie secret de stat sau comercial.
Termenele, locul şi modul de desfăşurare a negocierilor colective se stabilesc de reprezentanţii părţilor care participă la negocierile respective.
12.7. Dacă, pe parcursul desfăşurării negocierilor colective, nu a fost adoptată o decizie coordonată asupra tuturor sau a unora din chestiunile abordate, se întocmeşte un proces-verbal asupra divergenţelor existente.
Dacă, în decurs de 3 luni din ziua derulării negocierilor, nu s-a ajuns la o înţelegere asupra unor prevederi ale proiectului contractului colectiv de muncă, părţile sînt obligate să semneze contractul doar pentru clauzele coordonate, întocmind, concomitent, un proces-verbal asupra divergenţelor existente.
Divergenţele nesoluţionate vor constitui obiectul unor negocieri colective ulterioare sau se vor soluţiona în conformitate legislația.
12.8. Persoanele care participă la negocierile colective, la elaborarea proiectului contractului colectiv de muncă se eliberează de la munca de bază, cu menţinerea salariului mediu pe termenul stabilit prin acordul părţilor, de cel mult 3 luni.
Toate cheltuielile legate de participarea la negocierile colective se compensează în modul stabilit de legislaţia în vigoare și de contractul colectiv de muncă.
Munca experţilor, specialiştilor şi mediatorilor este retribuită de partea care invită, dacă contractul colectiv de muncă nu prevede altfel.
Reprezentanţii salariaţilor, care participă la negocierile colective, în perioada desfăşurării acestora, nu pot fi supuşi sancţiunilor disciplinare, transferaţi la altă muncă sau concediaţi fără acordul prealabil al organului care i-a împuternicit, cu excepţia cazurilor de concediere prevăzute de lege pentru comiterea unor abateri disciplinare.
12.9. În cadrul autorităților publice locale interesele angajaților sunt reprezentate de Comitetul angajaților, ales potrivit pevederilor expuse supra.
XIII. DISPOZIȚII FINALE
13.1. Prezentul Contract colectiv de muncă intră în vigoare din momentul semnării de către părți.
13.2. Modificarea și completarea prezentului Contract colectiv de muncă are loc în urma negocierilor colective între părți și se consemneză într-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia. Orice modificare sau completare a Contractului colectiv de muncă urmează a fi adusă la cunoştinţa angajaţilor unităţii de către angajator în termen de 5 zile lucrătoare de la data operării, printr-un anunţ public plasat pe un panou informativ cu acces general la sediul unităţii, precum şi pe pagina web a acesteia, după caz.
13.3. Prezentul Contract colectiv de muncă expiră odată cu expirarea mandatului
2019-2023 a primarului.
13.4. În cazul încetării înainte de termen a mandatului primarului, contractul colectiv de muncă continuă să-şi producă efectele pînă la data expirării sale sau a intrării în vigoare a unui alt contract colectiv de muncă.
În cazul încetării înainte de termen a mandatului primarului, oricare dintre părţi poate propune celeilalte părţi să încheie un nou contract colectiv de muncă sau să prelungească contractul precedent.