Contract
C O N V E N Ţ I E
ÎNTRE
REPUBLICA MOLDOVA
ŞI
IRLANDA
PENTRU EVITAREA DUBLEI IMPUNERI ŞI PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE CU PRIVIRE LA IMPOZITELE PE VENIT
Republica Moldova şi Irlanda,
dorind să încheie o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit,
au convenit după cum urmează:
Articolul 1 PERSOANE VIZATE
Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante.
Articolul 2 IMPOZITE VIZATE
1. Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit, percepute în numele unui Stat Contractant sau al subdiviziunilor politice, sau al autorităţilor locale ale acestuia, indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Vor fi considerate ca impozite pe venit toate impozitele, percepute pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţilor mobiliare sau imobiliare.
3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica Convenţia, în particular, sînt:
(a) în cazul Irlandei:
(i) impozitul pe venit;
(ii) impozitul corporativ; şi
(iii) impozitul pe câştigurile de capital; ( în continuare “impozitul irlandez”);
(b) în cazul Moldovei: impozitul pe venit
( în continuare “impozitul moldovenesc”).
4. Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanţial similare, care sînt stabilite după data semnării Convenţiei, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor notifica reciproc asupra oricăror modificări importante operate în legislaţiile lor fiscale respective.
Articolul 3
DEFINIŢII GENERALE
1. În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:
(a) termenii “un Stat Contractant” şi “celălalt Stat Contractant” înseamnă Irlanda sau Republica Moldova, după cum cere contextul;
(b) termenul “Irlanda” include orice zonă în afara apelor teritoriale ale Irlandei, care, în conformitate cu dreptul internaţional, este sau poate fi pe viitor desemnată, potrivit legislaţiei Irlandei referitor la platoul continental, ca o zonă în limitele căreia pot fi exercitate drepturile Irlandei asupra fundului mării şi subsolului şi resurselor sale naturale;
(c) termenul “Moldova” înseamnă Republica Moldova şi, utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul acesteia, cuprins între frontierele sale, alcătuit din sol, subsol, ape şi spaţiu aerian de deasupra solului şi apelor, asupra căruia Republica Moldova îşi exercită suveranitatea şi jurisdicţia sa deplină şi exclusivă, în conformitate cu legislaţia sa internă şi cu dreptul internaţional;
(d) termenul “persoană” include o persoană fizică, o societate şi orice altă asociere de persoane;
(e) termenul “societate” înseamnă orice asociere corporativă sau orice entitate care este tratată, în scopuri fiscale, ca o asociere corporativă;
(f) termenul “întreprindere” se aplică la exercitarea oricărei activităţi de
afaceri;
(g) termenii “întreprindere a unui Stat Contractant” şi “întreprindere a celuilalt Stat Contractant” înseamnă, respectiv, o întreprindere gestionată de un rezident al unui Stat Contractant şi o întreprindere gestionată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
(h) termenul “trafic internaţional” înseamnă orice transport cu o navă maritimă sau aeronavă, exploatată de o întreprindere a unui Stat Contractant, cu excepţia cazului, când nava maritimă sau aeronava este exploatată numai între locurile situate în celălalt Stat Contractant;
(i) termenul “persoană naţională”, cu referinţă la un Stat Contractant, înseamnă:
(i) orice persoană fizică care are naţionalitatea sau cetăţenia acestui Stat Contractant; şi
(ii) orice persoană juridică sau asociaţie, care au primit un asemenea statut al lor, potrivit legislaţiei în vigoare a acestui Stat Contractant;
(j) termenul “autoritate competentă” înseamnă:
(i) în cazul Irlandei, Departamentul de venituri (the Revenue Commissioners) sau reprezentantul său autorizat;
(ii) în cazul Moldovei, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul său
autorizat;
(k) termenul “activitate de afaceri” include prestarea serviciilor profesionale şi altor activităţi cu caracter independent.
2. În ceea ce priveşte aplicarea Convenţiei la orice perioadă de timp de un Stat Contractant, orice termen, care nu este definit în ea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, va avea înţelesul pe care acesta îl are la acea perioadă de timp în cadrul legislaţiei acestui Stat cu referinţă la impozitele la care se aplică Convenţia, orice înţeles, potrivit legislaţiei fiscale aplicabile a acestui Stat, va prevala asupra înţelesului atribuit termenului conform altor legi ale acestui Stat.
Articolul 4 REZIDENT
1. În sensul prezentei Convenţii, termenul “rezident al unui Stat Contractant” înseamnă orice persoană, care, potrivit legislaţiei acestui Stat, este supusă impunerii fiscale acolo conform domiciliului, rezidenţei, locului de înregistrare sau incorporare, locului de conducere ale sale sau oricărui alt criteriu de natură similară şi, de asemenea, include acest Stat şi orice subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia. Totuşi, acest termen nu va include orice persoană care este supusă impunerii fiscale în acest Stat numai în legătură cu veniturile realizate din surse aflate în acest Stat.
2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:
(a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului cu care relaţiile sale personale şi economice sînt mai strânse (centrul intereselor vitale);
(b) dacă Statul, în care aceasta are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici unul dintre State, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care ea locuieşte în mod obişnuit;
(c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului, a cărui cetăţenie o are;
(d) dacă aceasta are cetăţenia ambelor State sau a nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care este situat locul conducerii sale efective.
Articolul 5
REPREZENTANŢĂ PERMANENTĂ
1. În sensul prezentei Convenţii, termenul “reprezentanţă permanentă” înseamnă un loc fix de afaceri prin care este exercitată, integral sau parţial, activitatea de afaceri a unei întreprinderi.
2. Termenul “reprezentanţă permanentă”, în special, include:
(a) un loc de conducere;
(b) o filială;
(c) un birou;
(d) o fabrică;
(e) un atelier; şi
(f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Termenul “reprezentanţă permanentă”, de asemenea, cuprinde:
(a) un şantier de construcţie, un proiect de construcţie, asamblare sau montaj sau activităţile de supraveghere în legătură cu acestea, numai dacă asemenea şantier, proiect sau activităţi continuă mai mult de şase luni în orice perioadă de douăsprezece luni;
(b) prestarea serviciilor, inclusiv a serviciilor de consultanţă, de o întreprindere, prin intermediul angajaţilor sau altui personal angajat de întreprindere în acest scop, numai dacă activităţile de această natură continuă (pentru acelaşi proiect sau un proiect conex) într-un Stat Contractant pentru o perioadă sau perioade însumând mai mult de şase luni în orice perioadă de douăsprezece luni.
4. O persoană care exercită activităţi în largul mării într-un Stat Contractant în legătură cu explorarea sau exploatarea fundului mării şi subsolului şi resurselor sale naturale situate în acest Stat va fi considerată că exercită activitate de afaceri printr-o reprezentanţă permanentă în acest Stat, dacă asemenea activităţi sînt exercitate pentru o perioadă sau perioade însumând mai mult de 30 zile în orice perioadă de douăsprezece luni.
5. Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, termenul “reprezentanţă permanentă” va fi considerat, că nu include:
(a) utilizarea de instalaţii, exclusiv, în scopul depozitării, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparţinând întreprinderii;
(b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii, exclusiv, în scopul depozitării, expunerii sau livrării;
(c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii, exclusiv, în scopul prelucrării de către altă întreprindere;
(d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul achiziţionării produselor sau mărfurilor sau colectării de informaţii pentru întreprindere;
(e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, în scopul exercitării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar;
(f) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv, pentru orice combinare de activităţi, specificate la subparagrafele de la (a) la (e), cu condiţia, ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezultă din această combinare, să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
6. Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, când o persoană - alta decât un agent cu statut independent, căruia i se aplică paragraful 7 - acţionează în numele unei întreprinderi şi are, şi, de regulă, utilizează într-un Stat Contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, atunci această întreprindere va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă în acest Stat, referitoare la orice activităţi pe care această persoană le exercită pentru întreprindere, cu excepţia cazurilor, când activităţile acestei persoane sînt limitate de cele specificate la paragraful 5, care fiind exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu transformă acest loc fix de afaceri într-o reprezentanţă permanentă, potrivit prevederilor acestui paragraf.
7. O întreprindere nu va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă într-un Stat Contractant, numai prin faptul, că aceasta exercită activitate de afaceri în acest Stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia, ca asemenea persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.
8. Faptul, că o societate rezidentă a unui Stat Contractant, controlează sau este controlată de o societate rezidentă a celuilalt Stat Contractant sau care exercită activitate de afaceri în acel celălalt Stat (fie, printr-o reprezentanţă permanentă sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăţi o reprezentanţă permanentă a celeilalte.
Articolul 6
VENITUL DIN PROPRIETĂŢI IMOBILIARE
1. Venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din silvicultură), situate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
2. Termenul “proprietăţi imobiliare” va avea înţelesul pe care îl are, potrivit legislaţiei Statului Contractant, în care proprietăţile în cauză sînt situate. Termenul va include, în orice caz, accesoriile proprietăţilor imobiliare, inventarul viu şi
echipamentul, utilizat în agricultură şi silvicultură, drepturile, asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la plăţile variabile sau fixe, achitate ca compensaţii pentru exploatarea sau concesionarea zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor resurse naturale; navele maritime şi aeronavele nu vor fi considerate ca proprietăţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului, realizat din utilizarea directă, din închirierea sau din utilizarea în orice altă formă a proprietăţilor imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietăţile imobiliare ale unei întreprinderi.
Articolul 7
PROFITURI DIN ACTIVITĂŢI DE AFACERI
1. Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte din ele care este atribuită acelei reprezentanţe permanente.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci în fiecare Stat Contractant acestei reprezentanţe permanente i se vor atribui profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea, a cărei reprezentanţă permanentă ea este.
3. La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi admise spre deducere cheltuielile, efectuate pentru scopurile reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare astfel suportate, indiferent de faptul, că s-au efectuat în Statul în care este situată reprezentanţa permanentă sau în altă parte.
4. În măsura, în care într-un Stat Contractant se obişnuieşte ca profiturile, atribuite unei reprezentanţe permanente, să fie determinate în baza repartizării proporţionale a profiturilor totale ale întreprinderii către diversele sale oficii, nimic la paragraful 2 nu va împiedica acest Stat Contractant să determine profiturile impozabile printr-o asemenea repartizare obişnuită; totuşi, metoda de repartizare adoptată va fi aceea, ca rezultatul să fie în conformitate cu principiile incluse în acest articol.
5. Nici un profit nu va fi atribuit unei reprezentanţe permanente, din simplul motiv, că această reprezentanţă permanentă achiziţionează produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6. În sensul paragrafelor precedente, profiturile, atribuite reprezentanţei permanente, vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motiv temeinic şi suficient de a proceda altfel.
7. Când profiturile includ elemente de venit sau câştiguri, care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.
Articolul 8
TRANSPORTURI MARITIME ŞI AERIENE
1. Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor, vor fi impuse numai în acest Stat.
2. În sensul prezentului articol, profiturile din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor includ:
(a) profiturile din închirierea navelor maritime sau aeronavelor fără echipaj; şi
(b) profiturile din utilizarea, din menţinerea sau din închirierea containerelor (inclusiv a remorcilor şi a utilajului conex pentru transportarea containerelor), utilizate pentru transportarea produselor sau mărfurilor;
dacă asemenea închiriere sau asemenea utilizare, menţinere sau închiriere, după caz, este aferentă exploatării în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor din participarea la un fond comun, la o afacere în comun sau la o agenţie internaţională de exploatare a mijloacelor de transport, dar numai acelei părţi a profiturilor astfel realizate, care este atribuită participantului proporţional cotei sale în exploatarea comună.
Articolul 9
ÎNTREPRINDERI ASOCIATE
1. Când:
(a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau
(b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant,
şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sînt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără aceste
condiţii ar fi fost calculate uneia din întreprinderi, dar nu au fost astfel calculate, datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acestei întreprinderi şi impuse, în consecinţă.
2. Când un Stat Contractant include în profiturile unei întreprinderi a acestui Stat - şi impune, în consecinţă - profiturile, asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă impunerii fiscale în acel celălalt Stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului Stat menţionat, dacă condiţiile stabilite între două întreprinderi ar fi fost aceleaşi ca şi cele, stabilite între întreprinderile independente, atunci acel celălalt Stat va proceda la o modificare corespunzătoare a sumei impozitului perceput acolo pe acele profituri. La efectuarea acestei modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii şi, în caz de necesitate, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor consulta reciproc.
Articolul 10 DIVIDENDE
1. Dividendele, plătite de o societate rezidentă a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant, a cărui rezidentă este societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dividendelor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi:
(a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă proprietarul beneficiar este o societate (alta decât o societate de persoane), care controlează, în mod direct sau indirect, cel puţin 25 la sută din drepturile de vot ale societăţii plătitoare de dividende;
(b) 10 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.
Acest paragraf nu va afecta impunerea societăţii în ceea ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele.
3. Termenul “dividende”, astfel cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din acţiuni sau alte drepturi, ce nu sînt titluri de creanţă, participante la profituri, precum veniturile din alte drepturi corporative, care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni, potrivit legislaţiei Statului, a cărui rezidentă este societatea distribuitoare de profituri.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dividendelor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, a cărui rezidentă este societatea plătitoare de dividende, printr- o reprezentanţă permanentă situată acolo şi deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sînt plătite, este efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.
5. Când o societate rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat nu poate supune nici unui impozit dividendele plătite de societate, cu excepţia cazului, când asemenea dividende sînt plătite unui rezident al acelui celălalt Stat sau când deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sînt plătite, este efectiv legată de o reprezentanţă permanentă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite constau, integral sau parţial, din profituri sau venituri ce provin din acel celălalt Stat.
Articolul 11 DOBÂNZI
1. Dobânzile, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în acel celălalt Stat.
2. Xxxxxx, aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi 5 la sută din suma brută a dobânzilor.
3. Indiferent de prevederile paragrafului 2, dobânzile specificate la paragraful 1 vor fi impuse numai în Statul Contractant, al cărui rezident este primitorul, dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor este rezident al acestui Stat şi:
(a) este acest Stat sau Banca Centrală, o subdiviziune politică sau o autoritate locală a acestuia;
(b) dacă dobânzile sînt plătite de Statul în care provin dobânzile sau de o subdiviziune politică, de o autoritate locală sau de o persoană juridică de drept public a acestuia;
(c) dacă dobânzile sînt plătite în legătură cu un împrumut, titlu de creanţă sau credit, care este datorat sau efectuat, acordat, garantat sau asigurat de acest Stat sau de o subdiviziune politică, sau de o autoritate locală, sau de o agenţie de finanţare a exportului a acestuia;
(d) este o instituţie financiară; sau
(e) dacă dobânzile sînt plătite în legătură cu o datorie, care a apărut în urma vânzării în credit a oricărui echipament, oricăror mărfuri sau servicii.
4. Termenul “dobânzi”, astfel cum este utilizat în acest articol, înseamnă veniturile din creanţe de orice natură, însoţite sau nu de garanţii ipotecare şi de dreptul de participare la profiturile debitorului, şi, în special, veniturile din hârtii de valoare de stat şi veniturile din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile, aferente acestor hârtii de valoare, titluri de creanţă sau obligaţiuni, precum şi toate
celelalte venituri asimilate veniturilor din sumele de bani date cu împrumut, potrivit legislaţiei Statului din care provin veniturile, însă nu include orice venituri, care sînt tratate ca dividende, potrivit articolului 10. Penalităţile calculate pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate ca dobânzi în sensul acestui articol.
5. Prevederile paragrafului 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al dobânzilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin dobânzile, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi titlurile de creanţă, în legătură cu care se plătesc dobânzile, sînt efectiv legate de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.
6. Dobânzile vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant, când plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, când plătitorul dobânzilor, fie, că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă, în legătură cu care a apărut datoria, pentru care se plătesc dobânzile, şi aceste dobânzi se suportă de asemenea reprezentanţă permanentă, atunci aceste dobânzi vor fi considerate că provin din Statul, în care este situată reprezentanţa permanentă.
7. Când, datorită unor relaţii speciale existente între plătitor şi proprietarul beneficiar al dobânzilor sau între ambii şi o oarecare terţă persoană, suma dobânzilor, referitoare la titlul de creanţă pentru care ea este plătită, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi proprietarul beneficiar al dobânzilor, în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămâne impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 12 ROYALTY
1. Royalty, ce provin într-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în acel celălalt Stat.
2. Totuşi, aceste royalty pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă proprietarul beneficiar al royalty este un rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel perceput nu va depăşi 5 la sută din suma brută a royalty.
3. Termenul “royalty”, astfel cum este utilizat în acest articol, înseamnă plăţile de orice natură, primite ca compensaţie pentru utilizarea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor, utilizate pentru emisiunile de radio sau televiziune, orice brevet de invenţii, emblemă comercială, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu, sau pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafului 1 şi 2 nu se vor aplica, dacă proprietarul beneficiar al royalty, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin royalty, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc royalty, este efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.
5. Royalty vor fi considerate, că provin dintr-un Stat Contractant când plătitorul este un rezident al acestui Stat. Totuşi, când plătitorul de royalty, fie, că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă, în legătură cu care a apărut obligaţia de a plăti royalty, şi aceste royalty se suportă de asemenea reprezentanţă permanentă, atunci aceste royalty vor fi considerate că provin din Statul Contractant, în care este situată reprezentanţa permanentă.
6. Când, datorită unor relaţii speciale existente între plătitor şi proprietarul beneficiar al royalty sau între ambii şi o oarecare terţă persoană, suma royalty referitoare la utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care ea este plătită, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi proprietarul beneficiar al royalty, în lipsa unor astfel de relaţii, atunci prevederile acestui articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În asemenea situaţie partea excedentară a plăţilor va rămâne impozabilă, potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
Articolul 13 CÂŞTIGURI DE CAPITAL
1. Câştigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare, specificate la articolul 6 şi situate în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
2. Câştigurile, realizate din înstrăinarea proprietăţilor mobiliare, ce fac parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, inclusiv câştigurile din înstrăinarea acestei reprezentanţe permanente (separat sau cu întreaga întreprindere), pot fi impuse în acel celălalt Stat.
3. Câştigurile, realizate de o întreprindere a unui Stat Contractant din înstrăinarea navelor maritime sau aeronavelor, exploatate în trafic internaţional sau a proprietăţilor mobiliare, ce ţin de exploatarea acestor nave maritime sau aeronave, vor fi impuse numai în acest Stat.
4. Câştigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea acţiunilor, a căror valoare este realizată mai mult de 50 la sută, direct sau indirect, din proprietăţi imobiliare situate în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
5. Câştigurile, realizate din înstrăinarea oricăror proprietăţi, altor decât cele specificate la paragrafele 1, 2, 3 şi 4, vor fi impuse numai în Statul Contractant, a cărui rezidentă este persoana care înstrăinează.
6. Prevederile paragrafului 5 nu vor afecta dreptul unui Stat Contractant de a percepe, potrivit legislaţiei sale, un impozit asupra câştigurilor din înstrăinarea oricărei proprietăţi, realizate de o persoană fizică, care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant şi a fost rezidentă a primului Stat menţionat în orice perioadă de timp pe parcursul a trei ani imediat precedenţi înstrăinării proprietăţii.
Articolul 14
VENITURI DIN MUNCA SALARIATĂ
1. Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 şi 18, salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepţia cazului, când munca salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remuneraţiile astfel primite de acolo pot fi impuse în acel celălalt Stat.
2. Indiferent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menţionat, dacă:
(a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat, şi
(b) remuneraţiile sînt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident al celuilalt Stat, şi
(c) remuneraţiile nu sînt suportate de o reprezentanţă permanentă pe care patronul o are în celălalt Stat.
3. Indiferent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile, primite în legătură cu munca salariată exercitată la bordul unei nave maritime sau aeronave, exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant, pot fi impuse în acest Stat.
Articolul 15 ONORARIILE DIRECTORILOR
Onorariile directorilor şi alte plăţi similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al consiliului directorilor al unei societăţi, care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
Articolul 16
ARTIŞTI ŞI SPORTIVI
1. Indiferent de prevederile articolelor 7 şi 14, venitul, realizat de un rezident al unui Stat Contractant ca un artist de estradă, astfel cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune, sau un interpret muzical, sau ca un sportiv, din activităţile lui personale, exercitate în celălalt Stat Contractant, poate fi impus în acel celălalt Stat.
2. Când venitul, în legătură cu activităţile personale, exercitate de un artist de estradă sau de un sportiv în această calitate a sa, nu revine însuşi artistului de estradă sau sportivului, ci altei persoane, acest venit, indiferent de prevederile articolelor 7 şi 14, poate fi impus în Statul Contractant în care sînt exercitate activităţile artistului de estradă sau sportivului.
Articolul 17
PENSII ŞI ANUITĂŢI
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 18, pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al unui Stat Contractant pentru munca salariată exercitată în trecut, şi orice anuitate, plătită unui asemenea rezident pentru munca salariată exercitată în trecut, vor fi impuse numai în acest Stat.
2. Termenul “anuitate” înseamnă o sumă fixă, plătită periodic la perioade stabilite pe parcursul vieţii sau pe parcursul unei perioade de timp specificate sau stabilite, în virtutea unei obligaţii de a efectua plăţi în schimbul unei compensări corespunzătoare şi depline făcută în bani sau în echivalent bănesc.
Articolul 18 SERVICIUL PUBLIC
1. (a) Salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare, plătite de un Stat Contractant sau de o subdiviziune politică, sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau subdiviziuni, sau autorităţi, vor fi impuse numai în acest Stat.
(b) Totuşi, asemenea salarii, simbrii şi alte remuneraţii similare vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat, care:
(i) are cetăţenia acelui Stat; sau
(ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării serviciilor.
2. (a) Indiferent de prevederile paragrafului 1, pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite de, sau din fondurile create de un Stat Contractant sau de o subdiviziune
politică, sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau subdiviziuni, sau autorităţi, vor fi impuse numai în acest Stat.
(b) Totuşi, asemenea pensii şi alte remuneraţii similare vor fi impuse numai în celălalt Stat Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acelui Stat.
3. Prevederile articolelor 14, 15, 16 şi 17 se vor aplica salariilor, simbriilor, pensiilor şi altor remuneraţii similare pentru serviciile prestate în legătură cu activitatea de afaceri, exercitată de un Stat Contractant sau de o subdiviziune politică, sau de o autoritate locală a acestuia.
Articolul 19 STUDENŢI
Plăţile, primite de un student sau de un stagiar care este sau a fost imediat înainte de a vizita un Stat Contractant rezident al celuilalt Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat, exclusiv, în scopul instruirii sau pregătirii sale, destinate pentru întreţinerea, instruirea sau pregătirea sa, nu vor fi impuse în acest Stat, cu condiţia, ca asemenea plăţi să provină din surse aflate în afara acestui Stat.
Articolul 20 ALTE VENITURI
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant, indiferent de sursa de provenienţă, care nu sînt tratate la articolele precedente ale prezentei Convenţii, vor fi impuse numai în acest Stat.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altor decât veniturile din proprietăţi imobiliare, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al articolului 6, dacă proprietarul beneficiar al veniturilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea, în legătură cu care se plătesc veniturile, este efectiv legată de această reprezentanţă permanentă. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile articolului 7.
3. Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant, care nu sînt tratate la articolele precedente ale prezentei Convenţii şi care provin în celălalt Stat Contractant, pot fi, de asemenea, impuse în acel celălalt Stat.
Articolul 21 ELIMINAREA DUBLEI IMPUNERI
1. Sub rezerva prevederilor legislaţiei Irlandei cu privire la permiterea trecerii în contul impozitului irlandez a impozitului plătibil pe un teritoriu din afara Irlandei (care nu vor afecta principiul general al acestora):
(a) impozitul moldovenesc, plătit potrivit legislaţiei Moldovei şi în conformitate cu prezenta Convenţie, fie direct sau prin deducere, pe profituri, venituri sau câştiguri din surse aflate în Moldova (exceptând, în cazul dividendelor, impozitul plătibil în ceea ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele), va fi dedus din orice impozit irlandez, calculat cu referinţă la aceleaşi profituri, venituri sau câştiguri la care se calculează impozitul moldovenesc;
(b) în cazul dividendelor plătite de o societate rezidentă a Moldovei unei societăţi, care este rezidentă a Irlandei şi care controlează, în mod direct sau indirect, cel puţin 5 la sută din drepturile de vot ale societăţii plătitoare de dividende, trecerea în cont va include (suplimentar oricărui impozit moldovenesc pentru care este permisă trecerea în cont, potrivit prevederilor subparagrafului (a) al acestui paragraf) impozitul moldovenesc plătit de către societate în ceea ce priveşte profiturile din care se plătesc asemenea dividende.
2. În Moldova dubla impunere va fi eliminată în felul următor:
Când un rezident al Moldovei realizează venit, care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, poate fi impus în Irlanda, atunci Moldova va permite deducerea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit, plătit în Irlanda. Xxxxxx, asemenea deducere nu va depăşi acea parte a impozitului pe venit, calculată până la acordarea deducerii, ce se atribuie venitului, care poate fi impus în Irlanda.
3. În sensul paragrafelor 1 şi 2, profiturile, veniturile şi câştigurile de capital, deţinute de un rezident al unui Stat Contractant, care pot fi impuse în celălalt Stat Contractant în conformitate cu prezenta Convenţie, vor fi considerate că provin din surse aflate în acel celălalt Stat.
4. Când, în conformitate cu orice prevederi ale prezentei Convenţii, venitul realizat de un rezident al unui Stat Contractant este scutit de impunere în acest Stat, totuşi, asemenea Stat poate, la calcularea sumei impozitului pe venitul rămas al acestui rezident, să ţină cont de venitul scutit.
5. Când, în conformitate cu orice prevedere a prezentei Convenţii, veniturile sau câştigurile sînt, integral sau parţial, scutite de impunere într-un Stat Contractant şi, în conformitate cu legislaţia în vigoare a celuilalt Stat Contractant, o persoană, în ceea ce priveşte aceste venituri sau asemenea câştiguri, este supusă impunerii cu referinţă la suma acestora, care este trimisă sau primită în acel celălalt Stat şi nu în ce priveşte suma totală a acestora, atunci scutirea, permisă potrivit prezentei Convenţii în primul Stat menţionat, se va aplica numai acelei părţi a veniturilor sau câştigurilor, care este trimisă sau primită în acel celălalt Stat.
Articolul 22 NEDISCRIMINAREA
1. Persoanele naţionale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse în celălalt Stat Contractant nici unei impuneri sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impunerea şi obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acelui celălalt Stat, aflate în aceleaşi circumstanţe, în special, în privinţa rezidenţei. Indiferent de prevederile articolului 1, această prevedere se va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sînt rezidente ale unui sau ambelor State Contractante.
2. Impunerea unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt Stat, decât impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt Stat, care exercită aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant orice deduceri, înlesniri şi scutiri cu titlu personal pe baza statutului civil sau obligaţiilor familiale, în ceea ce priveşte impunerea, pe care le acordă propriilor săi rezidenţi.
3. Cu excepţia cazului, când se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 7 al articolului 11 sau paragrafului 6 al articolului 12, dobânzile, royalty şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant vor fi deduse, în scopul determinării profiturilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii, ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului Stat menţionat.
4. Întreprinderile unui Stat Contractant al căror capital este, integral sau parţial, deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat menţionat nici unei impuneri sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impunerea şi obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menţionat.
Articolul 23
PROCEDURA AMIABILĂ
1. Când o persoană consideră, că din acţiunile unui sau ambelor State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impunere care nu este în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate, indiferent de căile de atac, prevăzute de legislaţia internă a acestor State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant, a cărui rezidentă ea este sau, dacă cazul său cade sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 22, a acelui Stat Contractant, a cărui persoană naţională ea este. Cazul trebuie prezentat în decurs de trei ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă, că impunerea nu este în conformitate cu prevederile Convenţiei.
2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia i se pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în stare să ajungă la o soluţie satisfăcătoare, să rezolve cazul de
comun acord cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant, în scopul evitării impozitării care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de orice termene prevăzute de legislaţia internă a Statelor Contractante.
3. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve de comun acord orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării Convenţiei.
4. Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente.
Articolul 24
SCHIMB DE INFORMAŢII
1. Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb de astfel de informaţii, anticipat relevante realizării prevederilor prezentei Convenţiei sau pentru administrarea sau aplicarea legislaţiei interne referitoare la impozitele de orice gen şi tip, percepute în numele Statelor Contractante sau al subdiviziunilor politice, sau al autorităţilor locale ale acestora, în măsura, în care impunerea nu contravine Convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolul 1 şi 2.
2. Orice informaţie primită de un Stat Contractant, conform paragrafului 1, va fi tratată ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia primită, potrivit legislaţiei interne a acestui Stat, şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) abilitate cu stabilirea sau perceperea, încasarea forţată sau urmărirea judiciară, soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele menţionate la paragraful 1 sau supravegherea celor de mai sus. Asemenea persoane sau autorităţi vor utiliza informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti publice sau în deciziile judiciare.
3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2, în nici un caz, nu vor fi interpretate ca impunând unui Stat Contractant obligaţia:
(a) de a realiza măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative ale acestui sau ale celuilalt Stat Contractant;
(b) de a furniza informaţii care nu pot fi accesibile potrivit legislaţiei sau în procesul administrării obişnuite a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
(c) de a furniza informaţii care ar dezvălui orice secret de negoţ, de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau procedeu comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară politicii de stat (ordre public).
4. Dacă informaţia este solicitată de către un Stat Contractant în conformitate cu acest articol, celălalt Stat Contractant va utiliza măsurile sale de colectare a informaţiei în vederea obţinerii informaţiei solicitate, chiar dacă acel celălalt Stat nu are nevoie de
asemenea informaţie pentru propriile sale scopuri fiscale. Obligaţia cuprinsă în propoziţia precedentă este supusă limitărilor paragrafului 3, dar, în nici un caz, asemenea limitări nu vor fi interpretate ca permiţând unui Stat Contractant să refuze furnizarea informaţiei numai din cauza, că acesta nu are interes intern în asemenea informaţie.
5. Prevederile paragrafului 3, în nici un caz, nu vor fi interpretate ca permiţând unui Stat Contractant să refuze furnizarea informaţiei numai din cauza, că informaţia este deţinută de o bancă, altă instituţie financiară, mandatar sau persoană, care acţionează în calitate de agent sau persoană de încredere, sau din cauza, că aceasta este legată de interesele de proprietate ale unei persoane.
Articolul 25
MEMBRII MISIUNILOR DIPLOMATICE ŞI POSTURILOR CONSULARE
Nimic în prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau posturilor consulare în virtutea normelor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor acordurilor speciale.
Articolul 26
INTRAREA ÎN VIGOARE
Prezenta Convenţie va intra în vigoare la data ultimei notificări în scris, prin canale diplomatice, confirmând îndeplinirea de către Statele Contractante a procedurilor interne necesare pentru intrarea ei în vigoare şi prevederile sale vor avea efect:
(a) în Irlanda:
(i) cu referinţă la impozitul pe venit şi impozitul pe câştigurile de capital, pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare;
(ii) cu referinţă la impozitul corporativ, pentru orice an financiar, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare;
(b) în Moldova:
(i) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare;
(ii) cu referinţă la celelalte impozite pe venit, la impozitele, percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare.
Articolul 27 DENUNŢAREA
Prezenta Convenţie va rămâne în vigoare până la denunţare de către unul dintre Statele Contractante. Fiecare Stat Contractant poate denunţa Convenţia, prin canale diplomatice, înaintând o notă de denunţare scrisă, cu cel puţin şase luni până la finele oricărui an calendaristic, ce urmează după o perioadă de cinci ani de la data în care Convenţia a intrat în vigoare. În asemenea situaţie prezenta Convenţie îşi va înceta efectul:
(a) în Irlanda:
(i) cu referinţă la impozitul pe venit şi impozitul pe câştigurile de capital, pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare;
(ii) cu referinţă la impozitul corporativ, pentru orice an financiar, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare;
(b) în Moldova:
(i) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare;
(ii) cu referinţă la celelalte impozite pe venit, la impozitele, percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezenta Convenţie.
Întocmit la la 200 în două exemplare originale, în limbile moldovenească şi engleză, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Republica Moldova Pentru Irlanda
PROTOCOL
La momentul semnării Convenţiei între Republica Moldova şi Irlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, ambele părţi au convenit asupra următoarelor prevederi, care vor forma o parte integră a Convenţiei.
Suplimentar la articolul 4:
S-a convenit, că un fond de pensii recunoscut, instituit într-un Stat Contractant, va fi considerat ca rezident al acestui Stat, indiferent de faptul că venitul fondului nu este impus în acest Stat. Un fond de pensii recunoscut va fi considerat orice fond, care este instituit în scopul acordării indemnizaţiilor de ieşire la pensie.
S-a convenit, că un Fond contractual comun (Common Contractual Fund (CCF), instituit în Irlanda, nu va fi considerat ca rezident al Irlandei şi va fi tratat ca transparent din punct de vedere fiscal, în sensul acordării beneficiilor tratatului fiscal.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezentul Protocol.
Întocmit la Chişinău la 28 mai 2009 în două exemplare originale, în limbile moldovenească şi engleză, ambele texte fiind egal autentice.