CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA
ADMINISTRAŢIA SOCIALĂ COMUNITARĂ ORADEA
SERVICIUL PROGRAME SOCIALE
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
A COMPARTIMENTULUI CABINETE MEDICALE ŞCOLARE
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art.1 Prin HCL nr.584 /2009 Consiliul Local al Municipiului Oradea – Administraţia Socială Comunitară Oradea a preluat prin transfer de la Ministerul Sănătăţii personalul şi bunurile ce privesc asistenţa medicală desfăşurată în cabinetele medicale şcolare, universitare şi de medicină dentară din unităţile de învăţământ, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, H.G. nr.56/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale.
Art. 2 (1) În structura Administraţiei Sociale Comunitare Oradea funcţionează Compartimentul Cabinete Medicale Şcolare – serviciu specializat, fără personalitate juridică, coordonat şi monitorizat de către Serviciul Programe Sociale.
(2) Misiunea Compartimentului Cabinete Medicale Şcolare este acordarea asistenţei medicale şi asistenţei medicale stomatologice preşcolarilor, elevilor şi studentilor pe toată perioada în care aceştia se află în unităţile de învăţământ (grădiniţe, şcoli, unităţi de învăţământ superior) din municipiul Oradea.
(3) Cabinetele medicale şcolare funcţionează ca unităţi cu program de lucru zilnic, cu exceptia zilelor de sâmbătă, duminică şi a sărbătorilor legale.
(4) Beneficiarii serviciilor specializate acordate în cabinetele medicale şcolare sunt preşcolarii, elevii şi studenţii care frecventează unităţile de învăţământ din municipiul Oradea.
Art. 3 Sediul Compartimentului Cabinete medicale şcolare, este în Oradea, str. Primăriei, nr.42 – sediul Administraţiei Sociale Comunitare Oradea. Cabinetele medicale şcolare şi de medicină dentară şcolare îşi au sediul în cadrul unităţilor de învăţământ în care se asigură asistenţa medicală.
Art.4 Scopul Cabinetelor medicale Şcolare este asigurarea asistenţei medicale şi stomatologice în unităţile de învăţământ de stat, în conformitate cu prevederile OUG nr. 162/2008, OMS nr. 653/2001 şi OMS nr. 1668/2011.
Asistenţa medicală şcolară reprezintă ansamblul activităţilor de medicină preventivă şi curativă care se desfăşoară în toate unităţile de învăţământ de stat si particulare autorizate/acreditate.
Art. 5 Obiectivul principal al activităţilor de medicină şcolară este de a asigura o dezvoltare psihosomatică armonioasă a preşcolarilor, şcolarilor şi studenţilor prin aplicarea metodelor de prevenţie adecvate.
Art. 6 Examinarea şi evaluarea stării de sănătate acordate prin asistenţa medicală pentru preşcolari şi elevi se asigură pe toată perioada în care aceştia se află în unităţile de învăţământ, având următoarele componente:
a) servicii de asigurare a unui mediu sănătos pentru comunitatea de preşcolari şi/sau elevi - identificarea şi managementul riscurilor pentru sănătatea colectivităţii, gestionarea circuitelor funcţionale, verificarea respectării reglementărilor de sănătate publică;
b) servicii de menţinere a stării de sănătate individuale şi colective - imunizări, triaj epidemiologic;
c) servicii de examinare a stării de sănătate a elevilor - evaluarea stării de sănătate, monitorizarea copiilor cu afecţiuni cronice, eliberarea documentelor medicale necesare;
d) servicii de asigurare a stării de sănătate individuale - acordarea de scutiri medicale, acordarea de îngrijiri medicale pentru afecţiuni curente, care nu necesită apelarea la Serviciul unic de urgenţă - 112, până la preluarea copilului de către medicul de familie sau în colaborare cu acesta;
e) servicii medicale de asigurare a stării de sănătate - acţiuni medicale curative, acordarea de consultaţii medicale la cerere, eliberarea de bilete de trimitere în regim special şi de reţete gratuite şi acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă;
f) activităţi de educaţie pentru sănătate şi de promovare a unui stil de viaţă sănătos.
Art.7 La elaborarea prezentului regulament s-au avut în vedere şi au fost respectate prevederile următoarelor acte normative:
- Legea nr.215/2001 – privind administraţia publică locală;
- Legea nr.53/2003 – Codul Muncii;
- Legea nr.477/2004 – privind Codul de Conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;
- Legea nr. 95/2006 - privind reforma în domeniul sănătăţii;
- Codul de deontologie medicală - al Colegiului Medicilor din România;
- Codul de etică şi deontologie - al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România;
- Codul deontologic al medicului dentist;
- O.U.G. nr. 96/2003 – privind protecţia maternităţii la locurile de muncă;
- Legea nr. 25/2004 – pentru aprobarea O.U.G. nr. 96/2003 – privind protecţia maternităţii la locurile de muncă;
- Legea nr.319/2006 - privind securitatea şi sănătatea în muncă, H.G. nr.355/2007 pentru aprobarea metodologiei de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006;
- Legea nr.19/2000 – privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
Ordinul 653/25.09.2001 - privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor.
O.U.G. 162/2008 – privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale.
HG nr. 56/2009 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. 162/2008 – privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale.
Ordin nr. 619/2002 – pentru aprobarea funcţionării ocupaţiei de mediator sanitar şi a Normelor tehnice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii mediatorilor sanitari în anul 2002
Ordin 820/30.06.2009 – al Ministerului Sănătăţii pentru modificarea şi completarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr 502/24.04.2009 privind aprobarea modelului de protocol între direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice locale în vederea transferului asitenţei medicale comunitare şi asistenţei medicale desfăşurate în unităţile de învăţământ.
- Ordin nr. 1.668 din 9 decembrie 2011 (actualizat) pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos
- HG 1252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si functionare a creşelor si a altor unităţi de educaţie timpurie anteprescolară
CAPITOLUL II
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE
Art. 8 (1) Asistenţa medicală şi stomatologică din cabinetele medicale şcolare se asigură de următoarele categorii profesionale: medici şi medici dentişti cu drept de liberă practică şi asistenţi medicali.
(2) Categoriile profesionale prevăzute la alin. (1) sunt încadrate cu contract individual de muncă, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.
Art. 9 Normarea personalului medico-sanitar în cabinetele medicale din gradiniţele şi unităţile şcolare din Oradea, precum şi din unităţile de învatamânt superior se realizează conform legislaţiei în vigoare.
Art.10 (1) Repartizarea personalului medico-sanitar pe unităţile de învăţământ se va face echilibrat, astfel încât să cuprindă, de regulă, cel putin o şcoală generală, liceu, grup scolar şi, respectiv, cel putin o grădiniţă .
(2) Personalul sanitar mediu care are cuprinsă în normă, asigurarea asistenţei medicale atât în scoli cât şi în grădiniţe, îşi va organiza activitatea de aşa natură încât să asigure asistenţa medicală în grădiniţe în prima parte a programului de lucru, astfel încât să se poată realiza triajul copiilor la intrarea acestora în colectivitate.
(3) Normarea şi repartizarea personalului medico-sanitar pe unităţile de învăţământ se vor actualiza anual în baza datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Bihor.
(4) Activitatea asistentului medical care asigură asistenţa medicală copiilor care frecventează Centrul de Îngrijire şi Educaţie Timpurie – Creşe, aflat în structura Administraţiei Sociale Comunitare Oradea, este coordonată metodologic de către medicul şcolar arondat conform Deciziei Directorului General ASCO privind arondarea unităţilor de învăţământ de pe raza municipiului Oradea, pentru fiecare an şcolar, la medicii şcolari, medicii universitari, medicii stomatologi, precum şi la asistenţi medicali din cadrul Compartimentului Cabinte Medicale Şcolare – Serviciul Programe Sociale.
Art. 11. Atribuţiile medicilor din cabinetele medicale şcolare:
A. Servicii de asigurare a unui mediu sănătos pentru comunitatea de preşcolari şi/sau elevi
I. Identificarea şi managementul riscurilor pentru sănătatea colectivităţii.
1. Semnalează directorului şcolii şi institutiilor publice cu atribuţii de control încălcările legislative vizând determinanţii comportamentali ai stării de sănătate.
2. Semnalează nevoile de amenajare şi dotare a cabinetelor directorului unităţii de învăţâmânt şi comunităţii locale.
3. Controlează respectarea condiţiilor de igienă din spaţiile de învăţământ, de cazare şi alimentaţie din unităţile de învăţământ arondate.
4. Supraveghează recoltarea de produse biologice pentru investigaţiile de laborator, în vederea depistării afecţiunilor infectocontagioase la subiecţi şi contracţi.
5. Urmăreşte modul de respectare a normelor de igienă a procesului instructiv-educativ.
6. Controleaza prin sondaj, igiena individuală a preşcolarilor şi şcolarilor.
7. Verifică efectuarea periodică a examinărilor medicale ale personalului didactic şi administrativ-gospodăresc din unităţile arondate, conform reglementărilor de sănătate şi securitate în muncă.
,
II. Gestionarea circuitelor funcţionale
1. Evaluează circuitele funcţionale şi propune toate măsurile funcţionale pentru conformare la standardele şi normele de igienă.
2. Prezintă măsurile necesare directorului unităţii de învăţământ.
3. Sprijină conducerea şcolii în menţinerea condiţiilor igienico-sanitare în conformitate cu normele în vigoare;
4. Sprijină şi verifică implementarea măsurilor propuse.
III. Verificarea respectării reglementărilor de sănătate publică
1. Constată abaterile de la normele de igienă şi antiepidemice.
2. Informează, în scris, directorul şcolii şi/sau reprezentanţii direcţiei de sănătate publică judeţene în legătură cu aceste abateri.
3. Supervizează corectarea abaterilor.
IV. Verificarea condiţiilor şi a modului de preparare şi servire a hranei
Vizează întocmirea meniurilor din grădiniţe şi cantine şcolare;
Supraveghează efectuarea anchetelor alimentare periodice pentru verificarea respectării unei alimentaţii sănătoase.
Verifică starea de sănătate a personalului blocului alimentar din grădiniţe şi cantine şcolare, în vederea prevenirii producerii de toxiinfecţii alimentare.
Dispune măsurile necesare pentru rezolvarea imediată a eventualelor nereguli constatate.
Informează operativ directorul unităţii de învăţământ despre neregulile constatate şi despre măsurile ce trebuie adoptate.
B. Servicii de menţinere a stării de sănătate individuale şi colective
1. Asigură aprovizionarea cabinetului medical cu medicamente pentru aparatul de urgenţă, materiale sanitare şi cu instrumentar medical.
2. Organizează activitatea de vaccinare, în condiţii de igienă şi de siguranţă.
3. Consiliază cadrele didactice cu privire la modul de informare a părinţilor, pentru a accepta desfăşurarea imunizărilor, în interesul superior al copilului.
4. Se îngrijeşte de întocmirea corectă a evidenţelor necesare şi de raportarea în termene a activităţii de imunizare.
5. Iniţiează supravegherea epidemiologică a preşcolarilor din grădiniţe şi a elevilor.
6. Depistează, izolează şi declară orice boală infectocontagioasă;
7. Sub îndrumarea metodologică a medicilor epidemiologi participa la efectuarea de acţiuni de investigare epidemiologica a elevilor suspecţi sau contacţi din focarele de boli transmisibile;
8. Aplică tratamentele chimioprofilactice în focare, la indicaţia medicilor epidemiologi;
9. Iniţiază acţiuni de dezinfecţie-dezinsecţie şi deparatizare în cazul focarelor parazitare (pediculoza, scabie), virale sau microbiene (hepatita virală, tuberculoza, infecţii streptococice, boli diareice acute etc.);
10. Iniţiază acţiuni de supraveghere epidemiologică a virozelor respiratorii în sezonul epidemic.
11. Efectueaza triajul epidemilogic după vacanţele şcolare sau ori de câte ori este nevoie.
C. Servicii de examinare a stării de sănătate a elevilor
I. Evaluează starea de sănătate:
1. Participă la anchetele stării de sănătate iniţiate în unităţile de copii şi tineri arondate.
2. Asigură asistenţă medicală pe perioada desfăşurării examenelor naţionale.
3. Prezintă în consiliile profesorale ale unităţilor de învăţământ arondate o analiză anuală a stării de sănătate a copiilor.
4. Examinează elevii şi studenţii care vor fi supuşi imunizărilor profilactice pentru stabilirea eventualelor contraindicaţii medicale temporare şi supraveghează efectuarea vaccinărilor şi apariţia reacţiilor adverse postimunizare (RAPI).
5. Examinează toţi preşcolarii din grădiniţe, elevii care urmează să fie supuşi examenului medical de bilanţ al stării de sănătate din clasele I - a, IV-a , a VIII-a, a X–a şi a XII- a, XIII – a şi ultimul an al şcolilor profesionale, pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fizică şi neuropsihică şi pentru depistarea precoce a unor eventuale afecţiuni.
6. Selecţionează din punct de vedere medical elevii cu probleme de sănătate, în vederea orientarii lor şcolar-profesionale la terminarea învăţământului gimnazial şi liceal.
7. Examinează preşcolarii şi elevii care vor participa la concursuri, olimpiade şcolare şi în vacanţe, în diverse tipuri de tabere, eliberând avizul epidemilogic, în care se va menţiona şi patologia cronică a copilului.
8. Vizează documentele medicale pentru obţinerea de burse medicale şcolare.
II. Monitorizarea copiilor cu afecţiuni cronice, dispensarizează elevii din toate clasele şi studenţii din toţi anii universitari cu probleme de sănătate, aflaţi în evidenţa specială, în scop recuperator.
III. Elaborarea raportărilor curente pentru sistemul informaţional din sănătate.
1.Completează împreună cu cadrele medicale medii din subordine raportarile curente privind morbiditatea înregistrată şi activitatea cabinetelor medicale din grădiniţe şi şcoli.
IV. Eliberează documentele medicale necesare, adeverinţe medicale la terminarea grădiniţei, şcolii generale, şcolii profesionale şi a liceului.
D. Servicii de asigurare a stării de sănătate individuale
1. Eliberează pentru elevii şi studenţii cu probleme de sănătate documente medicale în vederea scutirii parţiale de efort fizic şi de anumite condiţii de muncă în cadrul instruirii practice în atelierele şcolare.
2. Eliberează scutiri medicale de prezenţă la cursurile şcolare şi universitare teoretice şi practice pentru elevii şi studenţii bolnavi.
3. Eliberează scutiri medicale, parţiale sau totale, de la orele de educaţie fizica şcolară, în conformitate cu prevederile legale in vigoare.
4. Vizează documentele medicale eliberate de alte unităţi sanitare pentru motivarea absenţelor de la cursurile şcolare şi universitare.
5. Acordă la nevoie primul ajutor preşcolarilor, elevilor şi studenţilor din unităţile de învăţământ arondate.
6. Examinează, tratează şi supraveghează medical preşcolarii şi elevii, inclusiv pe cei izolaţi, până la preluarea lor de către familie/reprezentantul legal sau până la trimiterea la medicul specialist/de familie.
E. Servicii de promovare a unui stil de viaţă sănătos
1. Medicul, împreună cu directorul unităţii de învăţământ, iniţiază, desfăşoară şi colaborează la organizarea diverselor activităţii de educaţie pentru sănătate în cel puţin următoarele domenii:
- nutriţie sănătoasă şi prevenirea obezităţii,
- activitate fizică,
- prevenirea fumatului, a consumului de alcool, de droguri (inclusiv substanţe etnobotanice),
- viaţă de familie, inclusiv boli cu transmitere sexuale (BTS),
- prevenirea accidentelor rutiere,
- pregătirea pentru acţiune în caz de dezastre,
- instruirea grupelor “Sanitarii pricepuţi”,
- orice alte teme privind stilul de viaţă sănătos.
2. Initiează şi participă, după caz, la lecţiile de educaţie pentru sănătate.
3. Participă la lectoratele cu părinţii ale căror teme vizează sănătatea copiilor.
4. Ţine prelegeri, în consiliile profesorale, pe teme privind sănătatea copiilor.
5. Organizează instruiri ale personalului didactic şi administrativ în probleme de sănătate a copiilor.
6. Consiliează cadre didactice în legătură cu principiile promovării sănătăţii şi ale educaţiei pentru sănătate, în rândul preşcolarilor şi elevilor.
7. Participă la programe de educaţie medicală continuă, conform reglementărilor în vigoare.
Art. 12 Atribuţiile cadrelor medicale medii din cabinetele medicale:
A. Servicii de asigurare a unui mediu sănătos pentru comunitatea de preşcolari şi/sau elevi
Identificarea şi managementul riscurilor pentru sănătatea colectivităţii
Semnalează medicului unităţii/directorului şcolii, după caz, încălcările legislative vizând determinanţii comportamentali ai stării de sănătate (vânzarea de produse din tutun, alcool, droguri, substanţe etnobotanice, alimente şi băuturi restricţionate la comercializare în şcoli).
Semnalează medicului unităţii/directorului unităţii de învăţământ nevoile de amenajare şi dotare a cabinetului medical.
Supraveghează modul în care se respectă orele de odihnă pasivă (somn) şi activă (jocuri) a copiilor şi condiţiile în care se realizează aceasta.
Îndrumă cadrele didactice în aplicarea metodelor de călire (are, apă, soare, mişcare) a organismului copiilor.
Supraveghează modul în care se respectă igiena individuală a copiilor din gradiniţe în timpul spălării pe mâini a acestora şi la servirea mesei.
Controlează igiena individuală a elevilor, colaborând cu personalul didactic pentru remedierea situaţiilor deficitare constatate.
Izolează copiii suspecţi de boli transmisibile şi anuntă urgent medicul colectivităţii, familia sau reprezentantul legal.
Supraveghează focarele de boli transmisibile, aplicând măsurile antiepidemice faţă de contacţi şi efectuând recoltări de probe biologice, dezinfecţii.
Prezintă produsele biologice recoltate (exsudate nazofaringiene, materii fecale, urină), laboratoarelor de bacteriologie şi ridică buletinele de analiză în situaţii de apariţie a unor focare de boli transmisibile in colectivitate.
Întocmeşte zilnic în grădiniţe evidenţa copiilor absenţi din motive medicale, urmărind ca revenirea acestora în colectivitate să fie condiţionată de prezentarea avizului epidemiologic favorabil, eliberat de medicul de familie, pentru absenţe ce depăşesc trei zile.
Controlează zilnic respectarea normelor de igienă din grădiniţă (săli de grupă, bloc alimentar, dormitoare, spălătorie-călcătorie, grupuri sanitare, curte) şi şcoli, spaţiile de învăţământ (săli de clasă, laboratoare, ateliere şcolare, grupuri sanitare, săli de sport), de cazare (dormitoare, săli de meditaţie, grupuri sanitare, spălătorii) şi de alimentaţie (bucătării şi anexele acestora, săli de mese – consemnând în caietul special destinat toate constatările făcute şi aducând operativ la cunoştinţă medicului şi, după caz, conducerii unităţii deficienţele constatate.
Execută acţiuni de combatere a bolilor transmisibile din focarele existente în şcoli, întocmind şi fişe de focar (prelevarea de tampoane pentru exsudate nazofaringiene, consilierea elevilor cu pediculoză şi scabie).
Gestionarea circuitelor funcţionale
Evaluează circuitele funcţionale sub supervizarea medicului şi propune acestuia măsurile necesare pentru conformarea la standardele şi normele de igienă.
Verificarea respectării reglementărilor de sănătate publică
Constată abaterile de la normele de igienă şi antiepidemice.
Informează medicul sau, în lipsa acestuia, directorul şcolii şi/sau reprezentanţii direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti asupra acestor abateri.
Supervizează corectarea abaterilor, în funcţie de responsabilităţile stabilite de medic.
Verificarea condiţiilor şi a modului de preparare şi servire a hranei
Participă la întocmirea meniurilor săptămânale şi la efectuarea periodică a anchetelor privind alimentaţia preşcolarilor şi elevilor.
Consemnează zilnic, în cadrul fiecărei ture, într-un caiet anume destinat pentru controlul blocului alimentar constatările privind starea de igienă a acestuia, starea agregatelor frigorifice, calitatea alimentelor scoase din magazie şi a mâncării, igiena individuală a personalului blocului alimentar şi starea de sănătate a acestuia, cu interdicţia de a presta activităţi în bucătărie pentru persoanele care prezintă febră, diaree, infecţii ale pielii, tuse cu expectoraţie, amigdalite pultacee, aducând la cunoştinţă conducerii grădiniţei aceste constatări.
Asistă la scoaterea alimentelor din magazie şi controlează calitatea organoleptică a acestora, semnând foaia de alimentaţie privind calitatea alimentelor.
Controlează zilnic proprietăţile organoleptice ale alimentelor scoase din magazie şi modul de funcţionare a agregatelor frigorifice din blocul alimentar.
Verifică starea de sănătate a personalului blocului alimentar din grădiniţe şi din cantinele şcolare, în vederea prevenirii producerii de toxiinfecţii alimentare.
B. Servicii de menţinere a stării de sănătate individuale şi colective
I. Servicii curente
Gestionează, în condiţiile legii, şi pe baza normelor Ministerului Sănătăţii, instrumentarul, materialele sanitare şi medicamentele de la aparatul de urgenţă şi răspunde de utilizarea loc corectă.
Însoţeşte, după caz, copiii din grădiniţă în situaţia deplasării acestora într-o tabără de vacanţă, pe toată durata acesteia.
Asigură asistenţa medicală în tabere de odihnă pentru preşcolari, scop în care poate fi detaşat în aceste unităţi.
Urmăreşte aprovizionarea cabinetului medical cu medicamente pentru aparatul de urgenţă, materialele sanitare şi cu instrumentarul medical, sub supravegherea medicului.
Urmăreşte şi consiliază educatoarele în aprecierea dezvoltării neuropsihomotorie şi a limbajului preşcolarilor, consemnând în fişele medicale ale copiilor rezultatul aprecierii.
Aplică, în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sănătăţii, tratamentul profilactic, al preşcolarilor, sub supravegherea medicului colectivităţii.
Supraveghează starea de sănătate şi de igienă individuală a copiilor, iar în situaţii de urgenţă anunţă, după caz, medicul colectivităţii, serviciul de ambulanţă, conducerea unităţii de învăţământ, precum şi familiile/reprezentantul legal al preşcolarilor şi elevilor.
II. Imunizări
Efectuează catagrafia elevilor supuşi (re) vaccinărilor.
Efectueză, sub supravegherea medicului, imunizările profilactice planificate, în conformitate cu Programul naţional de imunizări.
Înregistrează în fişa de consultaţie şi în registrul de vaccinări imunizările efectuate.
Îndeplineşte măsurile stabilite de medic pentru organizarea activităţii de imunizare a elevilor.
Încurajează cadrele didactice şi părinţii să faciliteze şi, respectiv, să accepte desfăşurarea imunizărilor, în interesul superior al copilului.
Răspunde de păstrarea vaccinărilor în cabinetul medical, conform reglementărilor în vigoare.
III. Triaj epidemiologic
Efectuează zilnic controlul medical (triajul epidemiologic) al copiilor din grădiniţe.
Efectuează triajul epidemiologic al tuturor elevilor după fiecare vacanţă, precum şi alte triaje, atunci când este cazul.
Depistează şi izolează orice boală infectocontagioasă, informând medicul despre aceasta.
Participă la efectuarea de acţiuni de investigare epidemiologică a elevilor suspecţi sau contacţi din focarele de boli transmisibile, sub îndrumarea medicului.
Aplică tratamentele chimioprofilactice în focare, la indicaţia medicului.
Execută acţiuni antiparazitare şi antiinfecţioase în focarele din grădiniţe şi şcoli, conform normelor Ministerului Sănătăţii.
Execută acţiunile de supraveghere epidemiologică a virozelor respiratorii în sezonul epidemic, conform sarcinilor repartizate de medic.
C. Servicii de examinare a stării de sănătate a elevilor
I. Evaluarea stării de sănătate
Participă, sub îndrumarea medicului, la anchetele stării de sănătate iniţiate în unităţile de copii şi tineri arondate, conform dispoziţiilor medicului.
Participă alături de medicul colectivităţii la examinarea medicală de bilanţ a stării de sănătate a elevilor.
Efectuează somatometria în cadrul examenului medical, înscriind datele rezultate în fişele medicale.
Participă la examenul dezvoltării fizice a elevilor: somatometrie (înălţime, greutate, perimetru toracic), somatoscopie, fiziometrie (tensiune arterială, frecvenţă cardiacă, forţă musculară manuală, capacitate vitală pulmonară), şi altele, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale.
Consemnează în fişele medicale ale elevilor rezultatele examinărilor medicale de bilanţ ale stării de sănătate şi rezultatele controalelor elevilor dispensarizaţi, sub supravegherea medicului şcolii, precum şi motivările absenţelor elevilor din cauze medicale, scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şcolară ori scutirile medicale de efort fizic la instruirea practică şcolară.
Participă alături de medic la vizita medicală a elevilor care se înscriu în licee de specialitate şi şcoli profesionale.
Participă, sau prezintă, după caz, în consiliile profesorale ale şcolilor o analiza anuală a stării de sănătate a elevilor.
Participă la examinarea elevilor care vor fi supuşi imunizărilor profilactice pentru stabilirea eventualelor contraindicaţii medicale.
Colaborează la efectuarea vaccinărilor şi supraveghează apariţia reacţiilor adverse postimunizare (RAPI).
II. Monitorizarea copiilor cu afecţiuni cronice
Înregistrează şi supraveghează copiii cu afecţiuni cronice, consemnând în fişe rezultatele examenelor medicale, iar în registrul de evidenţă specială, datele controalelor medicale.
III. Elaborarea raportărilor curente pentru sistemul informaţional din sănătate
Completează documentele medicale ale copiilor care urmează să fie înscrişi în clasa I.
Execută activităţi de statistică sanitară prin completarea raportărilor curente, calcularea indicilor de dezvoltare fizică şi de morbiditate (incidenţă, prevalenţă).
Completează, sub supravegherea medicului, formularele statistice lunare şi anuale privind activitatea cabinetului medical şcolar, calculând indicatorii de prevalenţă, incidenţă şi structură a morbidităţii.
Completează adeverinţele medicale ale elevilor care termină clasa a IX-a, a XII –a şi ultimul an al şcolilor profesionale.
D. Servicii de asigurare a stării de sănătate individuale
I Acordarea de îngrijiri pentru afecţiuni curente
Acordă, în limita competenţelor, la nevoie, primul ajutor preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ arondate, apelează Serviciul unic de urgenţă 112 şi supraveghează transportul preşcolarilor la unităţile sanitare.
Efectuează tratamente curente preşcolarilor, la indicaţia medicului.
Supraveghează preşcolarii şi elevii izolaţi în infirmerie şi efectuează tratamentul indicat acestora de către medic.
Completează, sub supravegherea medicului colectivităţii, condica de medicamente, şi de materiale sanitare pentru aparatul de urgenţă.
E. Servicii de promovare a unui stil de viaţă sănătos
I. Educaţia pentru sănătate
Colaborează cu educatoarele la formarea deprinderilor de igienă individuală la preşcolari
Efectuează, sub îndrumarea medicului colectivităţii, activităţi de educaţie pentru sănătate cu părinţii, cu copiii şi cu personalul didactic auxiliar din grădiniţă şi, respectiv, în rândul elevilor, al familiilor elevilor şi al cadrelor didactice
Instruieşte grupele sanitare şi însoţeşte la concursuri, în toate fazele superioare, echipa selecţionată.
Colaborează cu cadrele didactice în susţinerea lecţiilor sau a prelegerilor privind educaţia pentru sănătate a elevilor, pe clase şi, eventual, separat pe sexe, inclusiv pe probleme de prim ajutor, cu demonstraţii practice.
Participă la lectoratele cu părinţii elevilor pe teme de educaţie pentru sănătate.
Desfăşoară acţiuni de educaţie pentru sănătate în rândul cadrelor didactice, inclusiv prin lecţii şi demonstraţii de prim ajutor.
Participă la consiliile profesorale în care se discută şi se iau măsuri vizând aspectele sanitare din unitatea de învăţământ.
Instruieşte personalul administrativ şi de îngrijire din spaţiile de învăţământ, cazare şi de alimentaţie cu privire la sarcinile ce îi revin în asigurarea stării de igienă în spaţiile respective.
Participă la instruiri profesionale.
Participă la programe de educaţie medicală continuă conform reglementărilor în vigoare.
Art. 13 Atribuţiile medicilor dentişti din cabinetele şcolare stomatologice:
A.Servicii de asigurare a unul mediu sănătos pentru comunitatea de preşcolari şi/sau elevi
1. Identificarea şi managementul riscurilor pentru sănătatea colectivităţii
a)
Semnalează managerului şcolii şi instituţiilor publice cu
atribuţii de control încălcările legislative vizând
determinanţii comportamentali ai stării de sănătate (vânzarea de
produse din tutun, alcool, droguri substanţe etnobotanice, alimente
şi băuturi restricţionate la comercializare în şcoli).
b)
Semnalează nevoile de amenajare, dotare, aprovizionare cu
instrumentar, materiale sanitare şi tot ceea ce este necesar pentru
o bună funcţionare a cabinetului managerului şcolii şi
comunităţii locale.
2. Gestionarea circuitelor funcţionale
a)
Evaluează circuitele funcţionale în cabinetul propriu şi propune
toate măsurile pentru conformarea la standardele şi normele de
igienă.
b) Aduce la cunoştinţă directorului unităţii de
învăţământ măsurile necesare.
c) Urmăreşte
implementarea măsurilor propuse.
3. Verificarea respectării reglementărilor de sănătate public
a)
Aplică şi controlează respectarea măsurilor de igienă şi
antiepidemice.
b) Controlează sterilizarea corectă a
aparaturii şi instrumentarului medical.
B. Servicii de menţinere a stării de sănătate individuale şi colective
1.Servicii curente
a) Întocmeşte referatele de necesitate privind aprovizionarea cabinetului cu medicamente pentru aparatul de urgenţă, materiale sanitare şi cu instrumentar medical.
C. Servicii de examinare a stării de sănătate a elevilor
1. Evaluarea stării de sănătate
a)
Participă la anchetele stării de sănătate iniţiate în
unităţile de învăţământ arondate.
b) Aplică măsuri de
igienă orodentară, de profilaxie a cariei dentare şi a
afecţiunilor orodentare.
c) Efectuează examinări periodice
ale aparatului orodentar al preşcolarilor şi elevilor şi trimite
la specialist cazurile care depăşesc competenţa cabinetului
stomatologic şcolar,
d) Asigură profilaxia funcţională de
condiţionare a obiceiurilor vicioase.
e) Urmăreşte
parodonţiul în vederea decelării semnelor clinice de debut al unei
îmbolnăviri cronice.
f) Urmăreşte dezvoltarea armonioasă a
aparatului dentomaxilar.
g) Depistează activ afecţiunile
orodentare.
h) Întocmeşte la sfârşitul fiecărui ciclu de
învăţământ bilanţul de sănătate orodentară care va însoţi
fişa medicală a copiilor şi elevilor în ciclul următor.
2. Monitorizarea copiilor cu afecţiuni cornice
a)
Urmăreşte afecţiunile orodentare depistate.
b) Împreună cu
specialiştii parodontologi urmăreşte elevii care prezintă
anomalii dentomaxilare şi parodontopatii şi
efectuează tratamentele indicate de aceştia.
3.Elaborarea raportărilor curente pentru sistemul informational din sănătate
a) Raportează anual direcţiei de sănătate publică judeţene/a municipiul Bucureşti starea de sănătate orodentară a copiilor şi tinerilor din colectivităţile arondate.
D. Servicii de tratare a stării de sănătate individuale
1. Acordarea de scutiri medicale
Eliberează scutiri medicale pentru absenţe de la cursuri din motive stomatologice, în condiţiile stabilite prin norme ale Ministerului Sănătăţii.
2. Acordarea de îngrijiri pentru afecţiuni curente
a) Examinează, stabileşte diagnosticul şi efectuează tratamentulafecţiuni cariilor dentare.
b) Urmăreşte refacerea morfologiei funcţionale a dinţilor temporari şi permanenţi. c) Efectuează intervenţii de mică chirurgie stomatologică (extracţii de dinţi, incizii de abcese dentare).
d) Depistează precoce leziunile precanceroase şi formele de debut al
bolii canceroase la nivelul cavităţii bucale şi îndrumă pacientul către serviciul de specialitate.
e) Acordă primul ajutor în caz de urgenţă, în limita competenţelor.
E.Servicii de promovare a unui stil de viaţă sănătos
Efectuează educaţia preşcolarilor şi elevilor în vederea realizării profilaxiei cariei dentare şi a anomaliilor dentomaxilare.
Art.14 Mediatorul sanitar are următoarele atribuţii:
a) cultivă încrederea reciprocă între autorităţile publice locale şi comunitatea de romi din care face parte;
b) facilitează comunicarea între membrii comunităţii de romi şi personalul medico-sanitar;
c) catagrafiază gravidele şi lehuzele, în vederea efectuării controalelor medicale periodice prenatale şi post-partum; le explică necesitatea şi importanţa efectuării acestor controale şi le însoţeşte la aceste controale, facilitând comunicarea cu medicul de familie şi cu celelalte cadre sanitare;
d) explică noţiunile de bază şi avantajele planificării familiale, încadrat în sistemul cultural tradiţional al comunităţii de romi;
e) catagrafiază populaţia infantilă a comunităţii de romi;
f) explică noţiunile de bază şi importanţa asistenţei medicale a copilului;
g) promovează alimentaţia sănătoasă, în special la copii, precum şi alimentaţia la sân;
h) urmăreşte înscrierea nou-născutului pe listele medicului de familie, titulare sau suplimentare;
i) sprijină personalul medical în urmărirea şi înregistrarea efectuării imunizărilor la populaţia infantilă din comunităţile de xxxx şi a examenelor clinice de bilanţ la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 7 ani;
j) explică avantajele includerii persoanelor în sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi procedeul prin care poate fi obţinută calitatea de asigurat;
k) explică avantajele igienei personale, a igienei locuinţei şi spaţiilor comune; popularizează în comunitatea de romi măsurile de igienă dispuse de autorităţile competente;
l) facilitează acordarea primului ajutor, prin anunţarea cadrelor medicale/serviciului de ambulanţă şi însoţirea echipelor care acordă asistenţă medicală de urgenţă;
m) mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la acţiunile de sănătate publică: campaniile de vaccinare, campaniile de informare, educare şi conştientizare din domeniul promovării sănătăţii, acţiuni de depistare a bolilor cronice etc.; explică rolul şi scopul acestora;
n) participă la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză şi a altor boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;
o) la solicitarea cadrelor medicale, sub îndrumarea strictă a acestora, explică rolul tratamentului medicamentos prescris, reacţiile adverse posibile ale acestuia şi supraveghează administrarea medicamentelor, de exemplu: tratamentul strict supravegheat al pacientului cu tuberculoză;
p) însoţeşte cadrele medico-sanitare în activităţile legate de prevenirea sau controlul situaţiilor epidemice, facilitând implementarea măsurilor adecvate, explică membrilor comunităţii rolul şi scopul măsurilor de urmărit;
q) semnalează cadrelor medicale apariţia problemelor deosebite din cadrul comunităţii: focarele de boli transmisibile, parazitoze, intoxicaţii, probleme de igienă a apei etc.;
r) semnalează în scris direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti problemele identificate privind accesul membrilor comunităţii rome pe care o deserveşte la următoarele servicii de asistenţă medicală primară:
(i) imunizări, conform programului naţional de imunizări;
(ii) examen de bilanţ al copilului cu vârsta cuprinsă între 0 şi 7 ani;
(iii) supravegherea gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului Sănătăţii;
(iv) depistarea activă a cazurilor de TBC;
(v) asistenţă medicală de urgenţă;
(vi) informarea asistentului social cu privire la cazurile potenţiale de abandon al copiilor.
Art. 15 Asistentul medical comunitar are, în principal, atribuţii privind:
a) identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunităţii;
b) determinarea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc;
c) culegerea datelor despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde îşi desfăşoară activitatea;
d) stimularea de acţiuni destinate protejării sănătăţii;
e) identificarea, urmărirea şi supravegherea medicală a gravidelor cu risc medico-social în colaborare cu medicul de familie şi cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea în familie a condiţiilor favorabile dezvoltării nou-născutului;
f) efectuarea de vizite la domiciliul lăuzelor, recomandând măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamei şi a nou-născutului;
g) în cazul unei probleme sociale, ia legătura cu serviciul social din primărie şi din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunităţile de romi pentru prevenirea abandonului;
h) supraveghează în mod activ starea de sănătate a sugarului şi a copilului mic;
i) promovează necesitatea de alăptare şi practicile corecte de nutriţie;
j) participă, în echipă, la desfăşurarea diferitelor acţiuni colective, pe teritoriul comunităţii: vaccinări, programe de screening populaţional, implementarea programelor naţionale de sănătate;
k) participă la aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii;
l) îndrumă persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic;
m) semnalează medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activităţilor în teren;
n) efectuează vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social trataţi la domiciliu şi urmăreşte aplicarea măsurilor terapeutice recomandate de medic;
o) urmăreşte şi supraveghează în mod activ copiii din evidenţa specială (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici etc.);
p) identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie şi contribuie la înscrierea acestora; urmăreşte şi supraveghează activ nou-născuţii ale căror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele în care nu există medici de familie;
q) organizează activităţi de consiliere şi demonstraţii practice pentru diferite categorii populaţionale;
r) colaborează cu ONG-uri şi cu alte instituţii pentru realizarea programelor ce se adresează unor grupuri-ţintă (vârstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburări mintale şi de comportament), în conformitate cu strategia naţională;
s) urmăreşte identificarea persoanele de vârstă fertilă; diseminează informaţii specifice de planificare familială şi contracepţie;
t) se preocupă de identificarea cazurilor de violenţă domestică, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din familiile vulnerabile;
u) efectuează activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos.
Art. 16 Activitatea cadrelor medicale din Cabinetele Medicale Şcolare în perioada vacanţelor şcolare
(1) Pe perioada vacanţelor şcolare, se vor efectua cu precădere concediile de odihnă, iar în cazul epuizării acestora se vor efectua următoarele activităţi:
a. Definitivează interpretarea datelor somatometrice cu consemnarea acestora în fişele medicale şcolare, completează adeverinţele medicale pentru elevii care termină clasele a IX-a, a XII-a, a XIII-a şi ultimul an al şcolii profesionale şi de ucenici şi consemnează în fişele medicale ale elevilor vaccinările efectuate.
b. Participă la comisiile medicale de înscriere în şcoli profesionale, postliceale şi în licee de specialitate.
c. Participă la cursuri sau instruiri profesionale, (dacă este cazul)
Art. 17 Responsabilităţi pentru întreg personalul din structura Compartimentului Cabinete Medicale Şcolare:
a) Răspunde de îndeplinirea cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios a îndatoririlor de serviciu; se abţine de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii instituţiei şi/sau pacienţilor;
b) Răspunde de realizarea la timp şi întocmai a atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, programelor aprobate sau dispuse expres de conducerea instituţiei şi de raportarea asupra modului de realizare a acestora;
c) Răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de corectitudinea şi exactitatea datelor, informaţiilor, măsurilor şi sancţiunilor stipulate în documentele întocmite.
Art. 18 Autoritate (competenţe) pentru întreg personalul din structura Compartimentului cabinete medicale şcolare:
a) Reprezintă şi angajează instituţia numai în limita atribuţiilor de serviciu şi a mandatului care i s-a încredinţat de către conducerea acesteia;
b) Se preocupă permanent de perfecţionarea pregătirii profesionale;
c) Propune proceduri de uz intern pentru eficientizarea activităţii compartimentului sau instituţiei, în general;
d) Semnalează conducerii instituţiei orice probleme deosebite legate de activitate, despre care ia cunoştinţă în timpul îndeplinirii sarcinilor sau în afara acestora, chiar dacă nu vizează direct domeniul în care are responsabilităţi şi atribuţii.
CAPITOLUL III
ADMINISTRAREA RESURSELOR FINANCIARE
Art. 19 Resursele financiare ale Compartimentului Cabinete Medicale Şcolare sunt administrate prin intermediul Administraţiei Sociale Comunitare Oradea.
Art. 20 Finanţarea cheltuielilor Compartimentului cabinete medicale şcolare se asigură prin bugetul Administraţiei Sociale Comunitare Oradea, cu respectarea O.U.G. nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale (actualizată) şi ale din H.G. nr. 56/29.01.2009 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. 162 / 2008.
Art. 21 Conform prevederilor legale în vigoare, Direcţiile de Sănătate Publică încheie contracte cu autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentişti, asistenţilor medicali şi a cheltuielilor pentru medicamente şi materiale sanitare pentru baremul de dotare conform legislaţiei în vigoareîn vigoare.
Art. 22 Angajarea şi efectuarea cheltuielilor pentru Compartimentul Cabinete Medicale Şcolare se aprobă de directorul general al Administraţiei Sociale Comunitare Oradea numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv, conform legii.
CAPITOLUL IV
MANAGEMENTUL ŞI ORGANIZAREA
Art.23 Structura organizatorică a Compartimentului cabinete medicale şcolare face parte integrantă din structura şi organigrama Administraţiei Sociale Comunitare Oradea.
Art. 24 Compartimentul cabinete medicale scolare are doua componente:
a. medicina şcolară
b. medicina dentară
Art. 25 Schematic, structura organizatorică a Compartimentului cabinete medicale şcolare se prezintă astfel:
Director general ASCO
Director general adjunct
(Direcţia economică)
Serviciul Programe Sociale
Compartiment Cabinete Medicale Şcolare
Medicină şcolară
Medicină dentară
Art. 26 Conducerea Compartimentului Cabinete Medicale Scolare este asigurată de catre şeful Serviciului Programe Sociale , directorul general adjunct (direcţia economică) şi directorul general al Administraţiei Sociale Comunitare Oradea
Art. 27 Coordonarea şi monitorizarea Compartimentului Cabinete Medicale Şcolare este asigurată de către Serviciul Programe Sociale, iar din punct de vedere medical sunt desemnaţi de către directorul general ASCO, 2 medici coordonatori, respectiv pentru medicina scolară şi medicină dentară, care coordonează activitatea medicală.
CAPITOLUL V
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI MEDICAL DIN CABINETELE MEDICALE ŞCOLARE
OBLIGATII/ÎNDATORIRI ALE PERSONALULUI MEDICAL DIN CABINETELE MEDICALE SCOLARE
Art. 28 Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
dreptul la salarizare pentru munca depusă;
dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
dreptul la concediu de odihnă anual;
dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
dreptul la demnitate în muncă;
dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
dreptul la acces la formarea profesională;
dreptul la informare şi consultare;
dreptul la protecţie în caz de concediere;
dreptul la negociere colectivă şi individuală;
dreptul de a participa la acţiuni colective;
dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Personalul medical care se află în grevă nu beneficiază de salariu şi alte drepturi salariale pe durata grevei. Raportul de muncă se suspendă la iniţiativa salariatului pentru participarea la grevă, în condiţiile legii. Cererea de suspendare a raportului de muncă se face în scris, cu 48 de ore înainte de declanşarea grevei.
Art. 29 Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
(1) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini sarcinile, lucrările şi atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
(2) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
(3) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul de organizare şi funcţionare, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în contractul individual de muncă precum şi în legislaţia în vigoare cu privire la medici, medici dentişti şi asistenţi medicali;
(4) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
(5) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii la serviciu;
(6) obligaţia de a respecta confidenţialitatea informaţiilor de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei;
(7) obligaţia de a răspunde la solicitările beneficiarilor serviciilor de asistenţă medicală şcolară;
(8) obligaţia de a colabora cu personalul unităţii şcolare unde îşi desfăşoară activitatea prin adoptarea unui comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate, în scopul asigurării serviciilor medicale de calitate;
(9) obligaţia de a cunoaşte şi de a aplica prevederile legilor, regulamentelor, codurilor (Codul de deontologie medicală, Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, Codul deontologic al medicului dentist), hotărârilor, ordonanţelor, dispoziţiilor, precum şi a celorlalte acte normative care le reglementează domeniul de activitate. Necunoaşterea acestora sau neînţelegerea lor nu îi exonerează de răspundere.
Art. 30 – (1) Personalul medical are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate beneficiarilor, în scopul asigurării asistenţei medicale în unităţile de învăţământ de stat, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.
În exercitarea funcţiei, personalul medical are obligaţia de a avea un comportament profesionist.
Art. 31 – (1) Angajaţii au obligaţia ca prin actele şi faptele lor să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
Art. 32 – (1) Personalul medical are obligaţia de a apăra cu loialitate prestigiul serviciului în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Angajaţilor le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea serviciului public/instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care serviciul public/instituţia în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte, dacă nu sunt abilitaţi în acest sens;
c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
Art. 33 (1) În activitatea lor angajaţii au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale.
În exprimarea opiniilor, personalul medical trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
Art. 34 Personalul medical nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.
Art. 35 Personalul medical are obligaţia de a nu promite luarea unei decizii de către serviciul, de către alţi angajaţi, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
Art. 36 (1) Personalul medical are obligaţia de a nu folosi atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.
(2) Personalul medical are obligaţia de a nu impune altor angajaţi să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.
Art. 37 (1) Personalul medical este obligat să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
(2) Personalul medical are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând serviciului numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.
(3) Personalul medical trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Medicul are obligatia sa se ingrijeasca ca trusa de urgenta sa fie in permanenta completa si sa sa se incadreze in termenele de valabilitate.
(5) Personalului medical care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica serviciului pentru realizarea acestora.
Art. 38 (1)Personalul medical care acordă asistenţă medicală în sistemul public într-o locaţie cu destinaţie specială pentru asistenţă medicală, precum şi atunci cand aceasta se acordă în afără acestei locaţii, ca urmare a unei cereri exprese din partea persoanei sau a persoanelor care necesita aceasta asistenţă, va incheia o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civilă profesională pentru prejudicii cauzate prin actul medical.
(2) O copie după asigurare va fi prezentată la doasarul personal al angajatului, fiind o condiţie obligatorie pentru angajare. Omisiunea incheierii asigurarii de malpraxis medical sau asigurarea sub limita legală constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legislatiei in vigoare.
(3) Această sancţiune nu se aplică dacă asiguratul se conformează în termen de 30 de zile obligaţiei legale.
OBLIGAŢII/ÎNDATORIRI ALE PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN FUNCŢIA DE MEDIC
Art. 39 Obligaţia medicului constă în a apăra sănătatea fizică şi mentală a omului, în a uşura suferinţele, în respectul vieţii şi demnităţii persoanei umane, fără discriminări în funcţie de vârstă, sex, rasă, etnie, religie, naţionalitate, condiţie socială, ideologie politică sau orice alt motiv, în timp de pace, precum şi în timp de război. Respectul datorat persoanei umane nu încetează nici după decesul acesteia.
Art. 40 (1) În exercitarea profesiei sale, medicul acordă prioritate intereselor pacientului, care primează asupra oricăror alte interese.
(2) Din momentul în care a răspuns unei solicitări, medicul este automat angajat moral să asigure bolnavului în cauză îngrijiri conştiincioase şi devotate, inclusiv prin trimiterea pacientului la o unitate medicală sau la un specialist cu competenţe superioare.
(3) Medicul curant are obligaţia de a face toate demersurile medicale pentru a facilita pacientului său obţinerea drepturilor sale ce decurg din starea de boală.
Art. 41 Medicul este obligat să respecte drepturile fundamentale ale omului şi principiile etice în domeniul biomedical.
Art. 42 Este interzis medicului, în exercitarea profesiei sale, să impună pacientului opiniile sale personale de orice natură ar fi acestea.
Art. 43 Medicul are independenţă profesională absolută, libertatea absolută a prescripţiilor şi actelor medicale pe care le consideră necesare, în limitele competenţei sale, şi este răspunzător pentru acestea.
Art. 44 Încredinţarea totală sau parţială a obligaţiilor proprii către alte persoane, în lipsa controlului personal, constituie abatere deontologică.
Art. 45 Exprimarea consimţământului informal al pacientului pentru tratament nu înlătură responsabilitatea medicului pentru eventualele greşeli profesionale.
Art. 46(1) Secretul profesional este obligatoriu, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Fac obiectul secretului profesional tot ceea ce medicul, în timpul exercitării profesiei sale, a aflat direct sau indirect în legătură cu viaţa intimă a bolnavului, a familiei, a aparţinătorilor, precum şi probleme de diagnostic, prognostic, tratament, diverse circumstanţe în legătură cu boala. Secretul profesional persistă şi după terminarea tratamentului sau decesul pacientului.
(2) Secretul profesional trebuie păstrat şi faţă de aparţinători, dacă pacientul nu doreşte altfel.
(3) În comunicările ştiinţifice cazurile vor fi în aşa fel prezentate încât identitatea bolnavului să nu poată fi recunoscută.
(4) Evidenţele medicale trebuie păstrate ca materiale secrete profesionale.
Art. 47 (1) Medicul nu poate trata un pacient fără a-l examina medical în prealabil, personal.
(2) Exercitarea profesiei medicale nu trebuie făcută impersonal, ci încercând stabilirea unei relaţii umane cu pacientul, pentru ca, la nevoie, compasiunea din partea medicului să nu pară un act formal.
Art. 48 Medicul poate utiliza numai aparate de diagnostic sau tratament autorizate şi pentru mânuirea cărora are pregătire ori suficientă practică.
Art. 49 În caz de pericol de moarte iminent, medicul va rămâne lângă pacient atât timp cât este nevoie de ajutorul lui profesional.
Art. 50 Medicul va informa pacientul asupra bolii acestuia, tratamentului necesar şi a şanselor de însănătoşire.
Art. 51 (1) Medicul va păstra o atitudine de strictă neutralitate şi neamestec în problemele familiale ale bolnavului, exprimându-şi părerea numai dacă este solicitat şi numai dacă intervenţia este motivată de interesul sănătăţii bolnavului.
(2) Medicul nu trebuie să se implice în problemele legate de interesele materiale din familia bolnavului său.
Art. 52 În caz de calamităţi naturale sau accidentări în masă, medicul este obligat să răspundă la chemare, chiar să îşi ofere de bunăvoie serviciile medicale imediat ce a luat cunoştinţă despre eveniment.
Art. 53 Medicii au datoria de a-şi perfecţiona continuu cunoştinţele profesionale.
Art. 54 Medicul trebuie să fie model de comportament etico-profesional, contribuind la creşterea nivelului său profesional şi moral, a autorităţii şi prestigiului profesiunii medicale pentru a merita stima şi încrederea pacienţilor şi a colaboratorilor.
Art. 55 Medicul poate folosi numai titlul la care are dreptul, conform pregătirii sale profesionale.
Art. 56 Este contrară eticii înţelegerea dintre doi medici, între medic şi farmacist sau între medic şi un cadru auxiliar pentru obţinerea de avantaje materiale.
Art. 57 Medicul nu poate propune sau aplica pacientului ca benefice ori lipsite de riscuri remedii sau procedee iluzorii ori insuficient probate. Orice practică neştiinţifică este interzisă.
Art. 58 Este interzisă acordarea de facilităţi, colaborarea sau sprijinirea oricărei persoane care practică ilegal medicina.
Art. 59 (1) Este interzisă emiterea oricărui document medical care ar aduce pacientului un avantaj material nejustificat sau ilicit.
(2) Este interzisă eliberarea pentru bolnav a unor certificate de complezenţă sau a unor rapoarte tendenţioase. Orice act medical va oglindi realitatea obiectivă.
Art. 60 (1) Medicul trebuie să dea dovadă de diligenţă maximă în stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat şi în evitarea complicaţiilor previzibile la pacientul aflat în îngrijirea sa.
(2) Prescripţiile medicale trebuie formulate cât mai clar, medicul asigurându-se că a fost înţeles complet de către xxxxxx şi anturajul acestuia, mergând până la încercarea de a supraveghea executarea tratamentului.
Art. 61 (1) Medicul trebuie să fie apărătorul intereselor medicale ale copilului xxxxxx atunci când apreciază că starea de sănătate a copilului nu este bine înţeleasă sau nu este suficient de bine protejată de anturaj.
(2) Dacă medicul apreciază că un minor este victima unei agresiuni sau privaţiuni, are obligaţia de a-l proteja uzând de prudenţă şi anunţând autoritatea competentă.
Art. 62 (1) Medicul poate emite certificate, atestate şi documente permise de lege, pe baza propriilor sale constatări şi a examenelor necesare în acest scop. Este interzis ca informaţiile medicale să fie prezentate deformat sau ascunse. Documentele medicale vor respecta forma prevăzută de lege. Documentele medicale nu trebuie să conţină mai multe date decât este necesar scopului pentru care acestea sunt întocmite şi eliberate.
(2) Persoana la care se referă documentul medical emis are dreptul de a fi informată cu privire la conţinutul acestuia.
Art. 61 Medicul chemat într-o familie ori colectivitate trebuie să se îngrijească de respectarea regulilor de igienă şi de profilaxie. El va semnala bolnavului şi anturajului responsabilitatea ce revine acestora faţă de ei înşişi, dar şi faţă de comunitate şi colectivitate.
Art. 62 Medicul are obligaţia morală de a aduce la cunoştinţă organelor competente orice situaţie de care află şi care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.
Art. 63 (1) Medicul va trebui să îşi trateze confraţii aşa cum ar dori el însuşi să fie tratat de ei. În baza spiritului de corp, medicii îşi datorează asistenţa morală.
Schimbul de informaţii între medici privind pacienţii trebuie să se facă obiectiv şi în timp util, în aşa fel încât asistenţa medicală a pacienţilor să fie optimă.
(3) Dacă un medic are neînţelegeri cu un confrate, trebuie să prevaleze concilierea.
(4) Este interzisă răspândirea de comentarii ce ar putea să prejudicieze reputaţia profesională a unui confrate. Medicii trebuie să ia apărarea unui confrate atacat pe nedrept.
(5) Constituie încălcare a regulilor etice blamarea şi defăimarea colegilor (critica pregătirii sau activităţii lor medicale) în faţa bolnavilor, aparţinătorilor, a personalului sanitar etc, precum şi orice expresie sau act capabil să zdruncine încrederea în medicul curant şi autoritatea acestuia.
(6) Ori de câte ori medicul consideră necesar să ceară părerea unui coleg pentru elucidarea diagnosticului, formularea planului terapeutic sau a indicaţiei unei intervenţii, acesta va propune, de acord cu bolnavul sau aparţinătorii lui şi ţinând cont de preferinţele acestuia, un consult cu alţi confraţi.
Art. 64 Medicii vor avea raporturi bune, în interesul pacienţilor, cu ceilalţi profesionişti din domeniul medical.
Art. 65 Pe durata exercitării profesiei în regim salarial medicul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.
OBLIGAŢII/ÎNDATORIRI ALE PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN FUNCŢIA DE
ASISTENT MEDICAL
Art. 66 (1) Asistentul medical trebuie să evite în exercitarea profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei şi să evite tot ceea ce este incompatibil cu demnitatea şi moralitatea individuală şi profesională.
(2) Asistentul medical are obligaţia să manifeste o conduită ireproşabilă faţă de bolnav, respectând întotdeauna demnitatea acestuia.
Art. 67 În caz de pericol public, asistentul medical nu are dreptul să îşi abandoneze bolnavii, cu excepţia unui ordin formal al unei autorităţi competente, conform legii.
Art. 68 Asistentul medical este răspunzător pentru fiecare dintre actele lor profesionale.
Art. 69 Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, asistenţii medicali din sistemul public încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.
Art. 70 Încredinţarea atribuţiilor proprii unor persoane lipsite de competenţă constituie greşeală deontologică.
Art. 71 Asistentul medical trebuie să comunice cu pacientul într-o manieră adecvată, folosind un limbaj respectuos, minimalizând terminologia de specialitate pe înţelesul acestora.
Art. 72 Asistentul medical trebuie să evite orice modalitate de a cere recompense, altele decât formele legale de plată.
Art. 73 În baza spiritului de echipă, asistenţii medicali îşi datorează sprijin reciproc.
Art. 74 Constituie încălcări ale regulilor etice:
a) jignirea şi calomnierea profesională;
b) blamarea şi defăimarea profesională;
c) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnităţii profesionale a asistentului medical.
Art. 75 În interesul pacienţilor, asistenţii medicali vor avea relaţii de colaborare cu celelalte profesii din domeniul sanitar, cu respectarea demnităţii şi onoarei profesionale.
Art. 76 Asistentul medical aduce la cunoştinţa persoanelor competente şi autorităţilor competente orice circumstanţă care poate prejudicia îngrijirea sau calitatea tratamentelor, în special în ceea ce priveşte efectele asupra persoanei sau care limitează exerciţiul profesional.
Art. 77 - În vederea creşterii gradului de pregătire profesională, asistenţii medicali au obligaţia să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie continuă, precum şi alte forme de educaţie continuă prevăzute de lege pentru îndeplinirea numărului minim de credite anual necesar reautorizării exercitării profesiei.
Art. 78 Asistentul medical, în exercitarea profesiei, nu poate face discriminări pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei personale, a condiţiei sociale faţă de pacienţi.
Art. 79 Asistentul medical are obligaţia de a lua măsuri de acordare a primului ajutor.
Art. 80 Asistentul medical are obligaţia să acorde asistenţă medicală şi îngrijirile necesare în limita competenţei lor profesionale.
Art. 81 În caz de calamităţi naturale (cutremure, inundaţii, epidemii, incendii) sau accidentări în masă (naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente nucleare etc.), asistentul medical este obligat să răspundă la chemare, să îşi ofere de bunăvoie serviciile de îngrijire, imediat ce au luat cunoştinţă despre eveniment.
Art. 82 Dacă pacientul se află într-o stare fizică sau psihică ce nu îi permite exprimarea lucidă a voinţei, aparţinătorii sau apropiaţii celui suferind trebuie preveniţi şi informaţi corect, pentru a hotărî în numele acestuia, cu excepţia imposibilităţii (de identificare, de comunicare, de deplasare etc.) sau a urgenţelor
Art. 83 Asistentul medical va păstra o atitudine de strictă neutralitate şi neamestec în problemele familiale (morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimându-şi părerea numai dacă intervenţia este motivată de interesul sănătăţii pacientului, cu consimţământul prealabil al acestuia.
Art. 84 (1) Secretul profesional este obligatoriu.
(2) Obiectul secretului profesional îl constituie tot ceea ce asistentul medical, în calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect în legătură cu viaţa intimă a pacientului, a familiei, a aparţinătorilor, precum şi problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi alte diverse fapte
(3) Asistentul medical răspunde disciplinar pentru destăinuirea secretului profesional, excepţie făcând situaţia în care pacientul şi-a dat consimţământul expres pentru divulgarea acestor informaţii, în tot sau în parte.
(4) În comunicările ştiinţifice, cazurile vor fi astfel prezentate încât identitatea pacientului să nu poată fi recunoscută.
Art. 85 Interesul general al societăţii (prevenirea şi combaterea epidemiilor, a bolilor venerice, a bolilor cu extindere în masă şi altele asemenea prevăzute de lege) primează faţă de interesul personal al pacientului.
OBLIGAŢII/ÎNDATORIRI ALE PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN FUNCŢIA DE
MEDIC STOMATOLOG
Art. 86 Medicul dentist are obligaţia de a apăra drepturile fundamentale ale profesiei - libertatea alegerii manoperelor diagnostice şi terapeutice, a prescripţiilor medicale -, cât şi prestigiul acesteia.
Art. 87 Medicul dentist trebuie să-şi perfecţioneze cunoştinţele profesionale prin forme de educaţie medicală continuă pe tot parcursul activităţii sale profesionale.
Art. 88 Medicul dentist nu trebuie să accepte exercitarea profesiei în condiţii susceptibile de a compromite calitatea actului medical şi securitatea pacientului.
Art. 89 (1) Medicul dentist nu trebuie să efectueze tratamente şi/sau să formuleze prescripţii medicale în domenii care depăşesc competenţa sa profesională.
(2) Medicul dentist nu va aplica decât metodele de diagnostic şi tratament pentru care are competenţă. În caz contrar, va colabora cu un coleg care are competenţa necesară sau va dirija pacientul către un alt specialist.
Art. 90 Medicul dentist are datoria de a-şi trata pacienţii după normele profesionale medico-dentare recunoscute de Colegiul Medicilor Dentişti din România şi incluse în ghidurile de practică medicală.
Art. 91 (1) Pentru orice manoperă de diagnostic şi tratament se va cere consimţământul pacientului/reprezentantului legal al pacientului. Dacă aceasta comportă un risc crescut, se va cere consimţământul în scris pe documentul de evidenţă primară.
(2 )În situaţia în care îi este imposibil de a obţine în timp util consimţământul pacientului ori al reprezentantului legal al acestuia, medicul dentist trebuie să acorde îngrijirile medico-dentare de urgenţă.
Art. 92 (1) Medicul dentist trebuie să asculte, să examineze şi să trateze fără discriminare toate persoanele.
(2) Medicul dentist trebuie să aibă întotdeauna o atitudine corectă şi atentă faţă de pacient.
Art. 93 (1) Medicul dentist şi persoanele care îl asistă vor respecta cu stricteţe secretul profesional. Dacă va utiliza fotografiile medicale în publicaţiile ştiinţifice, medicul dentist va avea grijă ca identificarea pacientului să nu fie posibilă.
(2) Secretul profesional, instituit în interesul pacientului, este impus tuturor medicilor, în condiţiile legii. Secretul reprezintă tot ceea ce medicului i se aduce la cunoştinţă prin exercitarea profesiunii, şi anume nu numai ceea ce i s-a spus, ci şi ceea ce a văzut, auzit sau a înţeles.
(3) Medicul dentist trebuie să vegheze ca persoanele care îl asistă în exerciţiul profesiei să fie instruite şi să se conformeze în ceea ce priveşte secretul profesional. De asemenea, trebuie să aibă grijă ca nici o persoană din anturajul său să nu aducă prejudicii secretului profesional sau asociat corespondenţei medicale.
Art. 94 Medicul dentist are datoria de a-şi asuma responsabilitatea tratamentelor efectuate. El nu trebuie să garanteze direct sau indirect reuşita tratamentelor.
Art. 95 (1) Medicul dentist trebuie să întocmească pentru fiecare pacient un document de evidenţă primară - fişă, registru de consultaţii, document - cu antecedentele medicale şi dentare, constatările clinice, diagnosticul şi tratamentul.
(2) Acesta trebuie păstrat în arhivă timp de 5 ani. O copie a acestui document de evidenţă primară poate fi înmânată la cerere pacientului, reprezentanţilor legali sau instanţelor de judecată.
Art. 96 Medicul dentist trebuie să informeze periodic pacientul asupra derulării tratamentului.
Art. 97 (1) Medicul dentist trebuie să se abţină să expună pacientul unui risc nejustificat în investigaţiile, intervenţiile sau actele terapeutice pe care le prescrie.
(2) Nici o intervenţie mutilantă nu poate fi practicată fără un motiv medical foarte serios, fără a informa şi a cere consimţământul pacientului. Excepţie fac cazurile de urgenţă sau când medicul este în imposibilitate de a lua consimţământul pacientului ori al reprezentantului său legal.
Art. 98 Medicul dentist nu are dreptul să se pronunţe cu privire la tratamentele altui coleg.
Art. 99 Dacă sănătatea pacientului este pusă în pericol, este obligaţia medicului dentist să avertizeze pacientul.
Art. 100 Când mai mulţi medici dentişti colaborează la examinarea sau tratamentul unui pacient, aceştia trebuie să se informeze reciproc.
Art. 101 Fiecare medic dentist îşi asumă responsabilitatea manoperelor medicale efectuate.
Art. 102 Medicul dentist trebuie să-şi încurajeze colegii mai tineri, susţinându-i în special la debutul lor în activitatea profesională.
Art. 103 (1) Medicul dentist trebuie să participe la educaţia sanitară a populaţiei, susţinând punerea în aplicare a programelor profilactice de sănătate.
(2) Medicul dentist care participă la acţiuni de informare a publicului cu caracter educativ sanitar nu va utiliza decât date confirmate ştiinţific.
Art. 104 La eliberarea de documente medicale, orice act va oglindi realitatea obiectivă, fiind interzisă eliberarea de certificate de complezenţă, care ar duce la obţinerea ilegală de către pacient a unor avantaje materiale sau sociale.
Art. 105 Pe durata exercitării profesiei în regim salarial, medicul dentist este obligat sa încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.
Art. 106 Este interzis medicului dentist să trateze în cabinetele şcolare dentare alţi pacienţi decât elevi sau studenţi din unităţile de învăţământ de stat.
CAPITOLUL VI
PROGRAMUL DE LUCRU
Art. 107. Programul normal de lucru:
(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
(2) Pentru persoanele încadrate pe functia de medic/medic dentist, durata zilnică a timpului de muncă este de 7 ore pe zi, iar pentru persoanele încadrate pe funcţia de asistent medical durata zilnică a timpului de muncă este de 8 ore pe zi.
(3) Evidenţa prezenţei la program se ţine prin condici de prezenţă în care personalul este obligat să semneze zilnic. Nesemnarea zilnică şi la timp a condicilor de prezenţă constituie o încălcare a normelor de disciplină a muncii şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
Art. 108 La nivelul cabinetelor medicale şcolare ai căror angajaţi au potrivit fişei postului muncă de teren, se deschide în mod obligatoriu un registru de evidenţă a muncii de teren, registru în care vor fi operate ora ieşirii şi a revenirii, asumate prin semnătură
Art. 109 (1) Se interzice angajaţilor compartimentului să părăsească locul de muncă fără înştiinţarea prealabilă şi aprobarea din partea şefului ierarhic, sau, în lipsa sa, a înlocuitorului acestuia.
(2)Personalul medical are obligaţia de a respecta cu stricteţe programul de lucru afişat şi comunicat Serviciului Programe Sociale.
(3) Orice modificare a programului de lucru se face în urma înştiinţării în scris a conducerii ASCO cu cel putin 2 zile înainte de data de la care este necesară modificarea programului, cu excepţia situaţiilor de urgenţă medicală, focare de boli infecto-contagioase şi imunizări.
(4) Cadrele medicale au obligaţia să depună la Centrul de Înformare pentru Cetăţeni din cadrul ASCO , foaia colectivă de prezenţă pentru luna în curs, până cel târziu în ultima zi lucrătoare din luna pentru care s-a realizat. În caz de neprezentare a foii colective de prezenţă la termenul stabilit, drepturile salariale pentru luna respectivă vor fi suspendate până la clarificarea situaţiei.
(5). Foile colective de prezenţă ale cadrelor medicale depuse la Centrul de Înformare pentru Cetăţeni din cadrul ASCO, vor fi transmise Compartimentul Resurse Umane – Salarizare care va realiza centralizarea acestora.
Art. 110. Orele suplimentare:
(1) Munca prestată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere este considerată munca suplimentară şi se compensează cu timp liber corespunzător.
(2) Munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sarbatori legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementarile în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se compensează cu timp liber corespunzător.
(3) Asigurarea asistentei medicale în afara orelor de program se va face in urma solicitarii scrise a unitatii de invatamant, Inspectoratului Scolar Judetean Bihor, Directia de Sanatate Publica Bihor, Universitatea Oradea, Directia Judeteana de Tineret si Sport.
(4) Recuperarea orelor suplimentare se va face prin compensarea acestora cu timp liber corespunzator, conform prevederilor legale, in termen de 60 de zile de la efectuarea acestora.
(5) Evidenta orelor suplimentare si a recuperarii acestora se va face de catre Serviciul Programe Sociale, in baza:
a. solicitarii scrise a unitatii de invatamant,Inspectoratului Scolar Judetean Bihor, Directia de Sanatate Publica Bihor, Universitatea Oradea, Directia Judeteana de Tineret si Sport transmisă şi înregistrată la ASCO cu cel puţin 3 zile înainte de data de la care se solicită asigurarea asistenţei medicale;
b. foii colectiva de prezenta pentru orele suplimentare intocmita de medicul unitatii de invatamant in care s-a asigurat asistenta medicala si vizata de catre conducerea unitatii care a solicitat asigurarea asistentei medicale;
c. ordinul de deplasare in cazul asigurarii asistentei medicale in taberele din judetul Bihor;
e. planificarea si evidenta Serviciului Programe Sociale in cazul asigurarii asistentei medicale la punctele de prim ajutor din municipiul Oradea;
f. solicitarii scrise a salariatului pentru recuperarea orelor suplimentare, vizata de Serviciul Programe Sociale si aprobata de catre Directorul General
Art. 111. Timpul de odihnă
(1) Personalul angajat în cadrul serviciului beneficiază de repaus săptămânal în zilele de sâmbata şi duminică ale fiecărei luni.
Art.112 Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
a) 1 si 2 ianuarie;
b) prima şi a doua zi de Paşti;
c) 1 mai;
d) prima şi a doua zi de Rusalii;
e) Adormirea Maicii Domnului;
f) 30 noiembrie – Sf. Xxxxxx
g) 1 decembrie;
h) prima şi a doua zi de Crăciun;
j) 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Art.113 CONCEDIILE
(1) Personalul angajat are dreptul, în fiecare an, la un concediu de odihnă plătit, în raport cu vechimea lor în muncă, după cum urmează:
- până la 10 ani – 21 de zile lucrătoare;
- peste 10 ani – 25 de zile lucrătoare.
(2) Prevederile alin. 1 se completează cu prevederile Contractului colectiv de muncă aplicabil.
(3) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazul în care, din motive justificate, salariatul nu a putut efectua concediul de odihnă la care avea dreptul într-un an calendaristic, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul poate să acorde concediul până la sfârşitul anului următor.
(4) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic, integral sau fracţionat. Poate fi fracţionat, la cererea salariatului, cu condiţia ca una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 10 zile lucrătoare.
(5) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării raportului de muncă al salariatului.
(6) În cadrul cabinetelor medicale şcolare concediile de odihnă se efectuează cu precădere pe perioada vacanţelor şcolare.
(7) Programarea concediului de odihnă se face în luna ianuarie a fiecărui an şi poate fi modificată de conducerea Administraţiei Sociale Comunitare Oradea, dacă salariatul solicită în scris acest lucru.
(8) Efectuarea concediului de odihnă se întrerupe în cazul în care salariata intră în concediu pentru maternitate, precum şi în cazul în care salariatul este rechemat de către şeful ierarhic, cu aprobarea conducătorului instituţiei numai pentru nevoi de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa salariatului la serviciu.
Art.114 (1) În afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la zile de concediu plătit, în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:
căsătoria salariatului - 5 zile lucrătoare;
naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile lucrătoare;
decesul soţiei/soţului salariatului sau al unei rude de până la gradul al III-lea a salariatului ori a soţului/soţiei acestuia, inclusiv - 3 zile lucrătoare.
(2) Concediul plătit, prevăzut la al.(1), se acordă, la cererea salariatului, de către conducerea instituţiei.
Art.115 (1) Personalul contractual are dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depaşi 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situaţii personale:
a) susţinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituţiile de învaţământ superior, curs seral sau fără frecvenţă, a examenelor de an universitar, cât şi a examenului de diplomă, pentru salariaţii care urmează o formă de învatământ superior, curs seral sau fără frecvenţă;
b) susţinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariaţilor care nu beneficiază de burse de doctorat;
c) prezentare la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.
Art.116 (1) Personalul contractual are dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă, în condiţiile legii.
(2) Angajaţii compartimentului au obligaţia să anunţe in termen de 24 de ore de la ivirea unei situaţii de incapacitate temporară de muncă, şeful ierarhic şi Compartimentul Resurse Umane – Salarizare din cadrul ASCO, aducand la cunostiinta acestora unitatea emitenta a concediului medical si perioada pentru care s-a eliberat.
(3) Angajaţii compartimentului aflaţi în concediu medical au obligaţia să depună depună la Compartimentul Resurse Umane – Salarizare din cadrul ASCO,certificatul de concediu medical care atestă incapacitatea temporară de muncă, cel mai târziu până în ultima zi a lunii în care a fost eliberat.
Art. 117 (1) Personalul contractual are dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
(2) Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începand cu luna a 6-a de sarcină.
Art. 118 (1) Personalul contractual are dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului xxxxxx în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
(2) Beneficiază de indemnizaţia pentru îngrijirea copilului xxxxxx, opţional, unul dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineste condiţiile de stagiu de cotizare.
(3) Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului xxxxxx în vârsta de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condiţiile legii, după caz.
(4) Durata de acordare a indemnizaţiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul curant, iar după depăşirea termenului de 90 de zile, de către medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
Art. 119 Salariatul beneficiază de ajutorul de deces, de pensii, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii.
Art. 120 (1)Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.
(2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.
(3) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din iniţiativa sa.
(4) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie sâ fie înaintată angajatorului cu cel putin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
(5) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învaţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul urmator, în cadrul instituţiilor de învaţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (4)
Art.121 FORMAREA PROFESIONALĂ
(1) Principalele forme de educaţie medicală continuă pentru asistenţii medicali sunt :
programe (cursuri) de educaţie permanentă;
ateliere de formare (forme educaţionale utilizând metode complexe de educaţie a adultului, bazate preponderent pe dinamică de grup);
stagii practice;
manifestări ştiinţifice:
congrese (reuniuni naţionale sau internaţionale în care membrii unei societăţi profesionale, delegaţi şi/sau invitaţi deliberează asupra unor interese comune, studii sau probleme majore de ordin ştiinţific sau profesional; conferinţe naţionale sau internaţionale convocate de obicei pentru încheierea unui consens);
conferinţe (reuniuni periodice ale membrilor unei asociaţii, societăţi profesionale unde se prezintă şi se dezbat lucrări din domeniu sau unde se iau hotărâri asupra unor probleme curente sau de perspectivă; prezentări orale (expuneri, prelegeri) făcute în faţa unui public, în scop ştiinţific, informaţional sau educaţional);
simpozioane (discuţii organizate, pe baza unei(or) scurte expuneri asupra unei teme ştiinţifice de actualitate, făcută de unul sau câţiva vorbitori, în faţa şi cu participarea publicului);
mese rotunde (dezbateri libere pe o temă dată, conduse de un moderator, la care sunt chemaţi să-şi spună cuvântul specialişti din domeniu sau reprezentanţi ai publicului larg);
ateliere de lucru (work-shop-uri, reuniuni ştiinţifice, profesionale sau de cercetare, cu caracter programatic, de regulă cu invitaţi, specialişti sau tehnicieni selectaţi dintr-un anumit domeniu sau anumite domenii de specialitate care, utilizând tehnici de dinamică de grup, sub conducerea unor moderatori şi facilitatori, identifică cerinţe sau probleme, analizează sau aprofundează anumite studii, dezbat sau caută soluţii de rezolvare pentru probleme legate de un interes comun, ştiinţific sau profesional).
elaborarea şi publicarea de materiale ştiinţifice medicale: articole în reviste medicale, capitole de carte sau cărţi, monografii, tratate, manuale medicale, editare de carte medicală, ca şi elaborarea lucrărilor prezentate în cadrul manifestărilor ştiinţifice.
(2) Principalele forme de educaţie medicală continuă pentru medici sunt :
cursurile de educatie permanenta sau formare continuă medicale,
ateliere de formare profesională continuă;
stagii practice de perfecţionare profesională sau de adaptare ori readaptare profesională;
manifestările şi activităţile cu caracter ştiinţific, reprezentate de congrese, conferinţe, simpozioane, mese rotunde,ateliere de lucru, sesiuni ştiinţifice;
publicarea de materiale ştiinţifice medicale, respectiv articole, în reviste medicale, capitole de carte, cărţi, monografii, tratate, manuale, editare de carte medicală.
(3) Principalele forme de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti sunt:
participarea la cursuri postuniversitare;
participarea la manifestări ştiinţifice (congrese, simpozioane, conferinţe sau expoziţii)
publicarea de materiale ştiinţifice medicale;
participarea la cursuri EMC teoretice şi/sau practice;
abonamente anuale la reviste medicale de specialitate, acreditate de Colegiul Medicilor Dentişti din România;
mese rotunde pe probleme legislative.
Art. 122 (1) Participarea la programele de formare profesională urmate la iniţiativa salariatului, cu acordul conducătorului instituţiei publice, se aprobă pe baza cererii justificate a salariatului, cu evidenţierea modului în care acesta consideră că dezvoltarea de abilităţi şi competenţe în domeniul în care doreşte să se formeze îi va îmbunătăţi activitatea profesională.
(2) Decontarea cursurilor de formare profesională se face în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de către Ministerul Sănătăţii.
DISPOZIŢII PRIVIND PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR, RECLAMAŢIILOR/CONTESTAŢIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR
Art. 123 Orice cerere prin care un angajat, se adresează conducătorului instituţiei şi, sub sancţiunea neonorării ei, urmează în mod obligatoriu următorul circuit:
1) angajatul care a formulat cererea, o prezintă şefului ierarhic (medic, sef serviciu – după caz) în vederea avizării;
2) cererea avizată se depune la Centrul de Informare pentru Cetăţeni din cadrul ASCO – Str. Primariei nr.42 în vederea înregistrării, cu cel puţin 5 zile înainte de data solicitării cu excepţia cazurilor deosebite (deces sau orice alt eveniment de forţă majoră);
3) în baza repartizării de către Directorul General al ASCO, Centrul de Informare pentru Cetăţeni din cadrul ASCO predă cererile înregistrate, pe bază de borderou, la serviciul din cadrul ASCO, care are in competenta solutionarea cererii;
Art. 124 (1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, sporurilor, premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit reglementărilor legale în vigoare este de competenţa ordonatorului de credite.
(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale.
(3) Ordonatorul de credite va soluţiona contestaţia în termen de 10 zile.
(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1), persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei.
Art. 127 Reclamaţiile angajaţilor serviciului cu privire la încălcarea unui drept prevăzut de lege se adresează conducerii instituţiei în vederea soluţionării.
Art. 128 Eventualele conflicte apărute în procesul de muncă între angajaţii care ocupă funcţii de aceeaşi categorie (personal de execuţie) se soluţionează de către şeful ierarhic direct al celor implicaţi în conflict.
Art. 129 Eventualele conflicte apărute în procesul de muncă între angajaţii care ocupă funcţii de categorii diferite (personal de execuţie şi personal de conducere) se soluţionează de către şeful ierarhic direct al salariatului care ocupă o funcţie de conducere.
ÎMPREJURĂRI ÎN CARE ESTE PERMISĂ PĂRĂSIREA LOCULUI DE MUNCĂ
Art. 130 Se interzice angajaţilor serviciului să părăsească locul de muncă fără înştiinţarea prealabilă şi aprobarea din partea şefului ierarhic, sau, în lipsa sa, a înlocuitorului acestuia, cu excepţia situaţiilor de urgenţă medicală, focare de boli infecto-contagioase, imunizări
Art. 131 În cazurile de forţă majoră, angajaţii serviciului pot fi învoiţi de către şeful ierarhic.
PROTECŢIA MUNCII
Art. 132 Obligaţiile angajaţilor privind protecţia muncii:
a) să îşi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora;
b) să aducă la cunoştinţă conducerii serviciului orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
c) să aducă la cunoştinţă conducerii serviciului accidentele de muncă suferite de persoana proprie şi de alte persoane participante la procesul de muncă;
d) să dea informaţiile solicitate de către organele de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii;
e) să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă;
f) să ia măsurile necesare pentru prevenirea producerii accidentelor, inundaţiilor, incendiilor şi alte asemenea evenimente;
g) angajaţii serviciului răspund de integritatea tuturor bunurilor care le-au fost puse la dispoziţie la începerea activităţii.
CAPITOLUL VII
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A PERSONALULUI MEDICAL
Art. 133 (1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au savârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legatură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune savârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale în vigoare, dispoziţiile prezentului regulament, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Art. 134 (1) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) nerespectarea programului de lucru;
b) părăsirea locului de muncă în timpul programului fără aprobare;
c) întârzieri şi absenţe nemotivate;
d) încalcarea normelor şi a regulilor de protecţie şi securitate a muncii;
e) folosirea în interes personal a mijloacelor tehnice sau a altor bunuri ale compartimentului
f) efectuarea în timpul serviciului a unor lucrări care nu au legătură cu obligaţiile de serviciu, precum şi sustragerea atenţiei sau împiedicarea celorlalţi salariati să-şi exercite atribuţiile de serviciu;
g) nerespectarea confidentialităţii informaţiilor de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei;
h) consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă sau prezentarea la serviciu în stare de ebrietate;
i) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu,a sarcinilor şi a lucrărilor repartizate, precum şi comunicarea de acte sau informaţii false sau cu întârzieri repetate;
j) distrugerea sau pierderea documentelor;
k) sustragerea, sub orice formă, de bunuri sau valori aparţinând instituţiei/serviciului;
l) refuzul îndeplinirii unor sarcini, atribuţii sau lucrări cuprinse în fişa postului;
m) neprezentarea la solicitările beneficiarilor serviciilor de medicină şcolară ;
n) neparticiparea, fără motive temeinice, la instructaje sau cursuri de pregătire profesională organizate intern sau extern;
o)defăimarea,calomnierea directă sau indirectă a serviciului/instituţiei/beneficiarilor serviciilor de medicină şcolară/colaboratorilor;
p) constituirea în cadrul serviciului de asociaţii cu caracter politic sau contrare obiectului de activitate;
q) inserarea sau publicarea în ziare, reviste, broşuri, etc. a unor comunicări în legătură cu activitatea serviciului/instituţiei, fără acordul conducătorului acesteia ;
r) încălcarea prevederilor prezentului Regulament, precum şi a celorlalte reglementări legale în vigoare.
(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Art.135 Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
e) reducerea salariului de bază si/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3
luni cu 5-10%;
desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Art. 136 Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.
Art. 137 Angajatorul stabileste sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere urmatoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovaţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Art. 138 (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nici o sancţiune disciplinară, cu excepţia avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicita de catre angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la pct.(2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Art. 139 Medicul, medicul dentist răspund în faţă Colegiului Medicilor şi asistentul medical răspunde în faţa Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali pentru prejudiciile produse din eroare, neglijenţă, imprudenţă sau cunostinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament.
CAPITOLUL VIII
DISPOZIŢII FINALE
Art. 140 În luna ianuarie şi iulie a fiecărui an şi ori de câte ori este nevoie, fiecare medic din cadrul Compartimentul Cabinete Medicale Şcolare prezintă Serviciului Programe Sociale un raport de activitate care va fi însuşit de directorul general al Administraţiei Sociale Comunitare Oradea.
Art. 141 Prezentul regulament intră în vigoare la data aprobării acestuia de către Consiliul Local al municipiului Oradea.
Art. 142 Prezentul Regulament poate fi modificat şi completat numai prin hotărârea consiliului local al municipiului Oradea
Art. 143 Prevederile prezentului Regulament se completează de drept cu cele din legislaţia în vigoare aplicabile personalului medical din cabinetele medicale şcolare.
Art. 144 Prevederile Regulamentului vor fi aduse la cunostinţa salariaţilor prin intermediul Serviciului Programe Sociale din cadrul Administraţiei Sociale Comunitare Oradea, prin afişare şi/sau pe bază de semnătură.
DIRECTOR GENERAL
Xxxxx Xxx
Oradea, ianuarie 2014