CONTRACTUL DE MEDIERE
CONTRACTUL DE MEDIERE
I. Definitie : Contractul de mediere reprezintă acordul de voinţă intervenit între mediator, pe de o parte, şi părţile aflate în conflict, pe de altă parte, în baza căruia mediatorul se obligă să sprijine părţile în soluţionarea conflictului facilitând negocierile dintre ele cu scopul obţinerii unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile , iar părţile se obligă să dea mediatorului o sumă de bani numită onorariu.
II. Caractere juridice:
1.Contractul de mediere este un contract sinalagmatic, caracterizându-se prin reciprocitatea obligaţiilor ce revin părţilor şi prin interdependenţa obligaţiilor reciproce.
2.Cotractul de mediere este un contract cu titlu oneros.Caracterul oneros al contractului de mediere constă în faptul că fiecare parte avansează prestaţia specifică în schimbul contraprestaţie pe care o va primi de la cealaltă parte. Astfel, mediatorul se obligă în considerarea contraprestaţiei, respectiv a onorariului convenit, să faciliteze negocierile în scopul ajungerii la o soluţie convenabilă pentru ambele părţi, iar părţile în conflict se obligă să achite mediatorului onorariul, în considerarea contraprestaţiei specifice mediatorului.
3.Contractul de mediere este un contract comutativ întrucât părţile cunosc chiar de la încheierea acestuia existenţa şi întinderea obligaţiilor ce le revin.
4. Contractul de mediere este un contract solemn(formal).Pentru valabilitatea unui astfel de contract, simplul acord de voinţă nu este suficient, ci acesta trebuie să îmbrace o formă scrisă.
Absenţa solemnităţii contractului va atrage nulitatea absolută, nulitate care va putea fi introdusă oricând, de către orice persoană interesată.
Contractul de mediere se semnează de părţile aflate în conflict şi de mediator şi se întocmeşte în atâtea exemplare câte părţi sunt.
Părţile aflate în conflict pot împuternici o altă persoană pentru a încheia în numele lor contractul de mediere, iar în acest caz, se impune ca procura să fie una specială.
Cât priveşte încheierea contractului solemn prin mandatar, aplicându-se principiul simetriei de formă, este necesar ca şi procura să îmbrace forma solemnă.
Totodată, orice modificare intervenită la un astfel de contract, nu se poate face decât tot prin formă scrisă.
În cazul în care una dintre părţile contractului sinalagmatic nu îşi execută obligaţia ce îi revine, ea nu va putea obţine de la cealaltă parte executarea obligaţiei corelative. De exemplu, dacă părţile aflate în conflict nu achită faţă de mediator onorariul stabilit la încheierea contractului de mediere, acestea nu îl pot obliga pe mediator să faciliteze negocierile dintre ele, mediatorul putându-se apăra în acest caz invocând excepţia de neîndeplinire a contractului.
De asemenea, partea care şi-a îndeplinit obligaţia ce îi revenea poate solicita rezoluţiunea contractului dacă cealaltă parte nu îşi execută obligaţia sau o execută în mod necorespunzător.
5. Contractul de mediere este un contract intuitu personae. Părţile au posibilitatea de a alege persoana care să medieze conflictul dintre ele, fiind avute astfel în vedere calităţile personale ale mediatorului.
6. Contractul de mediere constituie titlu executoriu cât priveşte obligaţia părţilor de a achita onorariul scadent ce i se cuvine mediatorului.
III. Condiţii de validitate
Consimţământul.
Pentru a fi valabil încheia contractul de mediere, consimţământul părţilor trebuie să provină de la o persoană cu discernământ, trebuie să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat şi să nu fie alterat de vreun viciu de consimţământ.
În lege se prevede în mod expres obligativitatea părţilor de a declara în scris că îşi dau consimţământul în privinţa declanşării medierii şi că sunt decise să coopereze în acest scop.
Obiectul
Obiectul contractului de mediere îl constituie conflictele intervenite între două sau mai multe părţi, prin procedura medierii putând fi soluţionate atât conflictele din materie civilă, comercială, de familie, din materie penală, precum şi din alte materii.
Contractul de mediere nu poate avea ca obiect medierea conflictelor privitoare la drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi la orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau prin alt mod admis de lege,
Capacitatea
În plus faţă de cerinţele stabilite de dreptul comun cu privire la capacitatea părţilor care contractează, în persoana mediatorului se cer a fi întrunite condiţii speciale.
Astfel, mediatorul trebuie să fie autorizat şi înscris în Tabloul mediatorilor
Capacitatea de a sta în calitate de mediator într-un contract de mediere o au şi persoanele membre ale unui stat al Spaţiului Economic European. Este necesar, însă ca aceste
persoane să fi obţinut într-unul din statele membre un document de calificare în profesia de mediator, iar acest document să fie recunoscut de către Consiliul de mediere. Acelaşi regim se aplică şi cetăţenilor români care au obţinut un astfel de document într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, precum şi într-un stat terţ.
EFECTELE CONTRACTULUI DE MEDIERE
DREPTURILE MEDIATORULUI
1. Dreptul la onorariu
Contractul de mediere, aşa cum am mai spus atunci când am analizat caracterele sale, este un contract oneros. Mediatorul are dreptul la onorariu ca drept contraprestaţie pentru activitatea de negociere pe care o desfăşoară în scopul obţinerii unei soluţii convenabile pentru toate părţile aflate în conflict.
Cuantumul onorariului, modalitatea de avansare şi eşalonare a acestuia se stabilesc prin negociere între mediator şi părţi. Însă, onorariul trebuie să fie rezonabil şi să fie stabilit în funcţie de natura şi obiectul conflictului.
Obligaţia de plată a onorariului revine părţilor. În cazul în care acestea nu îndeplinesc de bunăvoie această obligaţie, mediatorul poate să procedeze la îndeplinirea pe calea executării silite a acesteia întrucât contractul de mediere constituie titlu executoriu în acest sens.
De asemenea, mediatorul are dreptul şi la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.
Contractul de mediere trebuie să prevadă în mod obligatoriu, sub sancţiunea nulităţii absolute o clauză care să prevadă obligativitatea părţilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul procedurii de mediere, modalităţile de plată a acestora, precum şi în ce proporţie va fi suportată de părţi, ocazie cu care trebuie avută în vedere şi posibilitatea renunţării la mediere şi de eşuare a procedurii
.Aceste sume vor fi suportate de părţi în mod egal dacă acestea nu au convenit altfel.
Dacă pe parcursul medierii apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul părţilor şi cu acordul acestora, se va încheia o anexă la contractul de xxxxxxx.Xx observă că solemnitatea contractului d mediere se păstrează şi pe parcursul procedurii de mediere.
Valoarea însumată a onorariului şi cheltuielilor de ocazionate de procedura medierii trebuie să fie echitabilă şi justificată.
OBLIGAŢIILE MEDIATORULUI
1.Mediatorul are obligaţia să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, mai ales asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului.
Deci anterior începerii şedinţei de mediere, mediatorul trebuie să informeze pe cei care i se adresează în legătură cu toate aspectele legate de procedura medierii, mai exact asupra rolului mediatorului, drepturilor şi obligaţiilor părţilor, modalităţii de desfăşurare a şedinţei de mediere, precum şi costul medierii.
Mediatorul va explica părţilor şi care este scopul medierii, respectiv de a facilita comunicarea dintre părţi, fără însă a decide sau a impune părţilor o soluţie, ajutându-le doar să ajungă la o rezolvare reciproc agreabilă a disputei lor. Totodată, va prezenta acestora şi care sunt avantajele medierii în raport cu alte metode de soluţionare a conflictelor.
Mediatorul va informa părţile despre faptul că nu dă sfaturi sau consultaţii juridice, că nu le va putea oferi decât informaţii în strictă legătură cu procesul de mediere şi că decizia pe care o vor lua le va aparţine în exclusivitate.
De asemenea, mediatorul le va explica efectele medierii, evidenţiind faptul că după închiderea procedurii de mediere, ele îşi vor putea relua relaţiile dintre ele într-un mod amiabil.
2. Mediatorul are obligaţia de a asigura desfăşurarea medierii cu respectarea libertăţii, demnităţii şi a vieţii private a părţilor.
În cazul în care mediatorul constată că s-a produs o încălcare a libertăţii, demnităţii sau a vieţii private a părţilor, va putea pune capăt procedurii de mediere.
3.Mediatorul trebuie să depună toate diligenţele pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil.
Se poate observa că obligaţia mediatorului este una de diligenţă şi nu de rezultat. El trebuie să recurgă la toate metodele şi tehnicile de mediere pentru ca părţile să stingă conflictul dintre ele printr-o soluţie reciproc agreată. El nu garantează însă că părţile vor ajunge la o astfel de soluţie, el doar îşi va depune toate diligenţele în acest sens.
Acordul dintre părţi trebuie să se realizeze, însă, într-un termen cât mai scurt. Însuşi scopul medierii este de a se ajunge la o soluţie reciproc convenabilă într-un termen rezonabil.Prin întârzierea procedurii de mediere s-ar putea crea prjudicii mult mai mari părţilor în conflict.
4.Mediatorul trebuie să asigure respectarea principiilor medierii.
Mediatorul trebuie să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent echilibru între părţi.
Mediatorul trebuie să se asigure că părţile au recurs la mediere în mod voluntar şi în cunoştinţă de cauză.
De asemenea, el trebuie să respecte drepturile părţilor şi să le încurajeze totodată să ia orice decizie liberă cu privire la soluţionarea conflictului.
Mediatorul va informa părţile, încă de la început, în ce va consta activitatea sa şi asupra faptului că se pot retrage oricând din procesul de mediere.
Totodată, mediatorul trebuie să fie independent, neutru faţă de dispue şi părţi şi să conducă procesul de mediere într-un mod imparţial.
El trebuie să evite orice situaţie de natură să îi limiteze independenţa.
Mediatorul nu va refuza activitatea de mediere şi nu o va exercita în funcţie de rasa, culoarea, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea sau originea socială a părţilor.
Între mediator şi părţi trebuie să existe tot timpul încredere, având la bază cinstea, probitatea, spiritul de dreptate şi sinceritatea mediatorului.Totodată, fără o garanţie a confidenţialităţii, încrederea nu poate exista.
În concluzie, mediatorul trebuie să presteze serviciile în condiţii de siguranţă, respect reciproc, egalitate de şanse, respectarea diversităţii, corectitudine profesională şi procedurală.
De asemenea, mediatorul trebuie să asigure un permanent echilibru între părţi, întreaga procedură trebuind să fie bazată pe comunicare şi negociere.
5.Mediatorul are obligaţia să refuze preluara unui caz dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare că l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii.
Mediatorul este obligat ca atunci când, pe parcursul apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea şi imparţialitatea sa ca mediator, să aducă la cunoştinţa părţilor respectiva situaţie care vor decide asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere
Această obligaţie a mediatorului ia naştere chiar din faza preliminară medierii şi persistă pe tot parcursul procedurii.Mediatorul trebuie să facă cunoscute părţilor toate conflictele de intereseexistente sau care ar putea surveni.Comunicarea conflictelor de interese trebuie să se facă atât părţilor aflate în conflict, cât şi instituţiei care a referit rspectivul caz.
Părţilor li se dă dreptul de a opta dacă doresc sau nu ca mediatorul să participe în continuare, iar în cazul unui refuz din partea acestora, mediatorul este obligat să renunţe la soluţionarea cazului. În acest caz ar putea fi atrasă răsunderea mediatorului, dacă ar continua să participe la rezolvarea divergenţelor dintre părţi. În schimb, acesta nu poate fi tras la răspundere dacă nu ar avea cunoştinţă despre conflictele de interese existente.
De asemenea, mediatorul atunci când constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii, este obligat să refuze preluarea respectivului caz.
6. Mediatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii d mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite
sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale.
Mediatorul este obligat să restituie înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul medierii.
De asemenea, mediatorul este obligat să atragă atenţia părţilor participante la mediere de a respecta principiul confidenţialităţii şi le va putea solicita semnarea unui acord de confidenţialitate.
Obligaţia de confidenţialitate se întinde pe tot parcursul medierii, nefiind limitată în timp.
Informaţiile pe care mediatorul le obţine în timpul medierii inclusiv din documentele prezentate de către părţi, au un caracter confidenţial. Fac excepţie acele documente care prin natura lor sunt publice si care puteau fi cunoscute de orice persoana (hotărâri judecătoreşti, legi, etc.).
Tot secrete trebuie să rămână şi notiţele pe care mediatorul le ia in cursul medierii.
Însă, cu acordul părţilor, la sfârşitul procedurii de mediere, acestea pot fi distruse.
În cazul în care, în timpul negocierilor, mediatorul apelează, pentru rezolvarea conflictului, la anumite persoane specializate, el trebuie să colaboreze cu acestea, dar tot cu respectarea principiului confidenţialităţii.
7.Mediatorul este obligat să respecte normele de deontologie şi să răspundă cererilor formulate de autorităţile publice.
8. în cazul în care medierea se soldează cu un acord de împăcare, mediatorul trebuie să depună toată diligenţa pentru a nu admite ca acesta să conţină clauze contrare legii sau bunelor moravuri.
DREPTURILE PĂRŢILOR
1.Să fie informate cu privire la procesul de mediere, la efectele medierii, la efectele semnării unui acord de împăcare
2. Să renunţe la mediator
3.Să se retragă oricând din procesul de mediere. 4.Să semneze acordul de mediere OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
1.Plata onorariului şi a cheltuielilor de mediere
Contractul de mediere trebuie să prevadă în mod obligatoriu, sub sancţiunea nulităţii absolute o clauză care să prevadă obligativitatea părţilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul procedurii de mediere,
modalităţile de plată a acestora, precum şi în ce proporţie va fi suportată de părţi, ocazie cu care trebuie avută în vedere şi posibilitatea renunţării la mediere şi de eşuare a procedurii
.Aceste sume vor fi suportate de părţi în mod egal dacă acestea nu au convenit altfel.
Dacă pe parcursul medierii apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul părţilor şi cu acordul acestora, se va încheia o anexă la contractul de xxxxxxx.Xx observă că solemnitatea contractului d mediere se păstrează şi pe parcursul procedurii de mediere.