Colegiul barourilor flamande CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAŢILOR
Colegiul barourilor flamande
CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAŢILOR
Cuprins
PARTEA I SARCINILE ESENŢIALE ALE AVOCATULUI .........................................5
CAPITOL I.1. Sarcini esenţiale ............................................................................6
CAPITOL I.2. Independenţa ..................................................................................6
Secţiunea I.2.1. Independenţa ....................................................................6
Secţiunea I.2.2. Parţialitatea .......................................................................6
Secţiunea I.2.3. Interesele contradictorii ....................................................6
Secţiunea I.2.4. Intervenţia pentru confraţii din cabinet ...........................7
Secţiunea I.2.4. Incompatibilităţi ..............................................................7
CAPITOL I.3. Secretul profesional ......................................................................9
Secţiunea I.3.1. Principii ...........................................................................9
Secţiunea I.3.2. Notificarea înmânată personal avocatului .......................9
PARTEA II ACCESUL LA PROFESIE, STAGIU ŞI FORMARE ...............................10
CAPITOL II.1. Stagiul .......................................................................................11
Secţiunea II.1.1. Organizarea generală a stagiului ..................................11
Secţiunea II.1.2. Condiţii pentru absolvirea stagiului .............................12
Secţiunea II.1.3. Contractul de stagiu .....................................................13
Secţiunea II.1.4. Sarcinile profesorului de stagiu....................................13
Secţiunea II.1.5. Sarcinile stagiarului .....................................................14
Secţiunea II.1.6. Comisia pentru stagiu .................................................14
CAPITOL II.2. Formare profesională ................................................................15
Secţiunea II.2.1. Generalităţi ..................................................................15
Secţiunea II.2.2. Centrul de formare ......................................................15
Secţiunea II.2.3. Comisia pentru formare profesională .........................16
Secţiunea II.2.4. Formarea profesională .................................................16
Secţiunea II.2.5. Procedura de apel........................................................17
CAPITOL II.3. Formarea continuă ....................................................................18
CAPITOL II.4. Avocaţii membri ai unui Stat membru al UE şi membri ai barourilor străine ..........................................................................................................21
CAPITOL II.5. Lista avocaţilor onorifici ........................................................22
PARTEA III. EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT ......................................24
CAPITOL III.1. Relaţiile faţă de clienţi ..........................................................25
Secţiunea III.1.1 Mandatul pe care avocatul nu-l primeşte direct de la clientul său ......................................................................................................................................25
Secţiunea III.1.2. Prevenirea spălării banilor ………………………..25
Secţiunea III.1.3. Limitarea responsabilităţii ......................................30
Secţiunea III.1.4. Contactul între avocat şi clienţii deţinuţi ................30
Secţiunea III.1.5. Comunicarea dosarelor ...........................................31
Secţiunea III.1.6. Raporturi sociale .....................................................31
Secţiunea III.1.7. Publicitate ...............................................................31
Secţiunea III.1.8. Ajutor juridic de linia a doua .................................32
CAPITOL III.2. Relaţii legate de avocaţi ........................................................32
Secţiunea III.2.1. Confraternitate .........................................................32
Secţiunea III.2.2. Onorarii pentru introduceri ......................................34
Secţiunea III.2.3. Confidenţialitatea întrevederilor ..............................34
Secţiunea III.2.4. Reproducerea corespondenţei între avocaţi..............35
Secţiunea III.2.5. Reproducerea corespondenţei între avocaţi şi mandatarii din justiţie ....................................................................................................................36
Secţiunea III.2.6. Succesiunea .............................................................36
[Secţiunea III.2.6bis. Modalităţi de succesiune a avocaţilor în cadrul ajutorului juridic de linia a doua şi Salduz]1 ............................................................................36
Secţiunea III.2.7. Certificarea de conformitate a copiilor după documentele de ataşat în cazul recursului în casaţie ...........................................................................37
Secţiunea III.2.8. Fonduri ale terţilor .................................................38
Secţiunea III.2.9. Proceduri înaintea jurisdicţiilor particulare............41
Secţiunea III.2.10. Statutul avocatului ...............................................41
CAPITOL III.3. Relaţiile cu autoritatea Colegiului .........................................41
Secţiunea III.3.1. Corespondenţa cu Preşedintele Baroului ...............41
Secţiunea III.3.2. Obligaţia de a plăti cotizaţiile Colegiului ..............41
CAPITOL III.4. Relaţiile cu curţile, tribunalele, jurisdicţiile arbitrale, adunările generale, etc. ..............................................................................................................42
Secţiunea III.4.1. Procedura împotriva magistraţilor, notarilor şi executorilor judecătoreşti ..........................................................................................43
Secţiunea III.4.2. Asistarea la întrunirile unui consiliu de administraţie şi a unei adunări generale ................................................................................................43
CAPITOL III.5. Relaţiile cu terţii .................................................................43
Secţiunea III.5.1. Contactele avocatului cu martorii .........................43
Secţiunea III.5.2. Mass-media ...........................................................43
Secţiunea III.5.3. Înregistrarea întrevederilor sau a contractelor ......44
PARTEA IV. AVOCATUL INTERVINE ÎNTR-O ALTĂ CALITATE...................45
CAPITOL IV.1. Avocatul – mandatar de justiţie ..........................................46
CAPITOL IV.2. Avocat – sindic ……………………………………………46
PARTEA V. ORGANIZAREA CABINETULUI …………………………………..48
CAPITOL V.1. Colaborări între avocaţi şi societăţile unipersonale de avocaţi ……………………………………………………………………………………….49
Secţiunea V.1.1. Colaborări între avocaţi ..........................................49
Secţiunea V.1.2. Societăţi unipersonale de avocaţi ............................53
CAPITOL V.2. Colaborări între avocaţi şi neavocaţi ....................................54
CAPITOL V.3. Cabinetul şi sucursalele.........................................................54
Secţiunea V.3.1. Gestionarea mai multor cabinete sau instituţii .......54
Secţiunea V.3.2. Alegerea domiciliului şi cabinetul avocatului ........56
CAPITOL V.4. Colaboratorii ........................................................................56
CAPITOL V.5. Identificarea semnatarilor corespondenţei ..........................56
PARTEA VI. ORGANIZARE INTERNĂ A BAROULUI ......................................58
CAPITOL VI.1. Înlocuirea Preşedintelui Baroului .....................................59
CAPITOL VI.2. Intervenţia împotriva unui membru al baroului ...............59
PARTEA VII. PROCEDURI CĂ ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ.......................60
CAPITOL VII.1. Consiliul Colegiului decizând ca în materie disciplinară..61
CAPITOL VII.2. Depunerea jurământului de către martori ........................63
PARTEA VIII. REGLEMENTAREA CONFLICTELOR ......................................64
CAPITOL VIII.1. Competenţa privitoare la conflictele dintre avocaţi, membri ai barourilor ce formează Colegiul barourilor flamande .............................................65
CAPITOL VIII.2. Reglementări locale .......................................................66
CAPITOL VIII.3. Serviciul de mediere pentru litigiile de consum ale avocaţilor – OCA1 ......................................................................................................................66
PARTEA IX. APLICAREA CODULUI ................................................................68
CAPITOL IX.1. Aplicarea Codului ............................................................69
PARTEA X. CODUL DE CONDUITĂ PENTRU AVOCAŢII EUROPENI .........70
CAPITOL X.1. Introducere ..........................................................................71
Secţiunea X.1.1. Sarcina avocatului .................................................71
Secţiunea X.1.2. Natura regulilor de conduită ..................................71
Secţiunea X.1.3. Obiectivele codului de conduită ............................71
Secţiunea X.1.4. Câmpul de aplicare ratione personae......................72
Secţiunea X.1.5. Câmpul de aplicare ratione materiae .....................72
Secţiunea X.1.6. Definiţii .................................................................72
CAPITOL X.2. Principii generale ...............................................................73
Secţiunea X.2.1. Independenţa .........................................................73
Secţiunea X.2.2. Încrederea şi integritatea personală ......................73
Secţiunea X.2.3. Secretul profesional ..............................................73
Secţiunea X.2.4. Respectarea regulilor de conduită pentru celelalte barouri ..................................................................................................................................74
Secţiunea X.2.5. Incompatibilităţi ...................................................74
Secţiunea X.2.6. Publicitate personală .............................................74
Secţiunea X.2.7. Interesul clientului ................................................74
Secţiunea X.2.8. Limitarea responsabilităţii avocatului faţă de client..75
CAPITOLUL X.3. Raportul cu clientul ......................................................75
Secţiunea X.3.1. Începutul şi sfârşitul relaţiilor cu clientul ............75
Secţiunea X.3.2. Conflictul de interese............................................75
Secţiunea X.3.3. Pactul de quota litis ..............................................76
Secţiunea X.3.4. Fixarea onorariilor ................................................76
Secţiunea X.3.5. Avansurile pe onorarii şi cheltuieli .......................76
Secţiunea X.3.6. Repartizarea onorariilor cu o persoană care nu este avocat .......................................................................................................................76
Secţiunea X.3.7. Cheltuieli de procedură şi ajutor juridic ...............77
Secţiunea X.3.8. Fonduri ale terţilor ................................................77
Secţiunea X.3.9. Asigurarea responsabilităţii civile profesionale....78
CAPITOL X.4. Raportul cu judecătorii ..............................................................78
CAPITOL X.5. Relaţiile dintre avocaţi ..............................................................78
Secţiunea X.5.1. Confraternitate ............................................................78
Secţiunea X.5.2. Colaborarea între avocaţii din diferite State membre ..79
Secţiunea X.5.3. Corespondenţa între avocaţi .......................................79
Secţiunea X.5.4. Onorarii pentru introduceri .........................................79
Secţiunea X.5.5. Contactul cu partea adversă .......................................80
Secţiunea X.5.6. Responsabilitatea financiară ......................................80
Secţiunea X.5.7. Formarea continuă .....................................................80
Secţiunea X.5.8. Diferende între avocaţii din diferite State membre ...80
PARTEA XI. INTRAREA ÎN VIGOARE ..................................................................81
CAPITOL XI.1. Intrarea în vigoare .................................................................82
PARTEA I
XXXXXXXXX ESENŢIALE ALE AVOCATULUI
CAPITOL I.1. Sarcini esenţiale
Art. I.1.1.
Avocatul îşi exercită profesia cu competenţă, respectând secretul profesional, sarcinile esenţiale de independenţă şi de parţialitate, şi evitând conflictele de interese. Acesta respectă principiile de demnitate, probitate şi delicateţe care reprezintă baza profesiei.
CAPITOL I.2. Independenţa
Secţiunea I.2.1. Independenţa
Art. I.2.1.1.
Atribuţiunile ce cad în sarcina avocatului îi impun o independenţă absolută, scutit de orice presiune, mai ales cea care rezultă din propriile sale interese sau din influenţele externe. Avocatul trebuie să evite orice atingere adusă independenţei sale şi să vegheze la a nu neglija respectarea deontologiei pentru satisfacerea clientului său, a judecătorului sau a unor terţi.
Independenţa este necesară pentru toate activităţile.
Art. I.2.1.2.
Avocatul nu tratează nici un dosar de la sau împotriva unor apropiaţi sau nu intervine pentru persoane care locuiesc cu el sau care au o legătură directă cu aceşti coabitanţi.
Secţiunea I.2.2. Parţialitate
Art. I.2.2.1.
Ţinând cont de regulile legale şi de regulile profesionale şi de conduită, avocatul trebuie întotdeauna să servească cel mai bine interesele clientului, şi să le treacă înaintea propriilor sale interese sau celor ale terţilor.
Secţiunea I.2.3. Interese contradictorii
Art. I.2.3.1.
§1 Avocatul nu poate interveni atunci când aceasta dă loc unui conflict de interese între avocat şi un client sau unui risc serios al unui astfel de conflict.
§2 Avocatul nu poate interveni pentru mai mult de un client, dacă există un conflict de interese între aceşti clienţi şi un risc serios al unui astfel de conflict, cu excepţia cazului când sunt respectate condiţiile art. I.2.3.2.
Art. I.2.3.2.
§1 Un avocat poate totuşi să intervină pentru mai mulţi clienţi între care există un conflict de interese sau un risc de a exista un conflict de interese:
- dacă respectivii clienţii îşi confirmă acordul în scris după ce au fost informaţi în scris, şi
- atât timp cât nu există nici un pericol de încălcare a secretului profesional sau a independenţei sale, şi
- atât timp cât nu există nici o acţiune înaintea tribunalului sau un tribunal arbitral între aceşti clienţi vizând obiectul intervenţiei cerute între aceştia.
§2 Atunci când mai mulţi clienţi între care există un conflict de interese sau un risc de a se naşte conflicte de interese, însă care au un interes comun privitor la o aceeaşi problemă, se adresează avocatului pentru apărarea acestui interes comun, acesta putând interveni numai pentru aceşti clienţi înaintea tribunalului sau a unui tribunal arbitral sau a unei jurisdicţii, dacă:
- clienţii îşi dau acordul în scris, şi
- avocatul estimează că acest conflict de interese sau riscul unui astfel de conflict nu-l împiedică să servească cel mai bine interesele tuturor clienţilor vizaţi, fără încălcarea secretului profesional sau a independenţei.
Art. I.2.3.3.
Avocatul nu poate administra dosarul unui nou client dacă secretul informaţiilor confidenţiale primite de la un alt client riscă să fie afectat.
Art. I.2.3.4.
Avocatul poate însă să intervină atunci când este cunoscut faptul că, clientul face sistematic apel la diferiţi avocaţi şi va desemna un alt avocat în acest dosar. Indiferent de cauză, avocatul se va abţine din acel moment să-şi urmeze intervenţia dacă aceasta ar însemna încălcarea secretului profesional sau a independenţei sale.
Art. I.2.3.5.
§1 Articolele I.2.3.1. la I.2.3.4. se aplică avocatului, colaboratorilor şi stagiarilor săi.
§2 Dacă avocaţii îşi exercită profesia în asociaţie sau în consorţiu, articolele I.2.3.1. la I.2.3.4. se aplică şi grupului în totalitatea sa, ca şi membrilor săi individuali, dar şi stagiarilor şi colaboratorilor avocaţilor.
Secţiunea I.2.4. Intervenţia pentru confraţii din cabinet
Art. I.2.4.1.
Avocatul care apără interesele unui alt avocat într-un litigiu, nu poate face parte din consorţiu sau asociaţia de care aparţine respectivul avocat, nici să fie colaboratorul sau stagiarul său sau să fi colaborat într-un dosar în litigiu.
Secţiunea I.2.5. Incompatibilităţi
Art. I.2.5.1.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu orice activitate ce ar pune în pericol valorile fundamentale ale baroului şi încrederea publicului faţă de barou.
Incompatibilităţile sau interdicţiile menţionate în acest capitol privesc nu numai avocatul, ci şi avocaţii care lucrează cu el într-un consorţiu sau o asociaţie, colaboratorii şi/sau stagiarii săi.
Art. I.2.5.2.
Avocaţii care sunt membrii puterii executive (o autoritate federală, regională, comunitară, provincială sau locală) nu pot pleda sau interveni în dosare în interesul sau împotriva autorităţii în cadrul căreia au fost aleşi sau numiţi. Acest lucru nu este autorizat în perioada mandatului sau numirii lor. Acest fapt nu este autorizat nici pe o perioadă de doi ani care urmează finalizării mandatului sau misiunii lor, în afara autorizării prealabile a preşedintelui baroului.
La finalizarea mandatului sau numirii lor, aceştia nu pot pleda sau interveni în dosarele în care au colaborat.
Art. I.2.5.3.
Avocaţii care conduc unul sau mai multe departamente ale unei puteri legislative sau executive, sau intervin în calitate de colaboratori ai unui astfel de conducător, indiferent sub ce denumire ar fi, nu pot pleda sau interveni în dosarele care ţin de competenţa departamentului pentru care au fost numiţi sau desemnaţi. Acest fapt nu este autorizat în timpul deţinerii funcţiei. Acest lucru nu este autorizat nici doi ani care urmează finalizării funcţiei lor, în afara autorizării prealabile a preşedintelui baroului.
La sfârşitul deţinerii funcţiei lor, aceştia nu pot pleda sau interveni în dosarele în care au colaborat.
Art. I.2.5.4.
În cazurile vizate la articolele I.2.5.2. şi I.2.5.3.:
- avocatul semnalizează în prealabil şi în scris preşedintelui baroului care a acceptat mandatul sau numirea şi îi furnizează informaţiile necesare privitoare la modul în care va gestiona cabinetul sau dosarele sale în cadrul cabinetului din care face parte;
- documentele şi corespondenţa cabinetului din care avocatul face parte pot continua să fie lucrate pe numele său, în afara cazului avocaţilor care acceptă un mandat de membru al guvernului.
Exceptând dosarele în care avocatul este autorizat să intervină, avocatul vizat nu semnează corespondenţa. Supleantul semnează atunci corespondenţa fără a menţiona numele avocatului vizat.
Art. I.2.5.5.
a) Fără prejudiciul puterii preşedintelui baroului de a deroga aceasta, dispoziţiile acestui capitol nu se aplică arbitrilor, mediatorilor sau mandatarilor de justiţie.
b) Avocatul poate accepta o misiune de administrator sau de lichidator al persoanelor juridice.
c) Avocatul poate accepta o misiune legată de administrarea zilnică, numai în societăţi profesionale (societăţi care au ca obiect exercitarea profesiei de avocat) sau persoane juridice legate de patrimoniul său sau de părţile sale dintr-un patrimoniu familial (societăţi de patrimoniu).
d) Avocatul informează preşedintele xxxxxxxx în scris de intenţia sa de a accepta oferta sau propunerea unui mandat aşa cum este menţionat mai sus şi îi înmânează în acelaşi timp un exemplar al statutului şi eventual al regulamentului de ordine internă. El ataşează aici identitatea persoanelor sau a persoanelor juridice ce fac parte din organul de administrare şi din organul de control, ca şi acţionariatul şi beneficiarii, şi furnizează toate informaţiile suplimentare care îi sunt cerute de către preşedintele baroului.
e) Avocatul informează preşedintele baroului cu privire la modificări, dacă acestea au o influenţă directă sau indirectă asupra exercitării mandatului conform dispoziţiilor acestui capitol şi celor din Cod în general.
f) Avocatul poate să accepte mandatul numai după ce preşedintele baroului l-a informat că sarcina informării mai sus menţionată a fost îndeplinită.
Art. I.2.5.6.
Avocatul poate reprezenta înaintea tribunalelor şi a tribunalelor arbitrale o persoană juridică, ce nu face parte din societatea sa profesională sau din societatea sa de patrimoniu, pentru care exercită un mandat. Nu este autorizat să o facă dacă este sau poate fi personal implicat în dosar şi/sau dacă onoarea sau responsabilitatea consiliului de administraţie riscă să fie puse în pericol.
Art. I.2.5.7.
Avocatul-asesor al secţiei legislaţie a Consiliului de Stat şi confraţii săi care au încheiat o convenţie de colaborare pot pleda pentru secţiunea de contencios administrativ.
CAPITOL I.3. Secretul profesional
Secţiunea I.3.1. Principii
Art. I.3.1.1.
Avocatul trebuie să ţină secretul profesional. Prin secret profesional se înţelege toate informaţiile confidenţiale primite sau constatate de către avocat în exercitarea misiunii sale şi nu este limitat în timp.
Art. I.3.1.2.
Avocatul poate furniza informaţii confidenţiale numai tribunalelor, tribunalelor arbitrale şi terţilor în măsura în care:
- divulgarea acestor informaţii este pertinentă, şi
- divulgarea acestor informaţii este în interesul clientului, şi
- clientul acceptă divulgarea acestor informaţii, şi
- divulgarea acestor informaţii nu este interzisă de lege.
Art. I.3.1.2.
Avocatul trebuie să aibă în toate împrejurările delicateţe şi să acţioneze în orice moment cu discreţia necesară.
Art. I.3.1.4.
Avocatul veghează ca secretul profesional să fie respectat de personalul şi angajaţii săi şi de persoanele care colaborează cu el cu titlu profesional. Dacă avocaţii îşi exercită profesia în legături de colaborare, articolele I.3.1.1. la I.3.1.3. se aplică, atât legăturilor de colaborare în ansamblul lor, cât şi membrilor săi individuali.
Art. I.3.1.5.
Secretul profesional nu este încălcat atunci când avocatul foloseşte informaţiile confidenţiale care sunt necesare pentru propria sa apărare.
Secţiunea I.3.2. Notificarea personală a unui avocat
Art. I.3.2.1.
Avocatul care, în cadrul exercitării profesiei sale, deţine sume sau efecte pentru un terţ trebuie, în principiu, să invoce secretul profesional în declaraţia sa terţilor notificaţi în cazul unei notificări sau a unei oferte.
Încă de la primirea actului de notificare sau de ofertă, avocatul terţ notificat trebuie să primească avizul preşedintelui baroului. Avocatul apreciază dacă deţinerea sumelor sau a efectelor este sau nu acoperită de secretul profesional.
Art. I.3.2.2.
Avocatul terţ notificat nu poate abandona sumele sau efectele care fac obiectul notificării sau a ofertei, decât după reglementarea acesteia.
PARTEA II
ACCESUL LA PROFESIE, XXXXXX ŞI FORMARE
CAPITOL II.1. Stagiul
Secţiunea II.1.1. Organizarea generală a stagiului
Art. II.1.1.1.
În sprijinul cererii sale de înscriere pe lista stagiarilor, candidatul – stagiar înmânează următoarele documente secretariatului Colegiului:
a) diploma sa având menţiunea datei prestării jurământului conform articolului 429 C. Jud.,
b) un original al contractului de stagiu pe care l-a încheiat conform dispoziţiilor secţiunii 3 din acest capitol şi de unde consiliul Colegiului, în mod favorabil avizat de comisia de stagiu, constată că respectă garanţiile minime ale acestui regulament,
c) o declaraţie semnată de el având menţiunea cererilor de înscriere pe care le-a adresat anterior unui alt barou belgian sau străin şi urmarea care i-a fost dată,
d) o declaraţie semnată de el care să conţină profesiile pe care le exercită din acest moment.
Candidatul – stagiar certifică printre altele în scris preşedintelui baroului că nu a făcut niciodată obiectul unei condamnări judiciare sau penale, a unei sancţiuni administrative sau a unei măsuri disciplinare. Dacă din contră este cazul şi preşedintele baroului cere mai multe informaţii, acesta trebuie să le furnizeze.
Dacă anchetele penale sau disciplinare sunt în curs împotriva candidatului – stagiar, acesta înmânează o declaraţie scrisă preşedintelui baroului.
Art. II.1.1.2.
Consiliul Colegiului determină data înscrierii în lista stagiarilor.
Stagiul are o durată de 3 ani, sub rezerva a ceea ce este stipulat la articolul 435 C. Jud şi la articolele II.1.1.3. (Stagiarul trebuie să aibă un coordonator de stagiu pe întreaga durată a stagiului)1
1 modificat AG 27/05/2015
Art. II.1.1.3.
3.1. Suspendarea obligaţiilor de stagiu este ridicarea temporară a stagiului.
În perioada de suspendare, stagiarul rămâne avocat. El rămâne supus obligaţiilor deontologice care se referă la avocaţi, mai ales obligaţiile financiare faţă de Colegiu. Consiliul Colegiului poate acorda o scutire completă sau parţială a plăţii cotizaţiei baroului.
Suspendarea nu pune capăt contractului de stagiu. Numai obligaţiile reciproce ale coordonatorului de stagiu şi ale stagiarului sunt suspendate pe perioada suspendării.
3.2. Întreruperea este suprimarea temporară a listei stagiarilor.
În timpul întreruperii, stagiarul îşi pierde calitatea de avocat. Întreruperea pune capăt contractului de stagiu.
3.3. Stagiul poate fi suspendat sau întrerupt pentru o durată care să nu depăşească 1 an. Această perioadă poate fi prelungită din motive fondate.
Stagiarul adresează cererea de suspendare sau de întrerupere a stagiului, sau de prelungire a suspendării sau a întreruperii, preşedintelui baroului. Consiliul Colegiului decide asupra acestei cereri, după avizul comisiei de stagiu.
Stagiarul semnalează preşedintelui baroului că reia stagiul, cel mai târziu cu o lună înaintea scadenţei suspendării sau întreruperii în curs.
Dacă stagiarul îşi reia stagiul după o întrerupere, acesta depune un nou contract de stagiu la secretariatul Colegiului. Comisia de stagiu emite un aviz faţă de acest subiect.
Dacă stagiarul nu semnalează această reluare preşedintelui baroului, acesta din urmă îl convoacă. Dacă stagiarul nu a dat nici o urmare favorabilă acestei solicitări, el este convocat înaintea Consiliului Colegiului pentru a decide eventuala sa suprimare din lista stagiarilor. Această suprimare implică o pierdere a achiziţiilor stagiului.
După suspendare sau întrerupere, stagiul îşi urmează cursul:
- cu păstrarea achiziţiilor de stagiu efectuat înainte,
- cu păstrarea rangului de înscriere pe lista stagiarilor,
- fără ca perioada de suspendare sau de întrerupere să conteze ca stagiu.
Art. II.1.1.4.
Stagiarul poate îndeplini un stagiu asimilat de maxim un an la un barou belgian sau străin sau la alte profesii juridice cu care au fost încheiate acorduri de către Colegiul barourilor flamande sau consiliul Colegiului.
Acest stagiu asimilat nu este îndeplinit decât după ce stagiarul a obţinut certificatul de aptitudine, aşa cum este vizat la capitolul II.2., secţiunea II.2.4. (Formare profesională).
Stagiarul adresează preşedintelui baroului o cerere motivată pentru a începe stagiul asimilat. Consiliul Colegiului decide asupra acestei cereri, după avizul comisiei de stagiu.
La sfârşitul stagiului asimilat, stagiarul redactează un raport în care îşi expune activităţile în mod detaliat. Coordonatorul său de stagiu străin, autoritatea competentă a baroului străin au alt profesionist de drept care intervine în calitate de coordonator de stagiu, confirmă conţinutul acestui raport.
Xxxxxxxxx transmite acest raport preşedintelui baroului şi semnalează cu această ocazie în scris că stagiul său asimilat este finalizat. Dacă nu face acest lucru, el este convocat de preşedintele baroului.
Consiliul Colegiului stabileşte în baza raportului dacă acest stagiu intră în evidenţă în totalitate sau în parte în calitate de stagiu asimilat. Dacă nu este cazul, consiliul Colegiului impune o prorogare a stagiului pentru durata neacceptată.
Art. II.1.1.5.
La finalizarea stagiului, stagiarul cere în scris preşedintelui baroului înscrierea sa în tablou.
Consiliul Colegiului decide asupra acestei cereri de înscriere, după avizul comisiei de stagiu şi după primirea:
- raportului final de la coordonatorul stagiului,
- raportului preşedintelui biroului de ajutor juridic.
Stagiarul poate consulta dosarul şi aceste rapoarte la preşedintele baroului.
Secţiunea II.1.2. Condiţii pentru absolvirea stagiului
Art. II.1.2.1.
Orice avocat înscris timp de cel puţin şapte ani în tabloul Colegiului, lista UE sau tabloul avocaţilor de pe lângă Curtea de Casaţie, poate deveni coordonator de stagiu. Consiliul Colegiului poate, în cazuri individuale, să deroge de la această cerinţă.
Consiliul Colegiului redactează, după avizul comisiei de stagiu, o listă a coordonatorilor de stagiu. Candidaţii – coordonatori de stagiu adresează o cerere de înscriere pe lista consiliului Colegiului. Consiliul Colegiului nu poate refuza înscrierea decât după ce a convocat avocatul pentru a fi ascultat conform capitolului VII.1. (Consiliul Colegiului decide ca în materie disciplinară).
Coordonatorul de stagiu poate forma trei stagiari simultan. În anumite cazuri individuale, consiliul Colegiului poate deroga de la această restricţie în cazul în care coordonatorul stagiului demonstrează pe baza elementelor obiective şi verificabile prin care o formare de calitate este garantată pentru fiecare stagiar.
Art. II.1.2.2.
În cazul în care Consiliul Colegiului constată că, coordonatorul stagiului nu-şi mai respectă obligaţiile deontologice sau obligaţiile de coordonare a stagiului, acesta poate suprima coordonatorul stagiului din această listă după ce l-a convocat pentru a fi ascultat conform capitolului VII.1. (Consiliul Colegiului decide ca în materie disciplinară).
Secţiunea II.1.3. Contractul de stagiu
Art. II.1.3.1.
Coordonatorul stagiului şi candidatul – stagiar încheie o convenţie cu privire la stagiu. În caz contrar, persoana juridică sau societatea din care face parte coordonatorul de stagiu va interveni în contract.
Această convenţie este transmisă, cu modificări şi completări, secretariatului Colegiului, aşa cum este vizat la articolul II.1.1.1.
Art. II.1.3.2.
Fiecare din părţi poate pune capăt în scris contractului de stagiu înainte de finalizarea stagiului, prin intermediul unui termen de preaviz rezonabil.
Comisia de stagiu este imediat informată şi asigură urmarea trecerii la un nou coordonator de stagiu.
În perioada de preaviz, toate dispoziţiile contractului rămân în vigoare.
În cazul rezilierii contractului, părţile pot renunţa la un termen de preaviz de comun acord.
Secţiunea II.1.4. Sarcinile coordonatorului de stagiu
Art. II.1.4.1.
Coordonatorul stagiului veghează ca stagiarul să-şi exercite activităţile respectând regulile deontologice şi că stagiarul achiziţionează cunoştinţele şi aptitudinile practice.
Coordonatorul de stagiu va fi, dacă este necesar, la dispoziţia stagiarului pentru a-l ajuta şi a-i da directive.
(Încă de la finalizarea stagiului care se derulează la el, fiecare coordonator de stagiu depune un raport al acestui stagiu la comisia de stagiu).1
1 modificat AG 27/05/2015
La finalizarea stagiului, coordonatorul de stagiu depune un raport final la comisia de stagiu.
Art. II.1.4.2.
Coordonatorul de stagiu acordă timpul necesar stagiarului său pentru a-şi îndeplini obligaţiile de stagiu.
Art. II.1.4.3.
Coordonatorul de stagiu şi stagiarul fixează de comun acord remuneraţia stagiarului. Pentru o disponibilitate de normă întreagă, remuneraţia lunară se ridică la cel puţin (1.350,00 euro)1 pentru primul an de stagiu şi cel puţin (1.900,00 euro)1 începând cu al doilea an de stagiu.
Aceste remuneraţii minime pot fi adaptate lunii (decembrie)2 a fiecărui an de către adunarea generală a Colegiului barourilor flamande, cu intrarea în vigoare începând cu anul judiciar următor.
În cazul unei disponibilităţi reduse a stagiarului pentru un coordonator de stagiu, acesta poate fi derogat la aceste remuneraţii minime în mod proporţional. Acest fapt este atunci stabilit în contractul de stagiu sau în modificările sau completările ulterioare. În cadrul aprecierii disponibilităţii reduse, nu poate să se ţină cont de prestaţiile impuse de către preşedintele baroului sau în cadrul ajutorului juridic.
Coordonatorul stagiului şi stagiarul pot conveni ca acesta din urmă să plătească o indemnizaţie pentru folosirea locaţiilor, a infrastructurii sau alte taxe de cabinet. Această indemnizaţie nu trebuie să aducă vreun prejudiciu remuneraţiei menţionate la paragrafele 1 şi 2 din acest articol.
* Sumele aplicate începând de la (1 septembrie 2015)1 conform deciziei adunării generale din 27 mai 2015)1.
1 modificat AG 27/05/2015
2 modificat AG 23/09/2015
Secţiunea II.1.5. Sarcinile stagiarului
Art. II.1.5.1.
Stagiarul apără cauzele care îi sunt încredinţate de către coordonatorul său de stagiu, cu toată diligenţa şi grijile necesare. El are sarcina de a refuza o cauză pe care o estimează în spirit şi conştiinţă că nu este justă.
Acesta urmează formarea profesională pentru stagiari, organizată de autorităţile Colegiului.
Efectuează sarcinile care îi sunt impuse de către preşedintele baroului sau în cadrul ajutorului juridic.
La sfârşitul stagiului său, stagiarul depune la comisia de stagiu un raport final privitor la modul în care a fost îndeplinit stagiul.
Secţiunea II.1.6. Comisia de stagiu
Art. II.1.6.1.
Fiecare Colegiu de Avocaţi încredinţează supervizarea stagiului unei comisii de stagiu, compusă cel puţin:
- dintr-un preşedinte desemnat de Consiliul Colegiului;
- dintr-un membru desemnat de biroul de ajutor juridic,
- dintr-un membru desemnat de stagiari.
Art. II.1.6.2.
Comisia de stagiu:
- dă un aviz privitor la înscrierea unui candidat – coordonator de stagiu de pe lista coordonatorilor de stagiu;
- dă un aviz asupra contractului de stagiu încheiat între coordonatorul de stagiu şi stagiar,
- controlează respectarea obligaţiilor coordonatorului de stagiu şi a stagiarului,
- ia cunoştinţă despre rezilierea anticipată a contractului de stagiu,
- în cazul acestei rezilieri anticipate, asigură urmărirea trecerii la un nou coordonator de stagiu,
- dă un aviz legat de cererea stagiarului de suspendare sau de întrerupere a stagiului sau de prorogarea a acestora,
- dă un aviz legat de noul contract de stagiu încheiat după întreruperea stagiului,
- dă un aviz legat de executarea unui stagiu asimilat,
- ia cunoştinţă de rapoartele de stagiu redactate de coordonatorul de stagiu şi de stagiar, şi le verifică,
- dă un aviz legat de înscrierea stagiarului în tabloul Colegiului,
- intervine în diferendele dintre coordonatorul de stagiu şi stagiar,
- dă un aviz preşedintelui baroului şi consiliului Colegiului cu privire la orice problemă legată de stagiu.
CAPITOL II.2. Formarea profesională
Secţiunea II.2.1. Generalităţi
Art. II.2.1.1.
Pentru a putea fi înscris în tabloul Colegiului Avocaţilor, stagiarul trebuie să urmeze formarea profesională şi să obţină certificatul de aptitudine. Formarea profesională este organizată de Colegiul barourilor flamande şi efectuată de centre de formare.
Secţiunea II.2.2 Centrul de formare
Art. II.2.2.1.
Orice Colegiu creează un centru de formare, fie separat, fie cu unul sau mai multe Colegii. Acest centru de formare se compune dintr-un director, desemnat de consiliul/consiliile Colegiului/Colegiilor participant/e şi profesori pentru toate materiile.
Art. II.2.2.2.
Centrul de formare este printre altele competent pentru:
1. a propune profesorii pentru materiile obligatorii la comisia de formare profesională;
2. a propune obiectul, conţinutul, cursurile şi profesorii unui curs opţional la comisia de formare profesională;
3. a da un aviz consiliului Colegiului care decide asupra cererii unui stagiar de a urma sau a urmări cursurile în timpul celui de-al doilea an de stagiu;
4. a evalua rezultatele examenelor şi a delibera dacă este necesar, conform criteriilor stabilite de comisia de formare profesională şi în prezenţa profesorilor.
Secţiune II.2.3. Comisia de formare profesională
Art. II.2.3.1.
Colegiul barourilor flamande fondează o comisie de formare profesională.
Aceasta comisie se compune din administratorul departamentului de stagiu al Colegiului barourilor flamande şi directorul fiecărui centru de formare sau respectivii lor reprezentanţi. În cazul centrelor de formare constituite (precum cele vizate la articolul II.2.2.1.), fiecare barou ce face parte din fuziune poate delega liber un reprezentant.
Art. II.2.3.2.
Comisia este competentă pentru:
1. a constitui cursuri din cursurile obligatorii;
2. a desemna şi evalua profesorii cursurilor obligatorii, propuse sau nu de centrele de formare;
3. a determina cursurile opţionale, propuse sau nu de centrele de formare şi a constitui cursurile;
4. a desemna şi evalua profesorii cursurilor opţionale, propuse sau nu de centrele de formare;
5. a determina pentru fiecare an punctele de formare pentru fiecare curs;
6. a determina în fiecare an numărul total minim de puncte de formare ce trebuie obţinute;
7. a scuti un stagiar de a urma un curs obligatoriu şi/sau de a prezenta un examen;
8. a autoriza un stagiar să treacă o a treia sesiune în cazul unui eşec în a doua sesiune;
9. la cererea motivată a unui consiliu al Colegiului, desemnează unul sau mai multe cursuri opţionale ce trebuie urmate de stagiarii acestui Colegiu şi pentru care comisiile de formare profesională determină numărul de puncte de formare. Aceste puncte de formare sunt imputate numărului total de puncte de formare ce trebuie obţinute, ca determinat în fiecare an de comisia de formare profesională;
10. a determina forma şi conţinutul examenelor;
11. a determina modul de evaluare şi de deliberare;
12. a da un aviz adunării generale şi consiliului de administraţie a Colegiului barourilor flamande privitor la bugetul centrelor de formare şi cotizaţia individuală pe care stagiarul o plăteşte direct Colegiului barourilor flamande.
Secţiunea II.2.4. Formarea profesională
Art. II.2.4.1.
Formarea profesională se compune din cursuri obligatorii şi cursuri opţionale.
Cursurile obligatorii sunt:
1. deontologie
2. competenţe în materie de comunicare
3. procedură civilă
4. procedură penală
Comisia de formare profesională redactează printre altele o listă de cursuri opţionale din care stagiarul alege, fără prejudiciul articolului II.2.3.2., punct 9 din acest capitol, fiecare consiliu al Colegiului putând impune anumite cursuri opţionale.
Fiecare curs reprezintă un anumit număr de puncte de formare. Acestea exprimă volumul cursului. Un punct de formare corespunde la cel puţin o oră de învăţământ.
Cursurile opţionale, obligatorii (conform articolului II.2.3.2.) sau nu, nu reprezintă niciodată mai mult de 1/3 din numărul total de puncte de formare determinate în fiecare an de către comisia de formare profesională.
Art. II.2.4.2.
Fără prejudiciul dispoziţiilor articolului II.1.1.3. (capitol II.1. Stagiu), stagiarul trebuie să obţină certificatul de aptitudine în primul său an de stagiu.
Art. II.2.4.3.
Comisia de formare profesională poate scuti un stagiar, la cererea sa motivată, de un curs obligatoriu sau de un curs opţional impus şi/sau de un examen din aceste cursuri.
Art. II.2.4.4.
Stagiarul este evaluat asupra cursurilor pe care trebuie să le urmeze în cadrul formării profesionale.
Există două sesiuni pe an judiciar.
Acesta trebuie să obţină cel puţin jumătate din punctele de la fiecare curs pentru a absolvi.
Stagiarul care a eşuat după deliberare, poate participa la o a doua sesiune pentru cursurile unde nu a obţinut cel puţin jumătate din puncte.
Stagiarul are dreptul de a participa la două examene pe curs.
Dacă eşuează din nou în a doua sesiune, acesta poate cere comisiei de formare profesională autorizarea de a trece o a treia sesiune.
Art. II.2.4.5.
Stagiarul care a trecut examenele primeşte un certificat de aptitudine de la Colegiul barourilor flamande.
Stagiarul care nu a trecut examenele, primeşte rezultatele examenelor sale de la Colegiul barourilor flamande prin scrisoare recomandată. În ambele cazuri, sunt informaţi preşedintele baroului şi directorul centrului de formare a stagiarului.
Art. II.2.4.6.
Stagiarul care a eşuat după deliberare are, până la trei luni începând de la notificarea vizată la articolul II.2.4.5., dreptul de a consulta examenele sale după o simplă cerere adresată comisiei de formare profesională.
Secţiunea II.2.5. Procedura de apel
Art. II.2.5.1.
Stagiarul care a eşuat poate face apel împotriva acestei decizii la comisia de apel. Aceasta este compusă din cinci membri, din care preşedintele Colegiului barourilor flamande sau un administrator care îl reprezintă. Adunarea generală desemnează patru membru efectivi şi patru supleanţi pentru un termen de doi ani. Comisia de apel îşi defineşte propriul regulament de procedură.
Apelul este realizat prin scrisoare recomandată adresată Colegiului barourilor flamande, sub pedeapsa inadmisibilităţii. Aceasta trebuie să se facă în luna care urmează notificării rezultatului său, aşa cum este definit la articolul 53bis C. Jud. Stagiarul alege cu această ocazie domiciliul în arondismentul judiciar al centrului de formare.
Apelul este tratat în luna care urmează introducerii sale.
Stagiarul este convocat pentru a fi ascultat şi el poate cere să fie asistat de coordonatorul său de stagiu şi/sau un avocat la alegerea sa.
Comisia de apel decide dacă stagiarul a absolvit sau nu.
Decizia comisiei de apel este comunicată stagiarului prin scrisoare recomandată la adresa unde şi-a ales domiciliul. Preşedintele baroului său şi directorul centrului de formare primesc o copie a deciziei.
CAPITOL II.3. Formare continuă
Art. II.3.1.
Formarea continuă este o sarcină deontologică pentru fiecare avocat.
(Obligaţia de formare continuă este conţinută în definiţia persoanei care exercită o profesie liberală, aşa cum apare în Codul de drept economic).1
Formarea continua implica faptul de “a se iniţia şi a se perfecţiona în mod regulat în materiile juridice sau de sprijin profesional, urmând cursurile autorizate şi/sau învăţând, ţinând conferinţe în materii juridice sau publicând conform acestui capitol”.
1 modificat AG 25/02/2015
Art. II.3.2.
Fiecare avocat îşi constituie în mod liber programul anual de formare. Activităţile de formare continuă aduc puncte.
În fiecare an judiciar, un avocat trebuie să strângă 16 puncte de formare continuă, pentru fiecare an judiciar astfel:
- maxim 8 puncte nejuridice, care pot intra în linia de cont;
- maxim 8 puncte ce pot intra în linia de cont pentru seminarii, zile de studii sau expuneri organizate în cadrul colaborărilor, organizări de cabinete sau ansamblu de către avocaţi şi care nu sunt accesibile altor confraţi;
- maxim 10 puncte, ce pot intra în linia de cont în baza agrementelor de formări continue de către sau conform regulamentelor barourilor străine.
Aceste (două)1 categorii particulare de agremente pot fi cumulate.
Preşedintele baroului poate scuti, din motive fondate, un membru al baroului său de obligaţia de formare continuă. Acesta poate impune modalităţi particulare în acest scop.
Un excedent de puncte obţinute în cursul unui an judiciar poate fi transferat, cu un maxim de 32 de puncte, fără ca totalul transferurilor să poată depăşi 48 de puncte.
Pentru avocaţii-stagiari, formarea profesională obligatorie ţine loc de formare continuă autorizată pentru cei trei ani de stagiu. Stagiarii pot din contră să introducă puncte de formare continuă pentru primul, al doilea şi al treilea an de stagiu, cu un drept de transfer de puncte pentru anul următor.
Dacă stagiul sau întreruperea acestuia se termină în timpul anului judiciar sau dacă un avocat este reînscris în cursul anului judiciar, numărul de puncte de formare continuă este determinat la pro rata numărului de luni.
1 modificat AG 25/02/2015
Art. II.3.3.
§1 A urma un an de activitate de formare continuă în prealabil autorizată, aduce 1 punct pe oră.
§2 A urma un an de activitate de formare continuă neautorizată în prealabil, poate fi recunoscut pentru 1 punct pe oră.
§3 A învăţa o parte din formarea continuă juridică într-o universitate sau o instituţie neuniversitară de învăţământ superior, poate fi recunoscut pentru 2 puncte pe oră învăţată, cu un maxim de 10 puncte.
Aceasta valorează în egală măsură pentru învăţarea unui curs în formarea profesională a avocaţilor-stagiari.
§4 A ţine o conferinţă juridică la nivel academic poate fi recunoscut pentru 2 puncte pe oră.
§5 A redacta un articol juridic în literatura juridică sau o publicaţie similară poate fi recunoscut pentru 2 puncte pe 1.000 de cuvinte cu un maxim de 32 puncte.
Acest lucru valorează în egală măsură pentru redactarea unei cărţi editate care tratează un subiect juridic.
§6 A obţine o diplomă suplimentară a unui curriculum autorizat într-o facultate de drept poate fi recunoscut pentru 32 de puncte.
Acest lucru valorează de asemenea pentru obţinerea unui doctorat într-o facultate de drept. Publicarea tezei de doctorat care este legată de aceasta poate să aducă din nou un maxim de 32 de puncte.
§7 A urma “formarea profesională de procedură în casaţie” este recunoscut pentru 10 puncte pe an. Colegiul Avocaţilor de pe lângă Curtea de Casaţie eliberează pentru aceasta o certificare anuală.
§8 O activitate de formare continuă, autorizată de un alt Colegiu sau o altă organizaţie de avocaţi poate fi autorizată de către Colegiul barourilor flamande. Avocatul care a participat sau doreşte să participe la o astfel de activitate poate introduce o cerere, aşa cum indică articolul II.3.5., §5.
După avizul comisiei de autorizare, Colegiul barourilor flamande poate încheia acorduri cu celelalte barouri sau organizaţii pentru un agrement mutual de activităţi de formare continuă, cu atribuirea de puncte de formare continuă.
Art. II.3.4.
§1 Colegiul barourilor flamande constituie o comisie de autorizare, stabilită la sediul Colegiului barourilor flamande.
§2 Această comisie de autorizare este compusă din 7 membri:
- administratorul departamentului de formare continuă a Colegiului barourilor flamande (sau reprezentantul său), care prezidă din oficiu comisia;
- 3 avocaţi şi 3 academicieni, aleşi din adunarea generală a Colegiului barourilor flamande;
§3 Mandatul lor durează 3 ani şi este reînnoibil.
§4 Comisia de autorizare decide cu majoritate simplă de voturi. Ea nu decide în mod valabil decât când cel puţin patru membri sunt prezenţi. (în cazul unui partaj de voturi, preşedintele are un drept de vot şi votul său este preponderent.)1
1 modificat AG 25/02/2015
Art. II.3.5.
§1 Comisia de autorizare a Colegiului barourilor flamande decide ce activităţi, vizate la articolul II.3.1. sunt recunoscute şi ea defineşte natura şi numărul de puncte care sunt asociate acesteia. (Ea foloseşte aceleaşi criterii pentru toate agremente, puţin importă dacă decide cu privire la cererea de agrement înainte ca formarea să aibă loc sau după aceasta)1
§2 (În cadrul deciziei sale de autorizare şi de atribuire de puncte unei activităţi de formare continuă, comisia de autorizare ţine cont de următoarele criterii: (1) activitatea are ca principal grup ţintă avocaţii, juriştii universitari sau persoanele care exercită o profesie care este în mod manifest direct pertinentă pentru exercitarea profesiei de avocat, (ii) accesibilitatea pentru avocaţi, ca şi (iii) o valoare juridică – sau altă valoare direct pertinentă – adăugată suficient şi manifest, care contribuie la exercitarea profesiei de avocat. Organizarea sau participarea la activităţi care constituie în principal o activitate în reţea, nu intră în linie de cont.)1
Comisia de autorizare sau delegatul său poate – în cadrul dreptului său de vizită – să controleze activitatea în orice moment.
§3 Comisia de autorizare ia o decizie în luna care urmează cererii. Comisia de autorizare din orice motiv poate respinge o cerere de autorizare.
În luna care urmează datei de trimitere prin e-mail a deciziei de respingere mai sus citată, reclamantul respins poate formula contestaţie împotriva acesteia, exclusiv prin e-mail. Cererea sa de revizuire a primei decizii este din nou tratată de comisia de autorizare.
§4 Organizatorul unei activităţi de formare continuă, care a cerut pentru aceasta o autorizare şi o atribuire de puncte, poate să menţioneze numai această cerere. Autorizarea şi punctele atribuite nu vor putea fi menţionate decât după decizie.
§5 Atât organizatorul activităţii de formare continuă, cât şi avocatul individual (adresa sa) cere autorizarea şi atribuirea de puncte comisiei de agrement a Colegiului barourilor flamande, exclusiv prin intermediul formularului electronic de cerere, care se găseşte pe siteul web al Colegiului barourilor flamande. (Organizatorul introduce cererea sa cu o lună înaintea datei activităţii de formare continuă.)1
§5bis (Cererea organizatorului nu este admisibilă decât după plată Colegiului barourilor flamande cu o indemnizaţie egală cu o dată dreptul de înscriere complet sau preţul de participare de către participantul potenţial, cu un minim de 25 euro şi un maxim de 695 euro.)1
§6 Sumele, definite la paragraful §5bis pot fi adaptate în cadrul oricărei măriri de 3 puncte a indicelui preţurilor de consum, faţă de cel în vigoare la 10 decembrie 2010 (data intrării în vigoare a reglementării Colegiului barourilor flamande privitoare la formarea continuă).
§7 Organizatorul unei activităţi de formare continuă care cere o autorizare, introduce un dosar şi se angajează să depună certificările de prezenţă (după controlarea prezenţei efective a participanţilor la începutul şi la sfârşitul activităţii). Acesta menţionează aici cel puţin:
1. data şi locul activităţii de formare continuă
2. natura şi obiectul activităţii, eventual cu titlurile diverselor conferinţe
3. numărul de ore pentru care autorizarea este cerută
4. identitatea oratorului/oratorilor
5. grupul ţintă
6. dreptul de înscriere sau preţul de participare
7. dacă există o programă pentru participanţi
8. metoda de publicitate pentru activitatea de formare continuă
1 modificat AG25/02/2015
Art. II.3.6.
§1 Orice avocat emite în fiecare an, la 30 septembrie cel târziu, (prin intermediul formularului privat)1 un raport scris preşedintelui baroului sau cu privire la programul de formare continuă pe care l-a urmat în cursul anului judiciar precedent, ataşând documente justificative.
§2 Preşedintele baroului comunică datele prelucrate baroului sau Colegiului barourilor flamande, cel mai târziu la 31 martie a anului care urmează datei menţionate la articolul II.3.6., §1.
1 modificat AG 25/02/2015
CAPITOL II.4. Avocaţii cetăţeni ai unui Stat membru al UE şi membrii ai barourilor străine
Art. II.4.1.
Fiecare barou ţine la zi o listă a UE conţinând avocaţii care sunt cetăţeni ai unui Stat membru al Uniunii europene unde au dreptul de a exercita profesia sub un titlu ce corespunde celui de avocat şi care doresc să exercite profesia în Belgia în mod permanent sub titlul lor profesional iniţial.
Consiliul Colegiului determină forma şi conţinutul cererii de înscriere, ca şi condiţiile de menţinere a inscripţiei.
Art. II.4.2.
O certificare a autorităţii Statului membru de origine cu confirmarea înscrierii sale este ataşată acestei cereri de înscriere.
Consiliul Colegiului determină conţinutul minim al acestei atestări, ca şi periodicitatea reînnoirii sale. Certificarea nu poate fi redactată cu mai mult de trei luni înaintea prezentării şi aceasta menţionează procedurile disciplinare introduse în Statul membru de origine.
Dacă reclamantul este membrul mai multor barouri, acesta va prezenta o certificare a fiecărei autorităţi competente. Autoritatea competentă este informată de înscrierea pe lista UE.
Art. II.4.3.
Consiliul Colegiului se poate opune exercitării profesiei în Belgia de către avocaţii care sunt membrii unui grup din care fac parte persoane din afara profesiei.
Grupul vizat la primul alineat este constituit din persoane ce nu fac parte din profesie, dacă cel puţin următoarele condiţii sunt îndeplinite:
1. totalitatea sau o parte a capitalului grupului este în mâinile unor persoane care nu au calitatea de avocat în sensul Xxxxxxx judiciar, sau
2. denumirea sub care grupul este activ este folosită de persoana vizată la 1, sau
3. controlul în cadrul grupului este exercitat de fapt sau de drept de persoanele vizate la 1.
Art. II.4.4.
Avocaţii înscrişi pe lista UE trebuie să acopere responsabilitatea civilă profesională în Belgia printr-o asigurare sub condiţiile definite de consiliul Colegiului. Dacă au subscris deja o asigurare sau o garanţie în Statul lor membru de origine, aceasta va fi luată în considerare în măsura în care este similară în termeni de modalităţi şi de întindere de acoperire. Dacă această acoperire nu este decât parţial similară, consiliul Colegiului poate cere o asigurare sau o garanţie complementară pentru elementele care nu sunt acoperite de garanţie sau acoperire cerute conform regulilor Statului membru de origine.
Art. II.4.5.
Avocaţii înscrişi pe lista UE menţionează în toate documentele, inclusiv cele pe suporturi electronice, că folosesc în cadrul activităţilor lor profesionale, titlul profesional iniţial, ca şi menţiunile cerute de lege, în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale baroului unde este înscris avocatul.
Art. II.4.6.
Fiecare barou ţine o listă B conţinând membrii barourilor străine (din afara UE) care sunt stabiliţi în Belgia şi care nu îndeplinesc condiţiile de înscriere în tablou, la lista definită la articolul II.4.1. sau în lista stagiarilor. Această listă B este publicată şi actualizată de preşedintele baroului. Consiliul Colegiului decide în legătură cu inscripţia pe listă şi verifică:
- dacă persoana interesată este în mod reglementar înscrisă în baroul de origine,
- dacă a absolvit eventuala sa obligaţie de stagiu la acest barou,
- dacă există incompatibilităţi legale sau deontologice,
- dacă s-a angajat să se supună disciplinei, regulamentelor şi deciziilor consiliului Colegiului,
- dacă statutul său se acordă cu legile şi regulamentele legate de şederea şi activităţile din străinătate în Belgia,
- dacă responsabilitatea profesională este acoperită de o asigurare sau o garanţie subscrisă conform regulilor din ţară de origine şi care este cel puţin similară celei a avocaţilor înscrişi în tablou în termeni de modalităţi şi de întindere a acoperirii.
Art. II.4.7.
Fără prejudiciul dreptului disciplinar, consiliul Colegiului poate cere suprimarea din lista membrilor barourilor străine care nu respectă obligaţiile mai sus citate sau care nu mai îndeplinesc condiţiile din înscrierea lor.
CAPITOL II.5. Lista avocaţilor onorifici
Art. II.5.1.
Avocatul autorizat să poarte titlul de avocat onorific se angajează:
- să evite orice confuzie între titlul de avocat onorific şi cel de avocat înscris în tablou, de exemplu făcând uz numai de titlul de avocat sub formă de “avocat onorific” şi totuşi să nu pună pe vestiarul său acest titlu;
- să folosească întotdeauna titlul de “avocat onorific” cu multă circumspecţie şi discreţie cu ocazia activităţilor lucrative,
- să plătească în mod regulat cotizaţia fixată de consiliu.
Cu ocazia ceremoniilor la care participă baroul, avocatul onorific poate purta togă.
Consiliul Colegiului poate retrage autorizaţia sa, dacă regulile de probitate, demnitate şi delicateţe nu sunt respectate sau dacă condiţiile de atribuire a titlului nu mai sunt îndeplinite. În acest caz, prescripţiile capitolului VII.1. (Consiliul Colegiului decide ca în materie disciplinară) sunt aplicabile. Nu este posibilă nici o contestaţie împotriva acestei decizii.
Conform împrejurărilor, preşedintele baroului poate scuti avocatul onorific de cotizaţie.
PARTEA III
EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT
CAPITOL III.1. Relaţiile faţă de clienţi
Secţiunea III.1.1. Mandatul pe care avocatul nu-l primeşte direct de la clientul său
Art. III.1.1.1.
Avocatul care nu primeşte mandatul direct de la clientul său:
- controlează identitatea celui care a cerut ca şi pe cea a clientului;
- controlează bună credinţă a celui care a cerut şi verifică dacă activitatea sa nu are un caracter ilegal;
- verifică dacă este garantată libera alegere a avocatului de către client;
- nu efectuează misiunea decât dacă primeşte un mandat al clientului sau dacă cel care ordonă a fost în mod legal mandatat de client pentru a desemna un avocat;
- verifică dacă nu există vreun conflict de interese între cel care dă ordinul şi clientul în cauză pentru care este desemnat;
- respectă secretul profesional în contactele sale cu cel care a dat mandatul.
Secţiunea III.1.2. Prevenirea spălării banilor
Art. III.1.2.1 Câmp de aplicare
Această secţiune se aplică avocaţilor înscrişi într-un barou al Colegiului barourilor flamande şi dacă activitatea lor include:
a) asistarea unui client pentru pregătirea şi efectuarea:
1. achiziţiei sau vânzării de bunuri imobiliare sau de întreprindere;
2. gestionarea fondurilor, titlurilor sau a altor active ale sale;
3. deschiderea sau gestionarea de conturi bancare, de economii sau de titluri;
4. organizarea unui aport necesar constituirii, exploatării sau gestionarii societăţilor;
5. constituirea, exploatarea sau gestionarea de societăţi, trusturi, transferuri de proprietate sau alte construcţii juridice asemănătoare.
b) intervenţia în numele şi pentru contul clientului lor în toate tipurile de operaţiuni financiare sau imobiliare.
Art. III.1.2.2. Sarcina de identificare şi de vigilenţă
§1 Avocatul care intervine pentru un client în cadrul unei activităţi vizate la articolul III.1.2.1. – chiar în mod ocazional – trebuie să facă proba unei vigilenţe constante şi să se doteze cu procedurile interne proprii asigurării respectării dispoziţiilor legale, în special:
- obligaţia de identificare a clientului conform articolului 7§1 din legea din 11 ianuarie 1993. Avocatul trebuie să-şi identifice clientul şi să-i verifice identitatea prin intermediul unui document probant după care a făcut copie pe suport de hârtie sau electronic:
1. atunci când clientul doreşte să înnoade relaţiile de afaceri care vor face din el un client obişnuit al avocatului;
2. atunci când clientul doreşte să realizeze, în afara relaţiilor de afaceri vizate la 1, o operaţiune a cărei suma atinge sau depăşeşte 10.000 euro, sau care constă într-un virament de fonduri în sensul articolului 7§1, 2 b din legea din 11 ianuarie 1993;
3. atunci când, în alte cazuri decât cele vizate la dispoziţiile 1 şi 2, avocatul are o bănuială de spălare a banilor din capitaluri sau din finanţarea terorismului;
4. atunci când avocatul are dubii cu privire la veridicitatea datelor de identificare ale clientului.
- obligaţia de identificare a mandatarilor clientului.
- obligaţia de identificare a beneficiarului/beneficiarilor efectiv/i ai clientului.
§2 Atunci când în cadrul identificării, avocatul culege informaţii legate de obiectul şi de natura aşteptată a relaţiilor de afaceri.
§3 Conform articolului 14 din lege, avocatul exercită o vigilenţă constantă faţă de relaţia de afaceri şi procedează la o examinare atentă a operaţiunilor efectuate şi, când acest lucru este necesar, de originea fondurilor. El se asigură că acestea sunt coerente cu cunoştinţele pe care le are despre client, despre activităţile sale profesionale şi despre profilul său de risc.
§4 Avocatul actualizează în permanenţă informaţiile sale despre client şi le completează cu noile date pe care le primeşte de la client sau despre acesta. El verifică dacă implicarea sa şi rolul său în prestarea serviciilor către client corespund informaţiilor privitoare la obiectul şi natura aşteptată de la relaţia de afaceri. Clientela care se prezintă din nou după câţiva ani trebuie să fie din nou identificată. Avocatul veghează ca datele de identificare strânse să corespundă obligaţilor legale ca şi recomandărilor Colegiului barourilor flamande şi ale baroului său.
§5 Avocatul trebuie să dea o atenţie specială comportamentelor, chestiunilor şi tranzacţiilor atipice şi neobişnuite ale clientului.
§6 Avocatul ţine cont de faptul că legea din 11 ianuarie 1993 impune măsuri de vigilenţă sporite conform profilului clientului. Acesta aplică aceste măsuri sporite în situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc crescut de spălare a banilor din capitaluri sau din finanţarea terorismului.
Asemenea măsuri sunt în orice caz cerute faţă de clientul care nu este în mod fizic prezent în cazul identificării, ca şi clientului sau beneficiarului efectiv, care este o persoană politic expusă în sensul legii din 11 ianuarie 1993.
§7 Avocatul aplică pentru aceasta metode şi proceduri interne riguroase, o procedură de acceptare pentru clienţi, adaptată amplorii şi naturii activităţilor din cabinetul său şi suficientă pentru a şti în mod rezonabil şi a urmări identitatea şi activitatea exactă a clienţilor săi.
În măsura posibilului şi a rezonabilului, avocatul a recurs la surse de informaţii naţionale şi internaţionale disponibile privitoare la eventualii clienţi şi activităţile lor, acesta adresează întrebări adecvate încă de la începutul relaţiei de afaceri, iar introducerea prin intermediari sau experţi fiabili trebuie să fie încadrată.
Avocatul pleacă atunci de la profilul de risc al clientului, care depinde de informaţii certe şi stabilite pe care le primeşte de la şi legat de client, experienţele sale într-o relaţie de afaceri lungă sau nu, nivelul de risc al ţării în care clientul operează şi natura afacerilor care prezintă un risc mai mult sau mai puţin ridicat de spălare a banilor.
El acordă o atenţie particulară:
- atunci când în contul clientului apar fonduri de sursă neaşteptată sau care nu corespund a ceea ce era până în acel moment cunoscut clientului sau tranzacţiei;
- atunci când activitatea clientului sau accesul său la fonduri se schimbă într-un mod care pare dificil explicabil în funcţie de ceea ce avocatul cunoştea până atunci din afacerile clientului;
- atunci când tranzacţia prezintă particularităţi pentru care nu pare să existe vreo justificare comercială rezonabilă, de exemplu atunci când profiturile, avantajul comercial pentru client sau logica comercială a tranzacţiei nu sunt clare, sau când structura sau construcţia comercială pare opacă sau inutil de complexă faţă de obiectul comercial vizat;
- atunci când operaţiunile sunt propuse în numerar sau în titluri negociabile sau în cazul operaţiunilor pe conturile avocatului pentru sau provenind de la persoane sau întreprinderi care nu sunt (încă) clienţi, sau a căror identitate şi/sau interes în tranzacţie nu sunt clare şi trasabile.
Avocatul adresează întotdeauna întrebările necesare clientului, în scris dacă este necesar, pentru a clarifica ambiguităţile.
§8 Avocatul examinează în orice caz cu o atenţie particulară orice operaţiune sau orice fapt pe care îl consideră în mod particular susceptibil a fi legat de spălarea de bani din capitaluri sau din finanţarea terorismului şi aceasta, din cauza naturii sau caracterului său neobişnuit faţă de activităţile clientului sau chiar din cauza împrejurărilor care îl înconjoară sau de calitatea persoanelor implicate.
§ Dacă cabinetul sau asociaţia a desemnat un responsabil pentru aplicarea legii conform articolului III.1.2.6., avocatul elaborează un raport scris al examinării realizate ca urmare a împrejurărilor neclare menţionate la articolul III.1.2.2., §7. Acest raport – păstrat de avocat – conţine cel puţin următoarele date:
- originea şi destinaţia fondurilor ce fac obiectul tranzacţiei;
- identitatea celui care a dat ordinul sau beneficiarii dreptului economic (nume, adresă, profesie);
- caracteristicile operaţiunii.
§10 Dacă clientul refuză să furnizeze, în termenul vizat la articolul III.1.2.4., §2, informaţiile pe care avocatul i le cere, avocatul nu încheie relaţia de afaceri cu el sau pune capăt intervenţiei sale şi nu poate efectua operaţiuni pentru client.
Avocatul nu este obligat să facă acest lucru, atunci când determină situaţia juridică a clientului său sau atunci când îl apără sau îl reprezintă într-o procedură judiciară, inclusiv sfaturi legate de modul de angajare sau de evitarea unei proceduri.
Această excepţie se aplică beneficiarilor efectivi de conturi grupate, conform articolului 11§1, 3 din lege, cărora avocatul nu le poate furniza identitatea din cauza secretului său profesional. Condiţia este ca avocatul să ateste în scris sau pe cale electronică instituţia depozitară unde beneficiarii efectivi ai contului grupat considerat sunt unic şi exclusiv clienţi şi cu care sunt în relaţie, pentru evaluarea situaţiei lor juridice, sau în beneficiul cărora îşi exercită misiunea de apărare sau de reprezentare într-o procedură judiciară sau în cadrul unei proceduri judiciare, inclusiv sfaturi legate de modul de angajare sau de evitarea unei proceduri.
Art. III.1.2.3. Măsuri de organizare internă
§1 Avocatul angajează proceduri interne de colectare a informaţiilor cerute pentru identificarea clienţilor vizaţi şi păstrarea rapoartelor scrise timp de cinci ani după sfârşitul relaţiei de afaceri sau după executarea operaţiunii, în măsura în care trebuie să fie păstrate.
§2 În cadrul angajării şi afectării personalului, acesta controlează onorabilitatea persoanelor angajate care sunt susceptibile a fi expuse clientelei şi tranzacţiilor vizate la articolul III.1.2.1., cerând un certificat de viaţă şi de etică, dacă acest lucru este adecvat.
Art. III.1.2.4. Informarea clientelei
§1 Înainte de începerea colaborării, avocatul informează potenţialul său client despre cadrul legal existent, despre procedura internă organizată ca şi de tipul de informaţii strânse faţă de el şi despre principiile de păstrare a acestora din urmă. Îi mai semnalează faptul că această procedură necesită în parte colaborarea clientului şi că articolul 8, §3, din legea din 11 ianuarie 1993 impune societăţilor furnizarea către avocaţi a informaţiilor privitoare la beneficiarii efectivi şi eventuale lor actualizări.
§2 Încă de la începutul colaborării, avocatul informează potenţialul său client despre faptul că dacă informaţiile aşteptate din partea sa nu sunt comunicate în termen de două săptămâni (în afara împrejurărilor excepţionale), avocatul nu poate angaja relaţia de afaceri şi, dacă avocatul a intervenit deja provizoriu, acesta poate pune capăt intervenţiei sale.
Art. III.1.2.5. Secretul profesional – Declaraţia de bănuială
§1 Avocatul trebuie să se asigure, în toate împrejurările, de respectarea secretului profesional.
§2 Totodată, conform articolului 26, §3 din legea din 11 ianuarie 1993, avocatul care, în exercitarea activităţilor enumerate la articolul 3, 50 din această lege, constată fapte pe care le ştie sau bănuieşte că sunt legate de spălarea banilor din capitaluri sau din finanţarea terorismului, informează imediat preşedintele baroului Colegiului de care ţine. Acesta înmânează cu această ocazie preşedintelui baroului totalitatea informaţiilor sale şi documentele utile.
El nu comunică aceste informaţii dacă au fost primite de la un client sau obţinute despre client în cadrul evaluării situaţiei sale juridice sau în exercitarea misiunii de apărare sau de reprezentare a acestui client în cadrul unei proceduri judiciare, inclusiv în cadrul sfaturilor legate de modul de angajare sau de evitare a unei proceduri, fie că aceste informaţii fuseseră primite sau obţinute înainte, în timpul sau după această procedură. Noţiunea de evaluare a situaţiei juridice a clientului include sfatul juridic în sens larg.
În caz de dubiu, avocatul consultă preşedintele baroului.
§3 Din momentul în care preşedintele baroului transmite declaraţia de bănuială Celulei de Prelucrare a Informaţiilor Financiare, avocatul pune capăt intervenţiei sale. Preşedintele baroului informează avocatul despre aceasta.
§4 Dacă o autoritate judiciară sau Celula de Prelucrare a Informaţiilor Financiare cere avocatului furnizarea de informaţii suplimentare în cadrul legii din 11 ianuarie 1993, avocatul nu poate da curs acesteia decât cu condiţia ca preşedintele baroului să intervină.
Art. III.1.2.6. Desemnarea unui responsabil
§1 Într-o asociaţie sau un consorţiu incluzând mai mult de zece avocaţi, încheiat printr-un contract de drept belgian sau străin sau prin constituirea sau adeziunea unei persoane juridice de drept belgian sau străin, avocaţii asociaţi sau grupaţi desemnează, conform articolului 18 din legea din 11 ianuarie 1993, dintre ei un avocat responsabil pentru cabinet, în măsura definită de lege şi în cadrul aplicării acestei legi. Termenii de “Asociaţie” sau “Consorţiu” trebuie să fie înţeleşi aşa cum sunt definiţi în regulamentul Colegiului barourilor flamande din 8 noiembrie 2006 privitor la acordurile de colaborare între avocaţi şi privitor la societăţile unipersonale de avocaţi.
Fiecare Colegiu poate deroga motivat cu condiţia vizată la §1, aplicând în egală măsură paragraful precedent anumitor asociaţii sau consorţii ce numără zece avocaţi sau mai puţin sau anumiţi avocaţi.
§2 În cazul în care avocatul are locaţii în mai multe barouri din Belgia sau în Belgia şi în străinătate, acesta poate fi responsabilul sarcinilor pentru respectarea legii cu privire la prevenirea spălării banilor pentru totalitatea acordurilor de colaborare ale unui avocat dintr-un sediu belgian sau străin cu cabinetul desemnat pentru aceasta. Acest responsabil trebuie să fie un asociat, un partener sau un colaborator. El respectă regulile şi recomandările/menţiunile Colegiului barourilor flamande.
Cabinetul nu trebuie să desemneze un avocat responsabil în cadrul acestei secţiuni dacă a fost deja desemnat un responsabil pentru acest cabinet prin aplicarea regulamentului analog Colegiului barourilor francofone şi germanofone. În această ipoteză, responsabilul trebuie să respecte atât regulamentele şi recomandările/precizările Colegiului barourilor flamande, cât şi cele ale Colegiului barourilor francofone şi germanofone.
§3 Avocaţii asociaţi sau grupaţi comunică numele acestui avocat responsabil preşedintelui/preşedinţilor baroului/barourilor din arondismentul avocaţilor asociaţi sau grupaţi.
§4 Responsabilul desemnat respectă obligaţiile vizate la articolul 18 din legea din 11 ianuarie 1993, în special:
- comunică dispoziţiile legale aplicabile şi procedurile interne avocaţilor cabinetului şi verifică faptul că aceştia deţin o informaţie fiabilă şi o formare suficientă;
- controlează respectarea de către avocaţii cabinetului a totalităţii dispoziţiilor, aplicarea şi efectivitatea procedurilor interne;
- veghează la respectarea obligaţiilor în materie de sensibilizare şi de formare a avocaţilor cabinetului, în limitele procedurilor interne;
- ascultă, în deplină încredere, avocatul sau avocaţii vizat/i în cazul nerespectării evidente a procedurilor aplicabile sau a dreptului de acces la informaţii;
- asistă avocaţii în aplicarea regulilor profesionale şi a dispoziţiilor legii din 11 ianuarie 1993;
- verifică declaraţiile de bănuială înainte de a le trimite preşedintelui baroului;
- veghează ca dreptul la informare a clientului să fie respectat;
- veghează ca rapoartele scrise cerute de articolul 14§2 alineat 2 din legea din 11 ianuarie 1993 sunt elaborate şi că aceste rapoarte îi sunt comunicate;
- asigură, în mod centralizat, păstrarea documentelor cerute.
§5 Avocatul responsabil elaborează, cel puţin o dată pe an, un raport al activităţii sale şi în special de control a conformităţii pe baza documentelor pe care le-a strâns. El dă socoteală de exercitarea misiunii sale preşedintelui baroului de care aparţine, dacă i se cere acest lucru.
Art. III.1.2.7. Măsuri de prevenire şi de control
§1 Consiliul de administraţie al Colegiului barourilor flamande şi barourile locale colaborează regulat pentru elaborarea măsurilor de prevenire legate de lupta împotriva spălării banilor. Eu pot de asemenea să elaboreze programe de formare sau să trimită chestionare.
Aceste chestionare vizează sensibilizarea avocaţilor (în mod potenţial) subordonaţi şi asigură o aplicare efectivă a dispoziţiilor legale şi ale prezentei secţiuni; ele sunt adresate de preşedinţii barourilor şi/sau Colegiul barourilor flamande membrilor baroului în mod general sau avocaţilor potenţial subordonaţi, ca şi asociaţiilor şi consorţiilor incluzând avocaţi susceptibili a fi subordonaţi. Răspunsurile la chestionarele trimise de preşedinţii barourilor sunt transmise Colegiului barourilor flamande. Înainte de intrarea în vigoare, măsurile de prevenire sunt aprobate de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande.
§2 Barourile locale pot de asemenea să efectueze, la iniţiativa preşedintelui baroului, controale în cabinetele de avocaţi. Ei o fac în orice caz imediat ce elemente indică faptul că un avocat, o asociaţie sau un consorţiu încalcă sau ameninţă să încalce legea mai sus citată din 11 ianuarie 1993 sau această secţiune.
Celula de Prelucrare a Informaţiilor Financiare poate cere preşedintelui baroului să se realizeze un control.
În cazul în care Consiliul Colegiului o recomandă, controalele sunt organizate în baza unei trageri la sorţi sau conform unei sistematizări sau a criteriilor definite de consiliul local.
Orice control în cadrul unui cabinet se efectuează de cel puţin doi membrii ai baroului vizat. Barourile pot conveni mutual sau împreună cu Colegiul barourilor flamande la constituirea celulelor de control mixte pentru efectuarea controalelor. Acestea sunt compuse din membri ai diverselor barouri şi de delegaţi al Colegiului barourilor flamande. Celula de control înmânează rezultatele controlului Preşedintelui baroului avocatului vizat şi Colegiului barourilor flamande. Barourile locale înmânează în fiecare an un raport al controalelor la Colegiul barourilor flamande.
O dată pe an, consiliul de administraţie al Colegiului barourilor flamande trimite un raport către adunarea generală a Colegiului barourilor flamande cu privire la activităţile sale de control. Acest raport este realizat fără desemnarea numelui avocaţilor sau a asociaţiilor sau a consorţiilor de avocaţi ce au făcut obiectul controalelor.
Secţiunea III.1.3. Limitarea responsabilităţii
Art. III.1.3.1.
Avocaţii şi colaboratorii îşi pot limita responsabilitatea civilă profesională faţă de clienţi, însă aceasta limitare nu poate fi mai mică sumei acoperirii de bază a asigurării lor de răspundere civilă profesională a Colegiului, care este actualmente de 1.250.000 euro.
Responsabilitatea civilă profesională poate fi limitată datorită acordurilor cu clienţii sau prin exercitarea profesiei în cadrul unei societăţi civile cu răspundere limitată. Avocatul nu poate să pună niciodată franşiza în sarcina clientului.
Secţiunea III.1.4. Contractul între avocaţi şi clienţii deţinuţi
Art. III.1.4.1.
În afara desemnării de către biroul de ajutor juridic sau de către preşedintele baroului, Avocatul nu poate vizita un client aflat în detenţie decât dacă a fost desemnat de către acest client în timpul audierii sale de către judecătorul de instrucţie sau dacă a fost consultat de acest client prin scrisoare, e-mail sau telefon respectând reglementarea administrativă în materie.
Art. III.1.4.2.
Avocatul poate de asemenea să viziteze un deţinut dacă a fost consultat de un membru al familiei sau un partener al acestui deţinut. Avocatul verifică atunci identitatea persoanei care îl consultă ca şi legătura de rudenie sau relaţia care există între acesta şi deţinut.
Art. III.1.4.3.
În cazurile vizate la articolul III.1.4.2. şi plecând de la prima întrevedere din închisoare, avocatul veghează ca deţinutul să confirme alegerea avocatului. Avocatul se retrage imediat dacă deţinutul a ales deja un alt avocat, mai puţin în cazul în care şi-a exprimat dorinţa de a fi asistat de un avocat suplimentar.
Art. III.1.4.4.
Avocatul refuza să intervină în special pentru un deţinut care îl interpelează în închisoare, ca şi atunci când cererea vine de la un alt deţinut şi de la orice persoană aparţinând mediului penitenciar (personal administrativ, preot militar, etc) sau judiciar (poliţie, interpreţi, etc), în afara aplicării legii din 13 august 2011.
Secţiunea III.1.5. Comunicarea dosarelor
Art. III.1.5.1.
Un avocat poate transmite clientului său o copie a dosarului penal în care clientul este personal implicat, cu condiţia să respecte regulile de circumspecţie şi de delicateţe, fără prejudiciul aplicării legii din 8 aprilie 1965 privitoare la protecţia tineretului.
Art. III.1.5.2.
Avocatul părinţilor unui minor poate să-i informeze pe aceştia cu privire la conţinutul dosarului de personalitate a acestui minor şi cu privire la documentele legate de cadrul său de viaţă, însă nu poate să le înmâneze o copie.
Avocatul unui minor îl poate informa pe acesta despre conţinutul dosarului său de personalitate şi despre documentele legate de cadrul său de viaţă, însă nu îi poate înmâna o copie. El nu poate comunica conţinutul acestui dosar părinţilor acestui minor.
Secţiunea III.1.7. Publicitatea
Art. III.1.7.1.
Avocatul este autorizat să facă sau să ceară să i se facă publicitate cu condiţia ca aceasta să nu fie contrară unei norme de drept oarecare, şi în special acestei secţiuni.
Art. III.1.7.2.
Avocatul nu poate face publicitate mincinoasă.
Art. III.1.7.3.
§1 Într-un dosar în curs, avocatul nu poate tenta la influenţarea conştientă, şi fără a fi invitat să facă acest lucru, a clienţilor unui alt avocat prin intermediul publicităţii
§2 Avocatul nu poate face publicitate propunând servicii în mod personalizat pentru un dosar sau un dosar special, fără a fi invitat să facă acest lucru.
Art. III.1.7.4.
Avocatul nu poate să informeze prin intermediul publicităţii asupra faptului că dispune de o anumită specializare într-una sau mai multe materii de drept, cu excepţia cazului când această specializare poate fi demonstrată în baza cunoştinţelor şi/sau a experienţei pe care o are.
Art. III.1.7.5.
§1 În publicitatea sa, avocatul nu poate menţiona rezultatele obţinute, nici numărul de dosare pe care le tratează, nici cifra sa de afaceri sau procentajul său de succes. Însă, el poate face acest lucru dacă i se cere sau este ascultat într-un studiu comparativ sau o procedură de atribuire.
§2 Avocatul nu poate nici să facă publicitate legată de dosarele pe care le tratează sau le-a tratat, privitor la identitatea clientului său, excepţie cazul când acesta din urmă acceptă în mod expres, sau privitor la natura şi amploarea intereselor sale.
Art. III.1.7.6.
§1 Avocatul care menţionează tarife sau condiţii în publicitatea sa trebuie să o facă în mod explicit şi clar. În orice caz, trebuie să indice clar la ce servicii se referă aceste tarife şi cum sunt facturate taxele, în aşa fel încât clientul să poată avea o idee globală a taxelor şi onorariilor.
§2 Trimiterea la preţul de bază sau minim în publicitate nu este autorizat.
§3 Avocatul este legat de tarifele şi condiţiile pe care le publică.
Art. III.1.7.7.
Exceptând coordonatele şi CV-ul, avocatul nu poate menţiona în publicitate funcţiile pe care le are sau care le-a avut în puterea judiciară, nici mandatele politice pe care le exercită sau le-a exercitat.
Secţiunea III.1.8. Ajutor judiciar de linia a doua
Art. III.1.8.1.
Avocatul care este consultat de un client şi care presupune sau ştie că acest client intră în linie de cont pentru un ajutor judiciar de linia a doua, este obligat să informeze clientul despre aceasta.
CAPITOL III.2. Relaţiile faţă de avocaţi
Secţiunea III.2.1. Confraternitate
Art. III.2.1.1.
Conform legii şi regulilor deontologice, avocatul este obligat întotdeauna să servească cel mai bine interesele clientului său şi să le treacă înaintea propriilor sale interese sau înaintea intereselor celorlalţi avocaţi.
Avocatul serveşte interesele clientului său respectând dreptul la apărare. El respectă caracterul contradictoriu al procedurilor şi nu înşeală.
Pentru a favoriza o procedură judiciară onestă şi corectă, avocatul are o datorie de loialitate şi de confraternitate. Regulile de confraternitate favorizează relaţia de încredere între avocaţi în interesul clientului şi tinde în egală măsură să evite procedurile inutile şi orice comportament ce ar putea dăuna reputaţiei profesiei.
Art. III.2.1.2
Dacă o procedură contradictorie urmează contracte prealabile între avocaţi, avocatul trebuie să informeze confratele său că a fost introdusă o procedură, mai puţin când aceasta notificare încalcă interesele legitime ale clientului.
Art. III.2.1.3.
Avocatul poate lua toate măsurile conservatorii unilaterale judiciare şi extrajudiciare şi să introducă toate procedurile privitoare la cererea unilaterală, fără avizul prealabil al avocatului părţii adverse.
Art. III.2.1.4.
În procedurile contradictorii, avocatul nu contactează niciodată unilateral judecătorul, arbitrul sau expertul. Scrisorile, documentele, probele sau concluziile pe care le transmite acestora sunt un acelaşi timp transmise oponentului sau părţii adverse care nu are avocat.
Art. III.2.1.5.
Între avocaţi, prezentarea probelor se face pe cale amiabilă şi fără formalităţi. Prezentarea nu se poate face prin depunerea de probe la grefă decât dacă natura probelor o impune. În acest caz, avocatul transmite oponentului său inventarul acestor probe şi măcar o copie a probelor care pot fi copiate.
Art. III.2.1.6.
Avocatul nu are, faţă de un anumit dosar, contact direct cu o parte despre care ştie că este asistată de un avocat în acest dosar. Acest lucru este din contră posibil, dacă avocatul acestei părţi a dat autorizarea să expresă şi cu condiţia să fie informat. Conform legii, avocatul poate strânge informaţiile la care clientul are dreptul în mod direct de la autoritate, chiar dacă aceasta autoritate este în egală măsură parte în dosar.
Art. III.2.1.7.
Avocatul îşi organizează activităţile în aşa fel încât să evite orice report inutil al unui dosar de tratat şi orice deplasare inutilă sau pierdere de timp pentru confratele său. Avocatul care aduce o pierdere de timp sau o deplasare inutilă pentru oponentul său, fără motiv grav sau imprevizibil, nu se comportă în mod confraternel.
Art. III.2.1.8.
Avocatul care cere o trimitere a dosarului pe rol sau un report un cadrul audienţei de introducere, informează oponentul său din timp şi în modul cel mai eficient.
Avocatul care doreşte să ceară un report al unui dosar fixat pentru instrucţie informează tribunalul şi, conform xxxxxxx, ministerul public, oponentul său şi partea adversă care se prezintă personal, din timp şi în modul cel mai eficient.
Art. III.2.1.9.
Avocatul care constată că un confrate implicat în dosar este absent la o audienţă fixată face tot ceea ce este posibil pentru a-l contacta şi a se aranja cu el înainte de a face instrucţia dosarului în absenţa sa, dacă este necesar.
Un avocat poate să trateze un dosar în absenţa unui confrate implicat în acest dosar numai dacă a informat acest confrate în scris cu privire la data pledoariei şi despre intenţia sa de a trata afacerea indiferent de ce se întâmplă.
Art. III.2.1.10.
Înainte de a cere să se procedeze la notificare şi la punerea în execuţie a unei decizii judiciare, avocatul invită oponentul său la o execuţie şi/sau un abandon voluntar şi îi acordă pentru aceasta un termen rezonabil.
Notificarea şi/sau punerea în execuţie imediată este posibilă în egală măsură în cazuri de urgenţă sau de necesitate ce rezultă din lege sau din decizie.
Avocatul informează întotdeauna avocaţii vizaţi că cere să fie notificată o decizie judiciară. O face cel mai târziu în momentul când cere acest lucru.
Art. III.2.1.11.
Avocatul care foloseşte un recurs informează avocaţii implicaţi în dosar cât mai repede posibil. El o face cel mai târziu în momentul când foloseşte acest recurs.
Art. III.2.1.12.
Avocatul care face apel la un confrate administrează plata taxelor şi onorariilor redevabile acestui avocat pentru misiunile cu care îl însărcinează, mai puţin când nu l-a fost informat în prealabil şi în scris că aceste taxe şi onorarii trebuie să fie direct facturate clientului. Dacă nu mai doreşte să administreze prestaţiile viitoare, el semnalează acest fapt în scris confratelui său.
Art. III.2.1.13.
În calitatea sa de avocat, avocatul nu este autorizat să introducă o acţiune în justiţie, să introducă o plângere penală sau să ia măsuri judiciare conservatorii împotriva unui confrate fără avertizarea prealabilă a preşedintelui sau de barou. Avocatul ataşează aici proiectul actului introductiv de instanţă sau plângerea.
Avocatul care doreşte să servească interesele unei părţi care a introdus deja, fără avocat, o plângere sau o acţiune în justiţie împotriva unui avocat, semnalează acest fapt preşedintelui baroului înainte de urmărea procedurii.
Avocatul nu poate introduce sau urma procedurile mai sus menţionată înaintea scadenţei unei luni după notificare, în afara cazurilor de urgenţă motivată.
Această obligaţie de notificare nu se aplică acţiunilor împotriva unui avocat în calitatea sa de mandatar de justiţie, mai puţin cazul când responsabilitatea sa este pusă în pericol.
Art. III.2.1.14.
Avocatul care a introdus o acţiune împotriva unui confrate în numele unui client, iar acest confrate informează preşedintele baroului lor despre judecată şi despre execuţia forţată.
Secţiunea III.2.2. Onorariile pentru introduceri
Art. III.2.2.1.
§1 Avocatul nu poate cere sau accepta onorarii, un avans sau orice indemnizaţie pentru recomandarea unui avocat unui client sau pentru trimiterea unui client către un avocat. Nu poate să le reclame unui alt avocat, în afara cazului unei colaborări între avocaţi, şi nici să reclame unui terţ oarecare.
§2 În afara cazului unei colaborări între avocaţi, avocatul nu poate plăti onorarii, un avans sau orice altă indemnizaţie în contrapartidă introducerii unui client.
Secţiunea III.2.3. Confidenţialitatea întrevederilor
Art. III.2.3.1.
Fără prejudicial aplicării articolelor privitoare la corespondenţa dintre avocaţi, conţinutul întrevederilor între avocaţi în absenţa clienţilor şi a terţilor este confidenţial. Din loialitate, existenţa întrevederilor şi a contactelor nu poate fi negate.
Dacă avocaţii doresc ca existenţa întrevederilor să rămân absolute confidenţială, aceştia trebuie să convină în mod expres şi în scris încă de la începutul întrevederilor.
În caz contrar, preşedintele baroului veghează la aplicarea loialităţii acestui articol.
Secţiunea III.2.4. Reproducerea corespondenţei între avocaţi.
Art. III.2.4.1.
Corespondenţa între avocaţi este confidenţială. Chiar dacă avocaţii sunt de acord, ea nu poate fi reprodusă decât cu autorizarea preşedintelui baroului. Această dispoziţie vizează de asemenea şi reproducerea judiciară ca şi extrajudiciara.
Art. III.2.4.2.
Îşi pierde caracterul confidenţial şi poate fi reprodusă fără autorizarea preşedintelui baroului:
§1 orice comunicare ce constituie un act al procedurii sau ţine loc acesteia ;
§2 (vechiul regulament din 6 martie 1980) : orice comunicare care, calificată în mod expres că fiind neconfidenţială, manifestă un angajament unilateral şi fără rezerve;
§3 orice comunicare făcută fără rezerve şi cu titlu neconfidenţial, la cererea unei părţi, poate fi adusă la cunoştinţă unui terţ, cu condiţia ca destinatarul scrisorii să o accepte în mod expres că neconfidenţială;
§3bis (vechiul regulament din 22 aprilie 1986): orice comunicare scrisă calificată ca “neconfidenţială”, conţinând exclusiv o articulare a faptelor precise sau răspunsul la această articulaţie, şi care înlocuieşte fie folosirea unui executor, fie o comunicare a părţii către parte;
§4 orice comunicare, fie făcută cu titlu confidenţial în numele unei părţi, atunci când conţine propuneri precise acceptate fără rezervă în numele altei părţi.
Dispoziţiile acestui articol nu sunt aplicabile comunicărilor ce nu privesc nici un obiect, altul decât cele enumerate la §1, 2, 3 3bis şi 4.
Se recomandă:
a) asigurarea în scris a acordului clientului cu privire la conţinutul acestor comunicări;
b) eliberarea cu concizie a comunicărilor la care se ataşează un caracter oficial, şi menţionarea acestui caracter în scrisoare;
c) consemnarea într-o scrisoare distinctă a oricărei comunicări care păstrează un caracter confidenţial.
Art. III.2.4.3.
Preşedintele baroului veghează la aplicarea loială a articolului III.2.4.2.
Art. III.2.4.4.
În cazul unui diferend între avocaţii unor barouri diferite, corespondenta nu poate fi reprodusă decât cu autorizarea prealabilă a preşedinţilor barourilor de care ţin, ştiind că:
a) (modificat prin regulamentul din 8 mai 1980) în cazul unei disidente, decizia aparţine preşedintelui baroului din arondismentul în care corespondenta trebuie să fie reprodusă, atât timp cât unul din avocaţii interesaţi sunt înscrişi aici; în celelalte cazuri, mai ales înaintea jurisdicţiilor internaţionale şi străine, contează opinia cea mai restrictiva;
b) această regulă de competenta subzista dacă reproducerea este cerută pentru prima dată în cazul unui apel;
c) orice conflict cu privire la reproducerea unei astfel de corespondenţe survenită la audienţa este tranşata de preşedintele baroului jurisdicţiei sesizate în dosar;
d) dacă există modificări în consiliu în cursul instanţei, avizul deja dat de preşedintele baroului de care aparţine avocatul precedent leagă preşedintele baroului de care ţine avocatul succesor.
Art. III.2.4.5.
Dreptul de reproducere a corespondenţei nu încurcă cu nimic existenţa şi folosirea convenţiilor invocate.
Secţiunea III.2.5. Reproducerea corespondentei între avocaţi şi mandatarii de justiţie
Art. III.2.5.1.
Corespondenţa între avocaţi şi avocaţii mandatari de justiţie este oficială.
Art. III.2.5.2.
Expeditorul poate da scrisoarea drept confidenţială făcând menţiunea expresă a acestui caracter în scrisoare. Destinatarul trebuie să considere şi să trateze această scrisoare ca fiind confidenţială.
Secţiunea III.2.6. Succesiunea
Art. III.2.6.1.
Avocatul care succede unui alt avocat într-un acelaşi dosar, îl informează imediat. Avocatul succesor asigura imediat reprezentarea şi asistarea clientului.
Avocatul succedat transmite dosarul cât mai repede posibil avocatului succesor, ca şi toate datele necesare urmării acestuia. El înmânează imediat ce este posibil situaţia taxelor şi onorariilor clientului şi informează despre această avocatul succesor. Avocatul succesor cere clientului să asigure plata situaţiei taxelor şi onorariilor în măsura în care acesta nu le contesta.
Avocatul succesor poate depune toate actele necesare în interesul clientului sau, chiar în cazul contestării situaţiei taxelor şi onorariilor. El poate primi provizioane, onorarii şi o rambursare a cheltuielilor din partea acestui client.
Dacă acest lucru se dovedeşte necesar, preşedintele baroului poate interzice avocatului succesor să depună alte documente pentru client sau să ceară o oarecare altă măsură.
Art. III.2.6.2.
Avocatul succesor poate interveni în diferendul legat de onorariile şi de taxele avocatului succedat, care ţin sau nu de acelaşi barou că cel al avocatului succedat. Nu are nevoie pentru aceasta de o autorizare a preşedintelui baroului său. Avocatul succesor trebuie să vizeze o reglementare amiabilă. În anumite cazuri particulare şi mai ales atunci când motivele de loialitate şi de delicateţe cerute, preşedintele avocatului succesor îi poate interzice să intervină într-un astfel de diferend.
Avocatul succesor nu poate interveni în justiţie într-un diferend cu privire la responsabilitatea profesională a avocatului succedat. Preşedintele baroului poate din contră să o permită în cazuri particulare, atunci când interesul clientului o cere. Avocatul succesor poate notifica avocatul succedat faţă de această responsabilitate civilă profesională.
(Secţiunea III.2.6bis. Modalităţile de succesiune a avocaţilor în cadrul ajutorului juridic de linia a doua şi Salduz)1
1 înserat AG 27/05/2015 şi 24/06/2015
Fără prejudiciul dispoziţiilor preluate în Secţiunea III.2.6. – “Succesiunea”, următoarele modalităţi sunt aplicate:
Art. III.2.6bis.1. Scutire
Un avocat care intervine în cadrul ajutorului juridic de linia a doua poate fi succedat de un avocat care doreşte de asemenea să intervină în acest cadru, numai că următoarele condiţii să fie îndeplinite:
În cazul rupturii încrederii sau orice motiv grav în datoriile clientului faţă de avocatul desemnat de către Xxxxxx de Ajutor Xxxxxxx (BAJ) sau preşedintele baroului, clientul, candidatul avocat succesor sau preşedintele avocatului, o semnalează atunci în scris sau pe cale electronică şi în mod motivat avocatului delegat.
El înmânează în acelaşi timp această scrisoare la BAJ, care a desemnat avocatul, cerând o desemnare în succesiune. În această scrisoare, acesta roagă în egală măsură avocatul delegat de a dori de asemenea să indice la BAJ în două zile lucrătoare (sâmbătă, duminică şi zilele libere nu sunt incluse) sau în returul scrisorii în cazuri de urgenţă, dacă există plângeri împotriva succesiunii, cu copie la avocatul care cere succesiunea.
- dacă nu este formulată nici o plângere, succesiunea poate în principiu să fie acordată. Avocatul succedat este scutit şi BAJ informa avocatul succesor şi justiţiarul.
- dacă este din contră formulată o plângere, partea care cere succesiunea este informată că aceasta nu poate fi acordată în mod provizoriu. După o eventuală explicaţie, preşedintele BAJ mă poate procedat la o dispensă, după ce a ascultat avocatul ce succeda, dacă este demonstrată o lipsă de încredere sau un alt motiv grav.
Dacă o succesiune este refuzată, justiţiabilul este informat în scris sau pe cale electronică.
Art. III.2.6.bis.2. Nouă desemnare
Numai după ce BAJ, care iniţial a efectuat desemnarea, a aprobat dispensa avocatului iniţial desemnat, acest BAJ sau un altul (conform baroului din care face parte avocatul succesor) poate desemna avocatul succesor în calitate de consiliu în cadrul ajutorului juridic de linia a doua. Atât timp cât avocatul desemnat nu a primit dispensa, acesta rămâne delegat.
Art. II.2.6bis.3. Indemnizaţie
Dacă avocatul este succedat de un avocat care intervine în cadrul ajutorului juridic de linia a doua, punctele sunt împărţite între avocatul succedat şi succesor, conform prestaţiilor efectiv furnizate de aceştia. Totalul punctelor pentru cei doi avocaţi reuniţi nu poate depăşi maximul punctelor fixate în nomenclatura.
Atunci când succesiunea se face într-un dosar unde avocatul a fost desemnat sub gratuitate parţială, provizionul trebuie să fie de asemenea împărţit in aşa fel încât suma provizionului să nu depăşească valoarea punctelor acordate avocatului succedat. Dacă avocatul succedat şi avocatul succesor nu cad de acord legat de acest subiect, preşedintele BAJ al avocatului succedat este cel care ia o decizie.
Secţiunea III.2.7. Certificarea de conformitate a copiilor documentelor de ataşat în cazul unei trimiteri în casaţie
Art. III.2.7.1.
Atunci când o parte, viitoare reclamanta în casaţie, doreşte să invoce sprijinul unei trimiteri în casaţie, un mijloc luat din încălcarea legii datorate unui document depus în mod regulat înaintea judecătorului de fond, avocatul oricărei părţi în cauză poate cere înaintea judecătorului de fond să certifice această copie conformă, după caz, cu documentul original sau copia depusă înaintea acestui judecător.
În cazul în care consiliul viitoare părţi reclamante în casaţie nu dispune nici de originalul documentului, nici de o copie a acestuia, el poate cere avocatului unei părţi la proces înaintea judecătorului de fond, care dispune de documentul original, să-i transmită o copie şi să o certifice conform cu originalul.
Art. III.2.7.2.
Aceasta certificare vizată la articolul III.2.7.1. consta în depunerea în josul unei copii de document, a următoarei menţiuni, urmată de semnătura:
copie certificata conform documentului nr. .... din dosarul pe care partea (reclamanta sau parata) de fond a prezentat-o (jurisdicţia) în dosarul înscris pe rolul general sub numărul......
Xxxxxx ............, avocat reprezentant (numele părţii) înaintea numitei jurisdicţii.
Maitre………., avocat reprezentant (numele părţii) înaintea numitei jurisdicţii.
(dacă împrejurările o cer, de exemplu pentru că nu există inventarul documentelor sau pentru că părţile au prezentat diferite versiuni ale unui act, formularea de mai sus trebuie să fie adaptată).
Art. III.2.7.3.
Diferendele trebuie să fie tranşate de preşedintele baroului avocatului care trebuie să certifice conformitatea documentelor.
Secţiunea III.2. Fonduri ale terţilor
Sub-secţiunea III.2.8.1. Câmp de aplicare şi definiţii
Art. III.2.8.1.1.
Această secţiune reglementează manipularea de către avocat a fondurilor terţilor, a obligaţiei de raport şi a controlului manipulării fondurilor terţilor.
Această secţiune nu se aplică conturilor folosite de un avocat în executarea unui mandat judiciar, fără prejudiciul dreptului preşedintelui baroului de a cere o consultare a acestor conturi.
Art. III.2.8.1.2.
În această secţiune, se înţelege prin:
- fonduri ale terţilor: fondurile încredinţate de clienţi sau de terţi unui avocat pentru a le da o anumită afectare.
- cont al terţilor: un cont deschis la o instituţie financiară autorizată de Colegiul barourilor flamande, al cărui titular este un avocat, fonduri care aparţinând unor clienţi sau terţi sunt percepute sau gestionate.
- cont rubricat: un cont al unui terţ deschis într-un dosar specific sau pentru un anumit client.
- o instituţie autorizară de Colegiul barourilor flamande : o instituţie financiară cu care Colegiul barourilor flamande a încheiat o convenţie pentru manipularea fondurilor terţilor, care respectă dispoziţiile acestei secţiuni.
Sub-secţiunea III.2.8.2. Conturi ale terţilor
Art. III.2.8.2.1.
Orice avocat dispune, fie personal, fie prin intermediul unei asociaţii sau a unui consorţiu căruia îi aparţine, de cel puţin un cont al terţilor la o instituţie financiară autorizată de Colegiul barourilor flamande. Numărul terţului cont este menţionat în coordonatele avocatului pe tabelul public al site-lui web al Colegiului barourilor flamande.
Art. III.2.8.2.2.
Avocatul nu poate deschide un cont al terţului decât la o instituţie financiară autorizată de Colegiul barourilor flamande. Descrierile şi obligaţiile legate de acest cont sunt:
- contul terţilor este un cont la vedere;
- contul terţilor nu poate fi niciodată în debit;
- nici un credit, sub orice formă ar fi, nu poate fi consimţit pe contul terţilor;
- emisia de carduri bancare sau de credit pe conturile terţilor nu este autorizată;
- domicilierile pe conturile terţilor nu sunt autorizate;
- eliberarea de cecuri sau de retrageri de bani din contul terţilor sunt interzise, în afară autorizării scrise prealabilă a preşedintelui baroului după menţionarea identităţii beneficiarului;
- avocatul poate da ordine permanente, însă numai în favoarea clienţilor sau a terţilor;
- contul terţilor nu poate servi în nici un fel drept garanţie;
- nu poate exista nici o compensaţie, fuziune sau stipulare de unicitate a contului între contul terţilor şi alte conturi bancare;
- cu excepţia contului rubricat, contul terţilor nu aduce nici o dobândă sau profit de orice tip, fără prejudiciul posibilităţii pentru Colegiul barourilor flamande şi/sau Colegiul Avocaţilor de a conveni cu instituţia financiară o indemnizaţie pentru Colegiu.
Art. III.2.8.2.3.
Încă de la deschiderea contului sau pentru terţi, avocatul da irevocabil împuternicire preşedintelui baroului Colegiului Avocaţilor de care aparţine, de a primi din partea instituţiei financiare comunicarea şi copia tuturor operaţiunilor pe acest terţ cont. Dacă avocatul nu urmează cererea preşedintelui baroului de a-i trimite o copie a extraselo de cont, preşedintele baroului o poate cere pe cheltuiala avocatului.
Art. III.2.8.2.4.
Contul terţilor poate fi folosit numai pentru manipularea fondurilor terţilor.
Avocatul nu manipulează fondurile terţe decât prin intermediul unui cont terţ, şi menţionează în mod expres acest cont de fiecare dacă când cere fonduri.
Dacă avocatul primeşte o plată de fonduri de la terţi, altfel decât prin virament direct pe contul său pentru terţi, el transfera aceste fonduri imediat ce este posibil către contul terţilor.
Avocatul nu transfera fonduri primite în vederea platii unui alt avocat, decât prin virament pe contul terţilor comunicat de acest alt avocat.
Art. III.2.8.2.5.
Avocatul transmite în cel mai scurt timp fondurile terţilor destinatarului lor. El menţionează cu această ocazie datele care permit identificarea dosarului.
Nu poate păstra totalitatea sau o parte a fondurilor destinate clientului sau, prin virament în contul său la vedere, cu titlu de provizioane, onorarii sau rambursări de taxe, decât după ce a informat clientul sau în scris. Aceste fonduri nu pot rămâne atunci în conturile terţilor.
Dacă din motive independente de dorinţa sa, avocatul nu este în măsură sau nu este autorizat să transfere rapid din fondurile terţilor către destinatar, acesta vărsa aceste fonduri pe un cont rubricat a căror dobânzi nete revin destinatarului.
Art. III.2.8.2.6.
Preşedintele baroului supraveghează bună utilizare a conturilor terţilor.
Acesta poate lua toate măsurile conservatorii, inclusiv să impună o interdicţie temporară de manipulare a fondurilor terţilor.
Atunci când un terţ este desemnat pentru persoană sau patrimoniul avocatului, sau dacă avocatul nu-şi poate exercita profesia, preşedintele baroului îi poate retrage administrarea conturilor sale pentru terţi pe durata să.
Dacă un avocat este suprimat dint-un motiv, altul decât trecerea sa la un alt barou, sau dacă este radiat, acesta trebuie să furnizeze o probă că al său cont pentru terţi a fost închis, sau desemnează un avocat care preia gestionarea. Dacă nu o face, preşedintele baroului poate desemna un avocat care să preia această administrare.
Sub-secţiunea III.2.8.3. Raport
Art. III.2.8.3.1.
Avocatul său asociaţia sau consorţiul care administrează conturilor terţilor, înmânează în fiecare an preşedintelui baroului un raport care să conţină cel puţin următoarele elemente:
- o listă a tuturor conturilor terţilor, inclusiv conturile rubricate;
- o listă a tuturor conturilor terţilor, inclusiv conturile rubricate, deschise şi/sau închise în anul precedent;
- şoldul fiecărui cont la 31 decembrie;
- o divizare a şoldurilor mai sus citate pe dosar.
Sub-secţiunea III.2.8.4. Controlul
Art. III.2.8.4.1.
Preşedintele baroului controlează conturile pentru terţi ale avocatului sau asociaţiei sau consorţiului.
Dacă avocatul nu respecta dispoziţiile articolelor II.2.8.2.2. şi/sau III. 2.8.3.1. din această secţiune, preşedintele baroului efectuează în orice mod un control.
Fără prejudiciul dreptului fiecărui preşedinte de barou de a determina dacă acest control se face sau nu prin tragere la sorţi, preşedintele baroului controlează în fiecare an cel puţin 2,5% din membrii baroului său.
Art. III.2.8.4.2.
Este constituită o celulă de control în cadrul Colegiului barourilor flamande.
Fiecare consiliu al Colegiului propune cel puţin unul şi cel puţin cinci avocaţi în calitate de membri ai acestei celule. Adunarea generală ia cunoştinţă de aceste propuneri şi confirmă compoziţia celulei de control. Membrii celulei de control sunt numiţi pentru trei ani. Mandatul lor poate fi prelungit nelimitat.
Adunarea generală alege dintre membrii celulei de control un preşedinte şi doi consilieri care desemnează membrii activi ai celulei de control pentru fiecare dosar. Mandatul lor poate fi prelungit o dată.
Celula de control elaborează propriul regulament de funcţionare, care este prezentat pentru aprobare adunării generale.
Art. III.2.8.4.3.
Numai preşedintele baroului poate face apel la celula de control El poate încredinţa controlul celulei, însă poate în orice moment să o scutească de sarcina să.
Preşedintele baroului sau celulă de control poate să ceară să fie asistat/a de un consilier extern.
Celula de control are numai o putere de control şi ea emite numai rapoartele sale preşedintelui baroului.
Cheltuielile celulei de control cad în principiu în sarcina baroului al cărui preşedinte a cerut controlul.
Dacă preşedintele baroului sau celulă de control constata neregularităţi la avocatul controlat, cheltuielile pot fi reclamate acestuia.
Art. III.2.8.4.4.
Preşedintele baroului poate delega puterea ce îi este conferită în baza acestei secţiuni, unui membru sau ex-membru al Consiliului Colegiului.
Prin aplicarea articolului 458, §2 şi 3 C. Jud. Preşedintele consiliului disciplinare are aceleaşi competente că cele acordate preşedintelui baroului prin această secţiune.
Secţiunea III.2.9. Procedurile dinaintea jurisdicţiilor particulare
Art. III.2.9.1.
În toate procedurile administrative, sociale şi fiscale şi procedurile dinaintea jurisdicţiilor administrative şi constituţionale, documentele de convingere şi documentele de procedura sunt transmise la prima cerere, fie material, fie electronic.
Dacă există o problemă reală şi demonstrabilă pentru transmiterea anumitor documente, avocatul este imediat informat şi i se explică cum poate lua cunoştinţă într-un termen restrâns.
Secţiunea III.2.10. Statutul avocatului
Art. III.2.10.1.
Avocatul îşi exercită profesia în calitate de independent, cu excluderea oricărei legături de subordonare.
CAPITOL III.3. Relaţiile cu autoritatea Colegiului
Secţiunea III.3.1. Corespondenţa cu preşedintele baroului
Art. III.3.1.1.
Corespondenţa şi întrevederile între avocat şi preşedintele xxxxxxxx şi între avocat şi preşedintele consiliului disciplinar sunt confidenţiale. În afară deciziei contrare a preşedintelui baroului şi/sau a preşedintelui consiliului disciplinar, acesta nu poate face menţiunea sau face uz înaintea jurisdicţiilor, nici faţă de terţi.
Secţiunea III.3.2. Obligaţia de a plăti cotizaţiile la Colegiu
Art. III.3.2.1.
Orice avocat este redevabilul unei cotizaţii la Colegiul local. Aceasta cotizaţie este fixată de fiecare consiliu al Colegiului. Colegiul mai determina şi modul de plată a acestei cotizaţii.
Art. III.3.2.2.
Avocatul-stagiar trebuie să plătească cotizaţia baroului la Colegiul Avocaţilor unde este înscris pe lista stagiarilor.
Atunci când avocatul stagiar trece de la un barou la altul în cursul unui an civil, cotizaţia baroului căruia îi este redevabil pentru acest an civil rămâne în totalitate achiziţionată pentru Colegiul Avocaţilor pe care îl părăseşte şi nu plăteşte, în cursul aceluiaşi an civil, cotizaţia noului Colegiu al Avocaţilor unde este înscris.
Art. III.3.2.3.
Avocatul trebuie să plătească cotizaţia baroului la Colegiul avocaţilor unde este înscris în tablou.
Atunci când avocatul trece de la un barou la altul în cursul unui an civil, cotizaţia baroului căruia îi este redevabil pentru acest an civil rămâne în totalitate achiziţionată pentru Colegiul Avocaţilor pe care îl părăseşte şi nu plăteşte, în cursul aceluiaşi an civil, cotizaţia noului Colegiu al Avocaţilor unde este înscris.
Atunci când avocatul înscris în tabloul mai multor Colegii de avocaţi, trece în cursul unui an civil de la un barou unde plăteşte jumătate din cotizaţia anuală (conform articolului V.3.1.8., secţiunea V.3.1. gestionarea mai multor cabinete sau locaţii), la un alt baroul se aplică de asemenea regula mai sus menţionată.
Art. III.3.2.4.
Avocatul său avocatul stagiar care trece de la un birou la altul ataşează la cererea sa de înscriere în baroul unde merge, o probă că a plătit toate cotizaţiile de barou cu care era redevabil la baroul pe care îl părăseşte.
Art. III.3.2.5.
1 suprimat AG 24/06/2015
Art. III.3.2.6.
Avocatul onorific care îşi pierde titlul său demisionează, nu are dreptul la o rambursare totală sau parţială a cotizaţiei.
Art. III.3.2.7.
Avocatul care este suspendat nu are dreptul la o reducere a sumei cotizaţiei datorată baroului.
Art. III.3.2.8.
Conform împrejurărilor, preşedintele baroului poate scuti un avocat de totalitatea sau o parte a cotizaţiei sale către barou. El mai poate accepta plata acestei cotizaţii în transe.
Capitol III.4. Relaţiile cu curţile, tribunalele, jurisdicţiile arbitrale, adunările generale, etc
Secţiunea III.4.1. Procedura împotriva magistraţilor, notarilor şi executorilor judecătoreşti
Art. III.4.1.1.
§1 Un avocat care, în calitatea sa de avocat, doreşte să introducă o acţiune în justiţie, să introducă o plângere penală sau să ia măsuri judiciare conservatorii împotriva unui magistrat, a unui notar sau a unui executor judecătoresc, o semnalează în prealabil preşedintelui baroului sau, în afara cazurilor de urgenţă. Avocatul ataşează atunci proiectul actului introductiv de instanţă sau plângerea.
Avocatul nu poate introduce procedurile mai sus menţionate decât la cel puţin o lună după semnalarea preşedintelui baroului.
§2 În cazul unei urgenţe motivate, această menţionare se face în acelaşi timp cu introducerea procedurii mai sus menţionată.
§3 Imediat ce avocatul doreşte să servească interesele unei părţi care a introdus deja, fără avocat, o plângere sau o acţiune în justiţie împotriva unui magistrat, a unui notar sau a unui executor judecătoresc, acesta semnalează imediat acest fapt preşedintelui baroului său.
Secţiunea III.4.2. Asistarea la întrevederile unui consiliul de administraţie şi a unei adunări generale
Art. III.4.2.1.
Avocatul poate asista sau reprezenta clientul sau la adunările generale ale unei societăţi sau asociaţii. El poate asista un client într-o adunare a consiliului de administrare. El informează, dacă este posibil în prealabil, respectiv preşedintele consiliului de administraţie sau preşedintele adunării generale de prezenţa sa şi eventual administratorii, acţionarii, titularii de obligaţiuni sau asociaţii cu care clientul ar avea un diferend, în aşa fel încât avocatul lor sau avocatul societăţii sau al asociaţiei să poată asista la întrevedere sau la adunarea generală.
CAPITOL III.5. Relaţiile faţă de terţi
Secţiunea III.5.1. Contactele avocaţilor cu martorii
Art. III.5.1.1.
Avocatul se abţine să incite martorii şi experţii pentru a da declaraţii false. În aceste contacte cu martorii, avocatul face în toate împrejurările proba diligentei, delicateţei şi probităţii.
Art. III.5.1.2.
Dată fiind egalitatea armelor, intervenţia vizată la articolul precedent nu se aplică procedurilor judiciare sau arbitrale străine sau transnaţionale ce autorizează astfel de acte în virtutea regulilor de procedura, care se aplică acestei proceduri.
Secţiunea III.5.2. Media
Art. III.5.2.1. Generalităţi
1.1. Conform regulamentului privitor la publicitate, avocatul poate folosi în mod public titlul şi dreptul său de liberă exprimare în toate împrejurările, inclusiv în adunările publice şi de presă.
1.2. Acesta respecta în acest caz principiile de demnitate, probitate şi delicateţe ce sunt baza profesiei sale.
1.3. Este conştient de calitatea sa particulară de avocat prin care ocupa o poziţie centrală în administrarea justiţiei.
1.4. Veghează aşadar să nu treacă drept parte sau xxxxxx, şi să nu dea impresia că vorbeşte în numele unui terţ de către care nu a fost mandatat, şi cu siguranţă nu pentru Colegiul Avocaţilor sau una din instanţele sale.
1.5. Veghează ca intervenţia să nu aducă prejudicii regulilor de confraternitate şi loialitate.
1.6. Avocatul furnizează întotdeauna informaţii corecte şi le explica întotdeauna cu serenitate.
1.7. Avocatul tine întotdeauna cont de prezumpţia de nevinovăţie, de drepturile la apărare, de dreptul de protecţie a vieţii private, de probitatea şi regulile profesiei.
1.8. Înainte de a colabora cu presa scrisă, ia mai întâi cunoştinţă de textul ce va fi publicat. Încearcă de asemenea să fixeze convenţii similare cu alte mass-media.
1.9. Interviurile în togă nu sunt autorizate în afara palatului de justiţie.
1.10. Avocatul este responsabilul comunicărilor sale în mass-media.
1.11. În dosarele în care avocatul intervine sau a intervenit în calitate de sfătuitor, veghează la respectarea secretului profesional şi la confidenţialitatea comunicărilor.
1.12. Obligaţiile impuse avocatului se aplică în egală măsură asociaţiilor.
Art. III.5.2.2. Intervenţia în calitate de comentator
În aplicarea regulilor descrise la articolul 1, avocatul poate furniza informaţii, comentarii şi explicaţii în public sau mass-media cu privire la dosarele în care nu era sau nu este implicat şi privitor la evenimentele sociale şi la chestiunile sociale.
Art. III.;5.2.3. Intervenţia în calitate de consilier
3.1. Avocatul nu aduce procesul în fata mass-mediei şi se abţine de la orice comentariu, în afara cazului când, ca urmare a comunicărilor ministerului public, a judecătorului de presă să a terţilor în mass-media, egalitatea armelor necesită o reacţie.
3.2. Avocatul se asigura în prealabil că, clientul său l-a autorizat să facă comunicări publice.
3.3. El are întotdeauna în vedere interesele clientului şi a unei cauze juste.
3.4. Intervenţia să este amprenta diligentei, mai ales faţă de interesele legitime ale terţilor.
3.5. Avocatul consulta, dacă este posibil, în prealabil preşedintele baroului, ia cunoştinţă de punctul său de vedere şi urmează directivele sale. O face în orice caz atunci când trebuie să numească un predecesor sau când comentează activitatea sa dintr-un dosar.
3.6. Dacă avocaţi din barouri diferite sunt implicaţi, dreptul de decizie revine preşedintelui baroului locului unde cauză este tratată, indiferent de numărul avocaţilor implicaţi şi de baroul de care aparţin.
Art. III.5.2.4. Intervenţia după succesiune
Odată ce avocatul este succedat, acesta se abţine de la orice comentariu în mass-media.
Secţiunea III.5.3. Înregistrarea întrevederilor sau a contractelor
Art. II.5.3.1.
Un avocat nu poate (cere) înregistra, nici direct, nici indirect, întrevederile, adunările sau şedinţele pe suport sonor său vizual, fără notificare prealabilă.
PARTEA IV
AVOCATUL CE INTERVINE ÎNTR-O ALTĂ CALITATE
CAPITOL IV.1. Avocatul mandatar de justiţie
Art. IV.1.1.
Este interzisă avocatului exercitarea unui mandat de justiţie, atunci când, în cadrul exercitării acestui mandat, va fi confruntat cu un conflict de interese sau o încălcare a secretului profesional.
Art. IV.1.2.
Avocatul însărcinat al unui mandat de justiţie rămâne supus deontologiei avocatul, excepţie cazul când regula deontologică nu este compatibilă cu acest mandat.
CAPITOL IV.2. Avocatul – sindic
Art. IV.2.1.
Avocaţii pot intervine în calitate de sindic pentru asociaţia de coproprietari în cadrul articolelor 577, 2-577, 14 CC, conform regulilor de demnitate, probitate şi delicateţe care sunt baza profesiei lor.
Art. IV.2.2.
Avocatul care doreşte să intervină în calitate de sindic trebuie să informeze preşedintele baroului sau să justifice o asigurare de responsabilitate profesională specifică şi adecvată. Pentru activităţile sale profesionale de sindic, avocatul rămâne supus autorităţii disciplinare a preşedintelui baroului său şi Colegiului său.
Art. IV.2.3.
În relaţia sa cu adunarea generală a coproprietarilor, consiliul de administrare şi terţi, şi în exercitarea funcţiei sale de sindic, avocatul trebuie întotdeauna să facă proba independenţei care caracterizează profesia sa. El trebuie să concilieze această independentă cu competenţele legale acordate organelor administrative şi de control ale asociaţiei de coproprietari. El pune capăt mandatului său de sindic dacă această independenţă este compromisă.
Art. IV.2.4.
Avocatul sindic poate limita responsabilitatea legată de exercitarea activităţilor sale în momentul asigurării specifice pe care trebuie să o contacteze pentru mandanţii săi.
Art. IV.2.5.
Avocatul sindic poate interveni în principiu înaintea tribunalelor în calitate de reprezentant al asociaţiei, conform articolului 577, 8, § 4 BW. Nu o face în calitate de avocat, ci în calitate de mandatar de drept comun şi trebuie eventual să aducă proba mandatului său şi faţă de confraţii săi.
Nu intervină în togă şi evita orice risc de confuzie între mandatul său special şi mandatul ad litem.
Se face de obicei reprezentat în justiţie de un confrate.
Nu intervine în nici un caz pentru comunitate şi nu pledează atunci când este sau poate fi personal implicat în afacere. În special în cazul când:
- responsabilitatea sa personală în calitate de sindic este implicată ;
- era prezent în cadrul negocierilor, discuţiilor, acordurilor în legătură cu comunitatea sau le-a pus în aplicare personal, când a elaborate rapoarte ale adunărilor sau decizii, sau a luat parte la deliberarea privitoare la voturi sau decizii şi dacă rolul pe care l-a jucat aici face obiectul unei contestaţii sau este discreditat în timpul procesului ;
- poate fi citat în calitate de martor sau dacă a sfătuit coproprietarii în subiectul contestat.
În caz contrar, avocatul se va retrage şi va cere urmărea tratării procedurii de către un confrate.
Art. IV.2.6.
Avocatul sindic nu poate interveni pentru o parte care este sau devine parte adversă a comunităţii de proprietari unde este sindic.
Dacă mandatul de sindic a ajuns la scadenţă, nu mai poate interveni pentru sau împotriva comunităţii, sau unul sau mai mulţi membri ai săi dacă poate fi confruntat cu un conflict de interese legat de vechiul său mandat, sau cu o eventuală suspiciune de infracţiune la secretul său profesional.
Aceste interdicţii se aplică în egală măsură avocaţilor care au într-un oarecare mod cu avocatul-sindic o formă stabilită şi manifestă de colaborare, sau care primesc o oarecare remuneraţie de la avocatul-sindic. Dacă clienţii au fost informaţi asupra naturii şi amplorii colaborării sau a relaţiei dintre avocaţi, şi doresc în ciuda acestui fapt că interesele lor să fie aparate de aceştia, acest lucru este posibil.
Art. IV.2.7.
Avocatul-sindic efectuează orice manipulare de fonduri pentru comunitatea de proprietari, pe care o reprezintă în calitate de sindic, prin intermediul conturilor special deschise pentru aceasta. Acestea sunt distincte de conturile sale personale şi de conturile cabinetului său, inclusiv de conturile terţilor. Conturile terţilor speciale pentru mandatele de sindic sunt de competentă şi controlul Colegiului, conform secţiunii III.2.8 (Fonduri ale terţilor).
PARTEA V
ORGANIZAREA CABINETULUI
CAPITOL V.1. Colaborările între avocaţi şi societăţile unipersonale de avocaţi
Secţiunea V.1.1. Colaborări între avocaţi
Art. V.1.1.1. Definiţii
1.1. O colaborare este o cooperare durabilă între avocaţi vizând exercitarea profesiei de avocat sau susţinerea acestei exercitări, tinzând la o întreprindere comună între membrii săi.
1.2. O asociaţie este o colaborare în care membrii au integrat în totalitate sau în parte exercitarea profesiei de avocat şi au stabilit în mod contractual că sunt repartizate între ei profitul şi pierderile colaborării.
În cazul unui aport complet într-o asociaţie, membrii colaborării stabilesc contractual că nu exercită profesia de avocat decât în cadrul colaborării.
1.3. Un consorţiu este o colaborare unde membrii au stabilit contractual numai modul în care organizează servicii comune pentru susţinerea exercitării profesiei membrilor săi, şi modul în care îşi împart cheltuielile.
1.4. O reţea este o colaborare unde membrii exercită profesia de avocat independent unul faţă de celălalt, însă recomandă ceilalţi membrii ai reţelei clientelei lor.
1.5. Avocaţii flămânzi sunt, pentru aplicarea acestui regulament, avocaţii vizaţi la articolul 498 din Codul Judiciar.
1.6. Jurisdicţia flamanda este, pentru aplicarea acestui regulament, partea teritoriului belgian formată din arondismente judiciare unde se întind barourile care fac parte din Colegiul barourilor flamande.
1.7. Documentele sunt, pentru aplicarea acestui regulament, toate eventualele acte cu care funcţionează o colaborare, indiferent de suportul actelor şi modul prin care actele au fost difuzate.
Art. V.1.1.2. Reguli generale
2.1. O colaborare care prezintă mai mult de unul din tipurile de colaborare următoare, este supusă dispoziţiilor cele mai restrictive care se aplică conform acestui regulament, indiferent de clarificarea acestei colaborări de către membrii săi sau modul în care colaborarea sau membrii săi funcţionează.
2.2. Orice colaborare trebuie să aibă un obiect civil.
2.3. Avocaţii flămânzi pot subscrie unei colaborări încheind convenţii de drept belgian sau străin, sau constituind sau aderând la o persoană juridică de drept belgian sau străin.
2.4. Avocaţii flămânzi pot subscrie o colaborare cu alţi avocaţi flămânzi, cu avocaţii de pe lângă Curtea de Casaţie, cu unul sau mai mulţi avocaţi belgieni sau străini sau cu colaborarea lor respectivă. Ei pot de asemenea să se alăture unei colaborări déjà existenţa fără ca această dispoziţie să aducă vreun prejudiciu celor dispuse de alte regulamente.
2.5. Atât timp cât alte reguli profesionale nu sunt un obstacol, un avocat flămând sau societatea să unipersonala se poate alătura unor colaborări, care au fost fondate în afară jurisdicţiei flamande şi unde părţile sunt deţinute de persoane care nu sunt avocaţi. Colaborarea şi membrii săi trebuie să respecte întotdeauna articolul 2.6.
2.6. Atunci când avocaţii flămânzi participa la o colaborare cu alţi avocaţi, avocaţii flămânzi veghează ca această colaborare şi ceilalţi membri a acesteia să nu exercite, în cadrul jurisdicţiei flamande, decât activităţi compatibile cu profesia de avocat şi că respectă, în cadrul jurisdicţiei flamande, regulile profesionale la care sunt supuşi avocaţii flămânzi.
2.7. Toate părţile unei colaborări cu personalitate juridică trebuie să fie înscrise întotdeauna în numele asociaţilor în registrul părţilor.
2.8. O colaborare poate fi legată la o altă colaborare aşa cum este vizat la articolul 11, 10 din Codul Societăţilor. În acest caz, conflictele de interese în cadrul unei colaborări sau în conducerea membrilor din această colaborare, se întind la celelalte colaborări legate sau membrilor lor.
2.9. Deciziile şi măsurile luate conform acestui regulament de către consilii distincte ale Colegiului, preşedinţii barourilor respective, său conform autorităţilor străine, nu sunt definitive decât dacă acestea sunt luate de fiecare din organele sau autorităţile ordinale.
Dacă aceste organe sau autorităţi ordinale, aşa cum sunt vizate la paragraful precedent, au impus condiţii distincte, toate condiţiile sunt aplicate în mod cumulat.
Dacă aceste organe sau autorităţi ordinale, aşa cum sunt vizate la primul paragraf, au impus condiţii contrare, este aplicată condiţia cea mai restrictiva.
Orice decizie sau măsura luată de un consiliu al Colegiului sau un preşedinte al baroului este, după caz, întotdeauna considerat de plin drept ca fiind luate sub condiţia suspensivă de aprobare sau de ne-obiecţie a autorităţilor competente.
2.10. Consultarea, modificarea, dizolvarea sau încetarea unei colaborări se face în scris, la fel ca adeziunea la sau dezafilierea de la o colaborare.
2.11. Convenţia, regulamentul de ordine internă, actul de constituire sau statutul unei colaborări sunt subordonate regulilor acestui regulament şi regulilor deontologice ale profesiei, şi trebuie să fie interpretare conform acestora.
2.12. În cadrul unei asociaţii sau a unui consorţiu, membrii nu servesc decât interesul contrar intereselor servite de ceilalţi membri ai aceleaşi asociaţii sau a aceluiaşi grup.
2.13. Dacă regulile legale şi deontologice sau regulile de incompatibilitate au drept consecinţă faptul că, în cadrul unei asociaţii sau a unui consorţiu, un membru al acestei asociaţii sau a acestui consorţiu nu poate interveni în împrejurări precise, un alt membru al acestei asociaţii sau a acestui consorţiu nu poate interveni nici măcar în aceste aceleaşi împrejurări.
2.14. Avocaţii care dau impresia că aparţin unei asociaţii sau unui consorţiu fără să fi încheiat o convenţie contractuală în acest sens, sunt consideraţi, după caz, că membrii ai unei asociaţii sau a unui consorţiu pentru aplicarea acestui regulament.
2.15. Dacă o colaborare poartă numele unuia din membrii sau în denumirea sau logoul sau, colaborarea şi membrii săi vor veghea imediat că numele acestui membru să fie suprimat de numele şi logoul acestei colaborări, şi că documentele colaborării să fie adaptate în acest sens dacă :
a. avocatul vizat s-a dezafiliat pentru exercitarea profesiei în afara acestei colaborări ;
b. avocatul vizat a fost radiat prin decizie disciplinară definitivă ;
c. avocatul vizat este exclus din colaborare ;
d. avocatul vizat nu mai exercita profesia şi colaborarea nu a încheiat nici un acord cu el sau cu beneficiarii săi privitor la folosirea numelui său ;
e. avocatul vizat este suprimat pentru exercitarea unei profesii incompatibile cu cea de avocat, aşa cum este vizat la articolul 437 din Codul judiciar.
2.16. Documentele colaborării menţin în mod fidel natura şi forma şi demonstrează că ele emana de la avocaţi.
2.17. Recto şi verso hârtiei la scrisorile de colaborare care este folosit în jurisdicţia flamandă, şi, după caz, site-ul web, menţionează cel puţin numele avocaţilor care sunt membrii ai colaborării şi care exercita profesia de avocat în cadrul jurisdicţiei flamande.
Dacă hârtia de scrisori menţionează în egală măsură numele membrilor organizaţiei alţii decât avocaţii flămânzi, aceasta se face de fiecare dată cu indicarea trimiterii la barou sau la organizaţia personală a acestor membri.
Dacă, în afară membrilor care trebuie să fie menţionaţi pe hârtia de scrisori, colaborarea număra alţi membrii, care nu sunt indicaţi pe hârtia de scrisori, hârtia de scrisori menţionează că numele acestor membri nemenţionaţi vor fi comunicate oricărui client sau terţului interesat la prima cerere.
Toţi membrii unei asociaţii sau a unui consorţiu trebuie să folosească aceeaşi hârtie de scrisori pentru activitatea lor în cadrul asociaţiei sau a consorţiului.
2.18. Ca un regulament statutar de litigii a fost prevăzut sau nu, membrii colaborării respecta secretul profesional în cadrul regulamentului din litigiile lor mutuale.
În vederea protejării secretului profesional, numai avocaţii pot fi lichidatorii unei colaborări.
Fără prejudiciul eventualelor dispoziţii ale Xxxxxxx Xxxxxxxxxxxx, colaborarea nu este dizolvată de plin drept ca urmare a decesului sau a dezafilierii pentru orice motiv ar fi a unuia din membrii săi.
Dizolvarea sau dezafilierea din colaborările care au încheiat la rândul lor o altă colaborare, nu da locul dizolvării ultimei colaborări.
În cazul dizolvării colaborării sau dezafilierii unui membru, dosarele sunt împărţit conform acordurilor încheiate în materie, ştiind faptul că nu poate fi derogat la libera alegere a clientului.
2.19. Acest regulament nu aduce prejudiciu obligaţiilor deontologice ale avocatului
Art. V.1.1.3. Regulile particulare privitoare la asociaţie
3.1. Convenţiile şi acordurile scrise privitoare la constituirea unei noi asociaţii sau la modificarea unei asociaţii existente, nu pot fi încheiate decât după aprobarea preşedintelui / preşedinţilor baroului, indiferent de formă sau titlul lor.
3.2. Avocatul care aderă la o asociaţie existenţa, aprobată anterior de către preşedintele / preşedinţii baroului şi al căror statut nu s-a modificat ca urmare a adeziunii sale, semnalează adeziunea să preşedintelui / preşedinţilor baroului.
3.3. Avocatul care se alătura unei asociaţii existente care nu a fost comunicată preşedintelui / preşedinţilor baroului în prealabil, comunica de asemenea convenţia de adeziune ca şi convenţiile déjà existente preşedintelui / preşedinţilor baroului în prealabil.
3.4. Un avocat nu poate exercita profesiunea de avocat în calitate de membru al mai mult de o asociaţie.
3.5. Statutul unei asociaţii de drept belgian trebuie să stipuleze următoarele puncte :
a. În organele administrative ale unei asociaţii, pot decide numai avocaţii activi din cadrul acestei asociaţii sau în cadrul societăţilor de avocaţi legate în cadrul articolului 11 din Codul Societăţilor.
b. Pierderea calităţii de avocat conduce de plin drept la obligaţia de a se retrage din calitatea de administrator şi a ceda părţile sau drepturile sale, fie celorlalţi asociaţi, fie societăţii, fie unui alt avocat, ţinând cont de condiţiile stabilite prin statut.
c. Decesul, interdicţia definitivă de a exercita profesia, suspendarea, incapacitatea legală, insolvabilitatea manifesta, excluderea sau dezafilierea unui asociat, nu conduce la dizolvarea societăţii, în afara cazului când legea sau statutul o prescriu.
d. Statutul stabileşte drepturile şi obligaţiile ex-asociatului sau a beneficiarilor săi în cazul pierderii calităţii de asociat, indiferent de motiv.
e. Avocaţii flămânzi care aderă la aceste asociaţii care nu au fost constituite conform dreptului belgian, veghează ca asociaţia respectivă să respecte, în cadrul jurisdicţiei flamande, regulile în vigoare pentru asociaţiile de drept belgian.
3.6. Avocatul activ dintr-o asociaţie nu poate interveni în justiţie în calitate de avocat al membrilor asociaţiei, ni în calitate de avocat al asociaţiei.
Art. V.1.1.4. Reguli particulare legate de consorţii
4.1. Convenţiile sau acordurile scrise privitoare la fondarea unui nou consorţiu acţionând sub un nume comun sau modificarea unui astfel de consorţiu existent, nu pot fi încheiate decât după aprobarea de către preşedintele / preşedinţii baroului, indiferent de forma şi de titlul lor.
4.2. Convenţiile sau acordurile scrise privitoare la fondarea unui nou consorţiu care nu acţionează sub un nume comun sau modificarea unui astfel de consorţiu existent, sunt semnalate preşedintelui / preşedinţilor baroului, indiferent de formă sau de titlul lor. Preşedintele baroului poate impune modificări.
4.3. Avocatul care se alătura unui consorţiu existent aprobat anterior de către preşedintele / preşedinţii baroului său şi al cărui statut nu este modificat ca urmare a adeziunii sale, semnalează adeziunea să preşedintelui / preşedinţilor baroului.
4.4. Avocatul care se alătura unui consorţiu care nu a fost comunicat anterior preşedintelui / preşedinţilor baroului, comunica de asemenea convenţia de adeziune ca şi convenţiile déjà existente preşedintelui / preşedinţilor baroului în prealabil.
4.5. Consorţiul menţionează pe hârtia sa de scrisori numele tuturor membrilor săi.
4.6. Avocatul nu poate fi membrul decât al unui consorţiu
4.7. Avocatul activ în cadrul unui consorţiu nu poate interveni în justiţie în calitate de avocat al membrilor consorţiului, nici în calitate de avocat al consorţiului.
Art. V.1.1.5. Reguli particulare privitoare la reţele
5.1. Convenţiile sau acordurile scrise privitoare la constituire, adeziunea sau modificarea unei reţele sunt imediat comunicate de avocaţii vizaţi preşedintelui / preşedinţilor baroului sau, indiferent de formă sau titlul lor. Preşedintele baroului poate impune modificări.
5.2. Avocatul care se alătura unei reţele care nu a fost comunicată anterior preşedintelui / preşedinţilor baroului, comunica de asemenea convenţia de adeziune ca şi convenţiile déjà existente preşedintelui / preşedinţilor baroului în prealabil.
5.3. Membrii unei reţele nu pot folosi infrastructura unui alt membru decât ocazional.
5.4. Dacă membrii reţelei menţionează participarea lor la această reţea pe hârtia de scrisori, o fac în aşa fel încât să nu dea impresia publicului că avocatul este activ în cadrul unei asociaţii sau a unui consorţiu.
Secţiunea V.1.2. Societăţile unipersonale de avocaţi
Art. V.1.2.6. Societatea unipersonală
6.1. Avocatul poate fi asociatul uneia sau a mai multor societăţi unipersonale profesionale.
6.2. Avocatul vizat trebuie să comunice imediat preşedintelui / preşedinţilor baroului sau actul de constituire sau de modificare a unei societăţi.
6.3. O societate unipersonală poate fi membră unei colaborări.
6.4. Avocatul asociat uneia sau mai multor societăţi unipersonale nu poate exercita profesia de avocat în mai mult de o asociaţie sau un consorţiu.
6.5. Statutul unei societăţi unipersonale trebuie să conţină clauzele următoare sau să satisfacă următoarele condiţii :
a. Obiectul societăţii unipersonale poate constă numai în exercitarea profesiei de avocat, fie singur, fie împreună cu alţii, şi toate activităţile conexe care sunt compatibile cu statutul de avocat, că intervenţie în calitate de arbitru, mandatar de justiţie, administrator, lichidator şi curator, executarea mandatelor judiciare, a preda şi a ţine conferinţe, şi a publica articole şi cărţi, excluzând orice activitate comercială.
b. Societatea unipersonală îşi poate înveşti fondurile în bunuri mobiliare sau imobiliare fără ca aceasta să poată totuşi constitui o activitate comercială.
c. Societatea unipersonală respecta, în cadrul exercitării activităţii sale, regulile proprii exercitării profesiei de avocat.
d. Directorul societăţii unipersonale trebuie să fie unicul asociat.
e. Statutul determina drepturile şi obligaţiile ex-asociatului sau a moştenitorilor săi în cazul pierderii, indiferent de motiv, a calităţii de asociat.
f. Hârtia de scrisori folosită de către societatea unipersonală pentru exercitarea profesiei menţionează întotdeauna numele, prenumele şi calitatea avocatului asociat.
CAPITOL V.2. Colaborarea între avocaţi şi neavocaţi
Art. V.2.1.
În relaţia sa profesională cu neavocaţii, avocatul îşi asigură independentă, parţialitatea şi protecţia secretului sau profesional, şi evita orice eventual conflict de interese.
Art. V.2.2.
Un avocat nu poate tolera să fie sugerat sau afirmat că făcând parte dintr-un grup sau o colaborare neadmis(a), reacţionând în mod adecvat.
Art. V.2.3.
Acest regulament nu împiedica formarea de grupuri sau de colaborări între avocat şi avocaţii în celelalte ţări ale U.E., care respectă regulile legale şi deontologice pentru proprii lor cetăţeni şi care respectă legile şi regulile deontologice în vigoare în Belgia, atunci când îşi exercita aici activităţile.
Art. V.2.4.
Articolul 8 din regulament « Exercitarea în colaborare cu profesia de avocat » din 8 martie 1990 al consiliului Colegiului naţional al avocaţilor este ridicată pentru toţi avocaţii barourilor, care face parte din Colegiul barourilor flamande.
CAPITOL V.3. Cabinetul şi sucursalele
Secţiunea V.3.1. Gestionarea mai multor cabinete sau instituţii
Art. V.3.1.
Un avocat înscris în tablou poate avea mai multe cabinete într-unul sau mai multe arondismente judiciare, în Belgia şi în străinătate.
Un avocat care deţine mai multe cabinete îşi are cabinetul principal în cabinetul unde îşi exercita în principal profesia. În plus faţă de biroul pe care îl are (în mod obişnuit)1 la coordonatorul sau de stagiu, un stagier nu poate avea decât un cabinet şi numai acelaşi arondisment, fără prejudiciul articolului 430, 20 C. Jud.
1 modificat AG 23/09/2015
Art. V.3.1.2.
Colaborările de avocaţi pot avea mai multe locaţii într-unul sau mai multe arondismente judiciare, în Belgia sau în străinătate.
Fiecare locaţie a colaborării număra cel puţin un membru al colaborării avându-şi aici cabinetul.
Art. V.3.1.3.
Un avocat care este membru al unei asociaţii cu un aport parţial sau al unui consorţiu care funcţionează sub un nume comun, nu poate avea decât un cabinet individual în afara acestei asociaţii sau a acestui consorţiu pentru exercitarea activităţilor, care nu au fost aduse în asociaţie sau care nu sunt exercitate sub numele comun al consorţiului. Pe hârtia de corespondenţa pe care o foloseşte pentru aceasta, el menţionează a cărei asociaţii sau cărui consorţiu îi este de asemenea membru.
Dacă un avocat care este membrul unei asociaţii sau a unui consorţiu total, are un cabinet propriu, acesta poate menţiona numai acest cabinet pe hârtia de corespondenţă a colaborării. El nu poate avea propria sa hârtie de corespondenţă.
Colaboratorul, care nu este membrul unei colaborări, însă care are un cabinet la adresa avocatului său la colaborarea unde lucrează, poate printre altele să aibă propriul cabinet s propria hârtie de corespondenţă. El menţionează pe această hârtie de corespondenţă la ce avocat sau pe lângă ce cabinet de avocaţi este de asemenea colaborator.
Art. V.3.1.4.
Un avocat trebuie să se înscrie în tablou fiecărui Colegiul de Avocaţi unde îşi are cabinetul.
Un avocat este membru cu parte întreagă în fiecare Colegiul de Avocaţi unde este înscris, aici are un drept de vot şi este eligibil.
Fără a aduce prejudiciu competentelor disciplinare faţă de preşedinţii de barou vizaţi, aceste reguli se aplică reglementării unei probleme sau a unui conflict între avocaţi :
- numai preşedintele baroului comun este competent, adică cel al Colegiului unde toţi avocaţii implicaţi într-un conflict sau într-o problemă sunt înscrişi.
- dacă avocaţii vizaţi nu au un preşedinte de barou comun, pentru fiecare avocat, numai preşedintele baroului arondismentului unde avocatul îşi are cabinetul principal este competent pentru acest avocat, fără prejudiciul regulilor de conflict existente între preşedinţii de barou.
Art. V.3.1.5.
Avocatul informează preşedinţii barourilor vizate din locul unde se afla cabinetul său principal. Dacă nu o face, se presupune atunci că îşi are cabinetul principal la adresa celei mai vechi înscrieri în tabloul unui Colegiul de Avocaţi din arondismentul Colegiului barourilor flamande.
Avocatul care deschide un cabinet suplimentar sau modifica o adresă de cabine, indica coordonatele preşedintelui baroului fiecărui Colegiu unde este înscris.
Art. V.3.1.6.
În comunicarea sa scrisă, avocatul menţionează în mod transparent şi veridic coordonatele cabinetul principal şi a sucursalelor. Menţiunile din corespondenta electronică se pot limita la datele cabinetului său principal, în măsura în care celelalte date prescrise sunt indicate pe un sote web care este menţionat aici.
Hârtia de corespondenţă a unei colaborări menţionează în mod clar care avocat este înscris în barou/barouri.
Art. V.3.1.7.
În fiecare cabinet, avocatul trebuie să dispună de o infrastructură care să permită o exercitare corectă a profesiei.
Art. V.3.1.8.
Avocatul care este înscris în mai multe Colegii de Avocaţi pe lângă Colegiul barourilor flamande, plăteşte totalitatea cotizaţiei anuale la Colegiul Avocaţilor de la cabinetul său principal. Pentru celelalte Colegii unde este înscris, acesta plăteşte jumătate din cotizaţia anuală pe care ar plăti-o dacă ar fi aici cabinetul său principal.
Pentru aplicarea alineatelor unu şi doi, se ţine cont de situaţia la 1 decembrie care preceda anul civil pentru care este plătită cotizaţia anuală.
Pentru cotizaţia barourilor la Colegiul barourilor flamande şi pentru calcularea numărului de membri cu care acest barou poate vota la adunarea generală a Colegiului barourilor flamande, se ţine exclusiv cont de avocaţii care îşi au cabinetul principal într-un anumit Colegiu de Avocaţi.
Secţiunea V.3.2. Alegerea domiciliului şi cabinetul avocatului
Art. V.3.2.1.
§1 Avocatul poate conveni cu clientul sau că acesta din urmă să-şi aleagă domiciliul la cabinetul avocatului atunci când împrejurările o cer sau când legea sau uzanţele o permit sau o cer. Clientul şi avocatul au ambii dreptul de a pune capăt unilateral şi fără termen acestei alegeri de domiciliu. Avocatul comunica încetarea imediat şi în scris clientului şi terţilor vizaţi.
§2 Avocatul nu poate face să fie folosită adresa cabinetului său că adresa de referinţă de către client.
Art. V.3.2.2.
Privitor la comunicarea de la şi cu consiliul Colegiului, Colegiul şi preşedintele baroului, orice avocat îşi poate alege domiciliul la adresa cabinetului cel mai recent comunicată Colegiului.
CAPITOL V.4. Colaboratorii
Art. V.4.1.
Un colaborator în sensul acestui Cod este un avocat care colaborează permanent sau cel puţin regulat cu un alt avocat care nu este coordonatorul sau de stagiu şi cu care nu are colaborare, atunci când tratează dosarele în numele şi pentru contul său.
Art. V.4.2.
Atunci când cabinetul lor este stabilit la aceeaşi adresă, avocatul şi colaboratorii sunt ţinuţi prin dispoziţiile articolului I.2.5.2.1. din acest Cod.
Capitolul V.5. Identificarea semnatarilor corespondenţei
Xxxxxxxxxx şi celelalte documente menţionează clar cine este expeditorul şi, dacă acesta nu intervine în calitate de avocat, calitatea sa particulară.
Avocatul care semnează în numele unui alt avocat în cazul unei împiedicări de a face asta, menţionează în egală măsură numele său şi calitatea sa alături de semnătură.
Art. V.5.2.
Semnatarul corespondentei şi al notificării electronice a unui avocat trebuie să poată fi identificat prin menţionarea numelui său.
PARTEA VI
ORGANIZAREA INTERNĂ A BAROULUI
CAPITOL VI.1. Înlocuirea preşedintelui baroului
Art. VI.1.1.
Fiecare Colegiu poate stabili modul în care preşedintele baroului este înlocuit în cazul împiedicării legale sau a indisponibilităţii temporare, şi cui sunt cedate temporar aceste sarcini.
CAPITOL VI.2. Intervenţia împotriva unui membru al baroului
Art. VI.2.1.
Avocatul poate interveni împotriva unui avocat care este legat de acelaşi barou.
PARTEA VII
PROCEDURI CĂ ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ
CAPITOL VII.1. Consiliul Colegiului decizând că în materie disciplinară
Art. VII.1.1. În următoarele cazuri, Consiliul Colegiului urmează procedura fixată în acest capitol:
§1. Atunci când Xxxxxxxxxxxx Xxxxxxxx sau Consiliul Colegiului constata că poate avea motive pentru a refuza înscrierea sau reînscrierea unei persoane în tablou, pe lista avocaţilor care îşi exercita profesia sub titlu profesional într-un alt Stat membru al Uniunii Europene sau pe lista stagiarilor, prin aplicarea articolelor 432 sau 472, § C. Jud.;
§2 Atunci când Preşedintele Xxxxxxxx sau Consiliul Colegiului constata că poate avea motive pentru suprimarea unui avocat, care a adresat o cerere în acest sens, prin aplicarea articolelor 432, 435, ultimul alineat sau 437 C. Jud., din tablou, din lista avocaţilor care îşi exercita profesia sub titlu profesional într-un alt Stat membru al Uniunii Europene sau din lista stagiarilor;
§3 Atunci când Preşedintele Baroului sau Consiliul Colegiului constata că poate avea motive de a nu reînscrie un avocat, care a adresat o cerere în acest sens, pe lista avocaţilor care doresc să presteze servicii în cadrul ajutorului juridic de prima linie vizata la articolul 508/5, §1 C. Jud. ;
§4 Atunci când Xxxxxxxxxxxx Xxxxxxxx sau Consiliul Colegiului constata că poate avea motive de a şterge un avocat, conform articolului 508/5, §4 C. Jud., din lista avocaţilor care doresc să presteze servicii în cadrul ajutorului juridic de prima linie ;
§5 Atunci când Preşedintele Baroului sau Consiliul Colegiului constata că poate avea motive pentru a nu reînscrie un avocat, care adresează o cerere în acest sens, pe lista avocaţilor care doresc să presteze servicii în cadrul ajutorului juridic din linia a doua vizată la articolul 507/7, §1 C. Jud. ;
§6 Atunci când Xxxxxxxxxxxx Xxxxxxxx sau Consiliul Colegiului constata că poate avea motive de a şterge un avocat, conform articolului 508/5, §4 C. Jud., din lista avocaţilor care doresc să presteze servicii în cadrul ajutorului juridic din a doua linie ;
Art. VII.1.2.
Preşedintele Baroului convoacă persoana vizată, prin scrisoare recomandată expediată prin poştă, înaintea Consiliului Colegiului, la o audienţă, pe care o determina. Ţine cont atunci de termenul de convocare de cel puţin 15 zile. Scrisoarea de convocare menţionează obiectul convocării şi eventual motivele care dau loc introducerii procedurii.
Art. VII.1.3.
La audienţa Consiliului Colegiului, este ascultată persoana vizată. Aceasta poate să fie asistata sau reprezentată de un avocat. Consiliul Colegiului poate ordona întotdeauna înfăţişarea personală.
Art. VII.1.4.
Dacă persoana vizată a fost în mod valabil convocată conform articolului VII.1.2. şi nu se înfăţişează sau nu este reprezentată de un avocat, dosarul poate fi tratat în absenţa sa.
Art. VII.1.5.
Consiliul Colegiului tratează dosarul în audienţă publică, în afară excepţiilor menţionate la articolul 459 C. Jud.
Art. VII.1.6.
Consiliul Colegiului decide printr-o decizie motivate.
Art. VII.1.7.
Secretarul Consiliului Colegiului informează persoana vizată, în opt zile care urmează deciziei pronunţate, cu privire la această decizie, prin scrisoare recomandată expediată prin poştă. Acesta menţionează aici căile de recurs.
Art. VII.1.8.
Persoana vizată poate formula contestaţie împotriva deciziei luate în lipsă. O poate face prin scrisoare recomandată expediată secretarului Consiliului Colegiului şi aceasta în 15 zile ce urmează notificării deciziei.
O contestaţie tardivă este declarată inadmisibila, mai puţin în cazul când Consiliul Colegiului ridică prescripţia contestaţiei. Consiliul Colegiului decide în mod suveran nemaifiind posibilă nici o cale de recurs.
Secretarul Consiliului Colegiului convoacă persoana vizată pentru a se înfăţişa înaintea Consiliului Colegiului în modul arătat la art. VII.1.2. Dacă aceasta lipseşte din nou, Consiliul Colegiului pronunţă o decizie considerată contradictorie.
Art. VII.1.9.
Poate fi depus un apel împotriva deciziilor vizate la articolul VII.1.1, §§1, 2, 3 şi 5, conform articolului 432bis C. Jud.
Poate fi depus un apel împotriva deciziilor vizate la articolul VII.1.1, §§4 şi 6, conform articolului 463 C. Jud.
Secretarul consiliului disciplinar de xxxx informează secretarul Consiliului Colegiului vizat de apel, încă de la primirea acestuia. Secretarul transmite imediat dosarul inventoriat secretarului consiliului disciplinar de apel.
Art. VII.1.10.
Contestaţia şi apelul iniţiale au un efect suspensiv şi suprimarea din tabloul, lista avocaţilor care îşi exercita profesia sub titlu profesional într-un alt Stat membru al Uniunii Europene sau a listei stagiarilor, sau ştergerea din lista avocaţilor care doresc prestarea serviciilor în cadrul ajutorului juridic de prima linie sau a ajutorului juridic din a doua linie, intra în vigoare începând din ziua care urmează scadentei termenelor de contestaţie sau apel, în afară deciziei contrare a Colegiului.
Art. VII.1.11.
Acest capitol se aplică oricărei cereri de înscriere, de reînscriere sau de înregistrare vizată la articolul VII.1.1, §§1, 3 şi 5, făcută după 4 martie 2008 (data intrării în vigoare a capitolului VII.1 Consiliul Colegiului decizând că în materie disciplinară, vechiul regulament OVB din 21.11.2007).
Acest capitol se aplică oricărei proceduri de suspendare sau de radiere vizată la articolul VII.1.1, §§2, 4 şi 6, introdusă după 4 martie 2008 (data intrării în vigoare a capitolului VII.1. Consiliul Colegiului decizând că în materie disciplinară, vechiul regulament OVB din 21.11.2007).
CAPITOL VII.1. Depunerea jurământului de către martori
Art. VII.2.1.
Consiliul Colegiului poate cere martorului, fără ca totuşi să-l oblige, să depună jurământul legal, adică să spună adevărul.
Art. VII.2.2
Secretarul Colegiului menţionează în procesul-verbal prestarea jurământului făcută la cererea Consiliului. Dacă martorul refuza să presteze jurământul, secretarul oa act de refuz şi eventual de motivaţie.
Secretarul semnează apoi declaraţiile. Acestea sunt în orice caz întotdeauna prezentate martorului pentru semnare, după lecturare. Dacă martorul refuza să semneze, secretarul ia act de refuz şi de eventuala motivare.
PARTEA VIII
REGLEMENTAREA CONFLICTELOR
CAPITOLUL VIII.1. Competenţa legată de conflictele dintre avocaţi, membrii ai Colegiilor ce formează Ordinul Colegiilor Flamande
Art. VIII.1.1.
Competenţa deontologică privitoare de avocaţii înscris în tablou, pe lista stagiarilor sau pe lista UE a unui barou din jurisdicţia Colegiului barourilor flamande, aparţine Preşedintelui din acest Barou, fără prejudiciul dispoziţiilor articolelor 455, 456, 458 şi 477bis e.s. C. Jud.
Art. VIII.1.2.
În cazul conflictului între avocaţi având un preşedinte comun al unui barou afiliat Colegiului barourilor flamande, acest preşedinte comun este cel competent.
Art. VIII.1.3.
§1 Dacă sunt mai mulţi preşedinţi comuni ai barourilor afiliaţi Colegiului barourilor flamande, decizia preponderenta este cea a preşedintelui baroului locului procedurii, a arbitrajului, a medierii, a negocierii sau a activităţii profesionale vizata de conflict, dacă acest loc tine de jurisdicţia unuia din aceşti preşedinţi.
§2 Dacă sunt mai mulţi preşedinţi comuni ai barourilor afiliaţi Colegiului barourilor flamande, însă locul procedurii, a arbitrajului, a medierii, a negocierii sau a activităţii profesionale vizata de conflict, este situat în afară jurisdicţiei preşedinţilor respectivi ai avocaţi, preşedinţii comuni rămân atunci competenţi împreună.
Dacă preşedinţii nu ajung la un acord, aceştia desemnează împreună un al treilea preşedinte sau ex-preşedinte care să ia o decizie. În cazul unui dezacord legat de al treilea (ex-) preşedinte de desemnat, preşedinţii sesizează preşedintele sau un administrator al Colegiului barourilor flamande, care desemnează în cinci zile calendaristice un al treilea (ex-)preşedinte care va lua o decizie.
Art. VIII.1.4.
Dacă avocaţii vizaţi nu au preşedinte comun, preşedintele competent pentru orice avocat este cel al baroului unde este înscris.
Art. VIII.1.5.
§1 În cazul unui dezacord între preşedinţii barourilor afiliate Colegiului barourilor flamande, decizia preponderenta este cea a preşedintelui baroului locului procedurii, arbitrajului, medierii, negocierii sau activităţii profesionale vizate de conflict, dacă acest loc tine de jurisdicţia unuia din aceşti preşedinţi.
§2 Dacă conflictul priveşte o procedură, un arbitraj, o mediere, o negociere sau o activitate profesională, situat în afara jurisdicţiei preşedinţilor respectivi ai barourilor vizaţi, preşedinţii respectivi sunt competenţi împreună, exceptând pentru incidentele de audiere.
Atunci când preşedinţii nu ajung la un acord, aceştia desemnează împreună un al treilea preşedinte sau ex-preşedinte care ia decizia. În cazul unui dezacord privitor la al treilea (ex-) preşedinte de desemnat, preşedinţii baroului sesizează preşedintele sau un administrator al Colegiului barourilor flamande care desemnează în cinci zile calendaristice un al treilea (ex-) preşedinte de barou care va lua o decizie.
Art. VIII.1.6.
În cazul unui incident de audiere, preşedintele baroului unde se ţine audienta este competent, puţin importă baroul căruia avocaţii vizaţi îi aparţin.
Pentru un incident de audiere în arondismentul judiciar Bruxelles – Halles – Vilvoorde, singurul preşedinte al baroului Colegiului olandez al avocaţilor baroului din Bruxelles este competent pentru avocaţii care aparţin unui barou afiliat Colegiului barourilor flamande, indiferent de limba procedurii.
Art. VIII.1.7.
În cazul diferendelor legate de reproducerea corespondentei între avocaţi, se aplica numai articolul III.2.4.4. din acest Cod.
Art. VIII.1.8.
Dacă, în cazul unui diferend care nu a fost încă reglementat, unul din avocaţii vizaţi îşi schimbă baroul, preşedintele baroului din noul barou este cel competent pentru acesta.
Dacă preşedintele baroului din vechiul barou a luat deja o decizie, preşedintele din noul său barou este atunci legat de aceasta.
CAPITOL VIII.2. Regulamente locale
Art. VIII.2.1.
Regulamentele locale ale Colegiilor Avocaţilor se aplica numai diferendelor ce implică exclusiv avocaţii din acest barou.
În cazul în care sunt implicaţi în diferend avocaţii mai multor barouri, se aplica numai regulamentele Colegiului barourilor flamande.
CAPITOL VIII.3. Serviciul de mediere pentru litigiile de consum a avocaţilor – OCA1
_____________
1 înserat AG 24/06/2015
Art. VIII.3.1.
Un Serviciu de mediere pentru litigiile de consum a avocaţilor (abreviat OCA) este fondat în cadrul Colegiului barourilor flamande. În calitate de entitate calificată pentru reglementarea extrajudiciară a litigiilor de consum, aşa cum este vizat în cartea XVI CDE, acesta este competent pentru cunoaşterea litigiilor între consumatori şi avocatul lor.
Art. VIII.3.3.
Fiecare Consiliu al Colegiului prezintă, la fiecare trei ani, o listă cu cel puţin trei nume de avocaţi care să intre în linia de cont pentru tratarea litigiilor de consum. Lista este transmisă pentru prima dată pentru 1 iunie 2015 şi apoi la fiecare trei ani, la 1 iunie. Consiliul Colegiului decide el-însuşi cu privire la eventuala enumerare a mandatelor, fără ca aceasta să se bazeze pe rezultatul reglementării extrajudiciare a litigiilor.
Avocaţii înscrişi în lista mai sus citată trebuie, în cadrul exercitării mandatului lor, să respecte procedurile şi termenele în vigoare pentru litigiile de consum.
Art. VIII.3.4.
Avocatul nu poate face apel la OCA în cadrul unui litigiu de consum cu un client. Participarea la procedura nu împiedica introducerea unei acţiuni în justiţie.
Avocatul se poate retrage oricând din procedură.
Art. VIII.3.5.
Avocatul care organizează în cadrul cabinetului său un serviciu precum cel vizat la titlul 2 din cartea XVI CDE, înscrie cel puţin următoarele dispoziţii în condiţiile sale generale şi pe site-ul sau web :
Consumatorul poate introduce direct o plângere la avocat sau poate cere informaţii legate de convenţia de prestări serviciilor deja încheiată între avocat şi consumator.
Avocatul reacţionează cât mai repede posibil eventualelor plângeri şi pune totul în aplicare pentru a găsi o soluţie satisfăcătoare.
Avocatul afla toate informaţiile utile legate de serviciul competent, mai ales numărul său de telefon şi faxul şi emailul, fără prejudiciul menţionării celorlalte informaţii cerute de lege. În denumirea sa, acest serviciu nu poate dace referire la termeni « mediator », « mediere », « conciliere », « arbitraj », « entitate calificată » sau « reglementare extrajudiciară a litigiilor ».
Avocatul menţionează dacă face apel la OCA în lipsa acordului cu consumatorul într-un termen rezonabil. În caz contrar, el oferă consumatorului informaţiile impuse de lege.
Art. VIII.3.6.
Avocatul implicat într-un litigiu de consum trebuie să informeze imediat preşedintele baroului sau cu privire la acest fapt, şi eventual asiguratorul său.
Art. VIII.3.7.
Această reglementare intra în vigoare în ziua când OCA este recunoscut în calitate de entitate calificată.
PARTEA IX
APLICAREA CODULUI
CAPITOL IX.1. Aplicarea Codului
Art. IX.1.1.
În cazul unui dubiu sau a unei contestaţii privitoare la aplicarea unei dispoziţii din acest Cod, avocatul consulta preşedintele baroului său.
PARTEA X
COD DE CONDUITĂ PENTRU AVOCAŢII EUROPENI
CAPITOL X.1. Introducere
Secţiunea X.1.1. Sarcina (obligaţia) avocatului
Art. X.1.1.1.
Într-o societate, fondată pe respectarea dreptului, avocatul are un loc preponderant. Sarcina avocatului nu se limitează la executarea fidelă a unei misiuni în cadrul legii. Avocatul trebuie să vegheze la respectarea Statului de drept şi la interesele celora cărora le apară drepturile şi libertăţile. Sarcina avocatului este nu numai de a apăra cauza clientului, ci şi de a fi sfătuitorul său. Respectarea sarcinii avocatului este o condiţie esenţială în Statul de drept şi într-o societate democratică.
Misiunea să îi impune în consecinţă numeroase sarcini şi obligaţii, care par uneori contradictorii unele cu altele, mai ales faţă de :
client ;
instanţele juridice şi altele, înaintea cărora avocatul asista sau reprezintă clientul ;
grupul său profesional în general şi orice asociat în particular ;
public, pentru care o profesie liberală şi independentă, ţinuta prin respectarea regulilor pe care grupul profesional şi le-a impus, este un mijloc esenţial de garantare a drepturilor omului împotriva puterii Statului şi a celorlalte autorităţi în societate.
Secţiunea X.1.2. Natura regulilor de conduită
Art. X.1.2.1.
Prin acceptarea lor voluntară, regulile de conduită vizează garantarea bunei exercitări a sarcinii avocatului, o sarcină care este recunoscută ca fiind indispensabilă bunei funcţionări a oricărei societăţi. Omisiunea avocatului de respectare a acestor reguli poate da loc la măsuri disciplinare.
Art. X.1.2.2.
Orice barou îşi are propriile reguli specifice, ancorate în propriile sale tradiţii. Ele sunt la fel de bine adaptate organizării şi câmpului de activitate a avocatului în Statul membru vizat decât procedurile judiciare şi administrative şi legislaţia naţională. Nu este nici posibil, nici de dorit de a se îndepărta şi de a tenta generalizarea regulilor care nu se pretează la aceasta. Regulile particulare ale fiecărui barou privesc totuşi aceleaşi valori şi au deseori un fundament comun.
Secţiunea X.1.3. Obiectivele codului de conduită
Art. X.1.3.1.
Integrarea progresivă a Uniunii europene şi a Spaţiului economic european, intensificarea activităţilor transfrontaliere a avocatului în cadrul Spaţiului economic european, au făcut necesară, într-un interes general, stabilirea unor reguli uniforme care să se aplice oricărui avocat din Spaţiul economic european pentru activităţile sale transfrontaliere, indiferent de baroul de care aparţine. Stabilirea unor astfel de reguli are în principal drept scop reducerea dificultăţilor care decurg din aplicarea a două sisteme de reguli de conduită, precum cele vizate în special la articolele 4 şi 7.2. din Directiva 77/249/CE şi la articolele 6 şi 7 din Directiva 98/5/CE.
Art. X.1.3.2.
Organizaţiile profesionale de avocaţi, reunite în cadrul CCCBE, îşi exprimă dorinţa că următoarele reguli stabilite :
- să fie recunoscute începând chiar de acum, ca expresie a consensurilor dintre toate barourile Uniunii europene şi a Spaţiului economic european ;
- să fie declarate aplicabile cât mai repede posibil, conform procedurilor naţionale şi/sau a procedurilor Spaţiului economic european, activităţilor transfrontaliere ale avocatului în cadrul Uniunii europene şi a Spaţiului economic european ;
- vor fi luate în considerare în cadrul oricărei revizuiri a regulilor de conduită intere în vederea armonizării lor progresive.
Ei îşi mai exprimă dorinţa de a vedea regulile lor interne cât mai repede posibil interpretate şi aplicate conform acestui cod de conduită.
Atunci când regulile acestui cod de conduită sunt declarate aplicabile activităţilor transfrontaliere ale avocatului, avocatul rămâne supus regulilor de conduite a baroului de care aparţine, atât timp cât acestea sunt conforme celor din prezentul cod de conduită.
Secţiunea X.1.4. Câmp de aplicare ratione personae
Art. X.1.4.1.
Acest Cod se aplică avocaţilor în sensul Directivei 77/249/CEE şi a Directivei 98/5/CE, ca şi avocaţilor membrilor observatori ai CCBE.
Secţiunea X.1.5. Câmp de aplicare ratione materiae
Art. X.1.5.1.
Fără prejudicial tendinţei către o armonizare progresivă a regulilor de conduită, aplicabile numai la scara naţională, următoarele reguli se vor aplica activităţilor transfrontaliere ale avocatului în cadrul Uniunii europene şi a Spaţiului economic european.
Prin activităţi transfrontaliere înţelegem :
a. Toate contractele profesionale cu avocaţii din alte State membre ;
b. Activităţile profesionale ale avocatului într-un alt Stat membru, chiar dacă acesta nu merge în acest Stat.
Secţiunea X.1.6. Definiţii
Art. X.1.6.1.
În acest Cod, trebuie să înţelegem prin:
- “Stat membru” un Stat membru al UE sau orice alt Stat unde profesia de avocat este exercitată conform articolului X.1.4.1. ;
- « Stat membru de origine » Statul membru unde avocatul a primit dreptul de a-şi exercita titlul profesional ;
- « Stat membru gazda » orice alt Stat membru în care avocatul efectuează activităţi transfrontaliere ;
- « autoritate competentă » organizaţia sau organizaţiile profesională/e sau autoritatea Statului membru vizat, competenta/e în definirea regulilor profesionale şi/sau de conduită şi exercitarea controlului disciplinar al avocaţilor ;
- « Directiva 77/249/CE » Directiva 77/249/CE a Consiliului din 22 martie 1977, prin care se încearcă facilitarea exercitării liberei prestaţii de servicii de către avocaţi ;
- « Directiva 98/5/CE » Directiva 98/5/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 16 februarie 1998 care vizează facilitarea exercitării permanente a profesiei de avocat într-un Stat membru altul decât cel unde a fost primită calificarea.
CAPITOL X.2. Principii generale
Secţiunea X.2.1. Independenţa
Art. X.2.1.1.
Multitudinea obligaţiilor impuse avocatului cere independenta absolută a avocatului, liberă de orice presiune, în special de presiunea intereselor proprii sau a influenţei externe. Această independenţă este în egală măsură necesară pentru încrederea în administrarea justiţiei şi în imparţialitatea judecătorului. Avocatul trebuie, în consecinţă, să evite orice atingere adusă independenţei sale şiş a vegheze la respectarea eticii profesionale pentru satisfacerea clientului, a judecătorului sau a terţilor.
Art. X.2.1.2.
Această independenţă este necesară pentru sarcinile consultative şi sarcinile judiciare. Avizul dat de un avocat clientului nu are nici o valoare dacă avocatul nu îl da decât pentru a fi apreciat, din interes propriu sau sub presiune externă.
Secţiunea X.2.2. Încrederea şi integritatea personală
Art. X.2.2.1
O relaţie de încredere nu poate exista dacă domneşte un dubiu cu privire la onoarea, probitatea sau integritatea avocatului. Pentru avocat, aceste virtuţi tradiţionale sunt obligaţii profesionale.
Secţiunea X.2.3. Secretul profesional
Art. X.2.3.1.
Esenţa sarcinii avocatului valorează secretele care îi sunt încredinţate în cauză clientului său şi comunicări confidenţiale care îi sunt făcute. Fără garanţia secretului profesional, clientul nu poate avea încredere în acesta. Secretul profesional este în consecinţă recunoscut ca un drept şi o sarcină esenţială şi fundamentală a avocatului.
Obligaţia avocatului legată de secretul profesional serveşte la fel de bine intereselor administrării justiţiei, cât şi intereselor clientului. Ea trebuie în consecinţă să beneficieze de o protecţie specială a Statului.
Art. X.2.3.2.
Avocatul trebuie să respecte secretul oricărei comunicări confidenţiale care îi este făcută în cadrul activităţilor sale profesionale.
Art. X.2.3.3.
Obligaţia secretului profesional este nelimitată în timp.
Art. X.2.3.4.
Avocatul veghează ca personalul său şi toate persoanele care colaborează cu el cu titlu profesional să respecte secretul său profesional.
Secţiunea X.2.4. Respectarea regulilor de conduită de către celelalte barouri
Art. X.2.4.1.
În cadrul executării activităţilor transfrontaliere, un avocat dintr-un alt Stat membru trebuie să respecte regulile profesionale şi de conduită ale Statului membru gazda. Avocatul trebuie să se informeze cu privire la regulile de conduită care se aplică unei anumite activităţi.
Organizaţiile, care sunt membre ale CCBE, trebuie să-şi depună regulile de conduită la secretariatul CCBE, în aşa fel încât fiecare avocat să poată obţine o copie de la secretariatul citat.
Secţiunea X.2.5. Incompatibilităţi
Art. X.2.5.1.
Pentru a permite avocatului exercitarea profesiei sale cu independenţa cerută şi într-un mod care să vizeze obligaţia sa de a colabora la administrarea justiţiei, exercitarea numitor profesii sau funcţii îi poate fi interzisă.
Art. X.2.5.2.
Avocatul, care reprezintă sau apară un client înaintea jurisdicţiei sau faţă de autoritatea unui Stat membru gazdă, va respecta aici regulile de incompatibilitate în vigoare pentru avocaţii din acest Stat membru gazda.
Art. X.2.5.3.
Avocatul stabilit într-un Stat membru gazdă, care doreşte să se ocupe aici direct de afaceri comerciale sau de orice altă activitate, care nu ţine de profesia de avocat, trebuie să respecte regulile de incompatibilitate, aşa cum sunt ele în vigoare pentru avocaţii acestui Stat membru.
Secţiunea X.2.6. Publicitate personală
Art. X.2.6.1.
Avocatul poate informa publicul despre prestarea sa de servicii cu condiţia ca informarea să fie exactă şi fără înşelătorie, respectând secretul profesional şi celelalte valori cheie ale profesiei.
Art. X.2.6.2.
Publicitatea personală prin avocat în orice media ar fi, precum presa, radio, televiziune, comunicare comercială electronică sau altele, este autorizată atât timp cât cerinţele articolului X.2.6.1. sunt respectate.
Secţiunea X.2.7. Interesul clientului
Art. X.2.7.1.
Ţinând cont de regulile legale şi de regulile profesionale şi de conduită, avocatul trebuie întotdeauna să servească cât mai bine interesele clientului şi chiar să le treacă înaintea intereselor proprii sau ale celorlalţi avocaţi.
Secţiunea X.2.8. Limitarea responsabilităţii avocatului faţă de client
Art. X.2.8.1.
În măsura în care dreptul Statului membru de origine şi dreptul Statului membru gazda o permite, avocatul poate limita responsabilitatea sa faţă de client ţinând cont de regulile profesionale şi de conduită la care este supus.
CAPITOL X.3. Raporturile cu clientul
Secţiunea X.3.1. Începutul şi sfârşitul relaţiilor cu clientul
Art. X.3.1.1.
Avocatul intervine numai atunci când a primit misiunea din partea clientului său. Avocatul poate totuşi să intervină într-un dosar atunci când primeşte misiunea din partea unui alt avocat, care reprezintă clientul sau de la o instanţă competenta.
Avocatul trebuie să depună eforturi rezonabile pentru cunoaşterea identităţii, a competenţei şi a puterilor persoanei sau organizaţiei care i-a încredinţat misiunea, dacă împrejurările specifice fac să apară că identitatea, competenta şi a puterile citate nu sunt în mod clar stabilite.
Art. X.3.2.1.
Avocatul vă sfătui şi va apăra clientul în urgenţă, în mod conştiincios şi cu diligenţa. Acesta accepta personal responsabilitatea sarcinii care îi este încredinţată şi trebuie să informeze clientul cu privire la derularea dosarului cu care este însărcinat.
Art. X.3.1.3
Avocatul nu preia un dosar dacă ştie sau trebuie să ştie că nu posedă competente necesare pentru tratarea acestui dosar, excepţie cazul în care colaborează cu un avocat care deţine aceste competente.
Avocatul nu poate accepta un dosar dacă nu este în măsură să-l trateze de urgenţă, ţinând cont de celelalte obligaţii ale sale.
Art. X.3.1.4.
Avocatul nu poate uza de dreptul său de a se sustrage unui dosar în modul său în împrejurările în care clientul nu ar avea posibilitatea de a obţine un ajutor juridic în termen pentru a evita că clientul să nu sufere daune.
Secţiunea X.3.2. Conflictele de interese
Art. X.3.2.1.
Într-un astfel de dosar, avocatul nu poate fi consilierul, reprezentantul său apărătorul a mai mult de un client dacă există un conflict de interese între aceşti clienţi sau dacă există un risc real ca un astfel de conflict să apară.
Art. X.3.2.2.
Avocatul trebuie să se abţină să trateze dosarele a doi sau a tuturor clienţilor vizaţi, dacă un conflict de interese între aceşti clienţi, dacă secretul profesional risca să fie încălcat sau dacă informaţiile pe care le-a obţinut de la fostul client avantajează în mod nerezonabil noul client.
Art. 3.2.4.
Dacă avocaţii îşi exercita profesia în grup, articolele X.3.2.1. la X.3.2.2. se aplică la fel grupului în ansamblul său ca şi membrilor săi individuali.
Secţiunea X.3.3. Pactul de quota litis
Art. X.3.3.1
Avocatul nu-şi poate fixa onorariile în baza unui « pactum de quota litis ».
Art. X.3.3.2.
Prin « Pactum de quota litis » se înţelege un contract subscris între avocat şi client înainte de finalizarea dosarului, prin care clientul se angajează să plătească aocatului o parte a câştigurilor din dosar, fie în numerar, fie în orice alt bun sau valoare.
Art. X.3.3.3.
Nu este considerat că un pact, contractul prin care onorariile sunt fixate conform importanţei litigiului pe care avocatul este însărcinat să-l trateze, dacă aceste onorarii corespund tarifului oficial sau sunt admise de autoritatea competenta din arondismentul avocatului.
Secţiunea X.3.4. Fixarea onorariilor
Art. X.3.4.1.
Avocatul trebuie să furnizeze clientului informaţiile necesare privitoare la onorariile cerute şi suma lor trebuie să fie justă şi echitabile, pe de o parte, şi pe de altă parte conformă legii şi regulilor profesionale şi de conduită cărora le este supus avocatul.
Secţiunea X.3.5. Avansuri pe onorarii şi cheltuieli
Art. X.3.5.1.
Atunci când avocatul doreşte un avans pentru cheltuieli şi onorarii, acest avans nu poate depăşi o estimare rezonabilă a onorariilor şi cheltuielilor şi taxelor, pa care dosarul probabil că-l va costa. În lipsa plăţii unui avans, avocatul poate renunţa la tratarea dosarului sau se se sustragă acestuia, în afara cazului vizat la articolul X.3.1.4.
Secţiunea X.3.6. Repartizarea onorariilor cu o persoană care nu este avocat
Art. X.3.6.1.
Avocatul nu are dreptul de a împărţi onorariile sale cu cineva care nu este avocat, mai puţin în cazul unei asociaţii între avocat şi această altă persoană care să fie admisă de lege şi de regulile profesionale şi de conduită cărora le este supus avocatul.
Art. X.3.6.2.
Dispoziţia articolului 3.6.1. nu se aplică sumelor sau indemnizaţiilor plătite de un avocat succesorilor unui avocat decedat sau unui avocat, care părăseşte profesia, pentru introducerea pe lângă clienţi în calitate de succesor al acestui avocat.
Secţiunea X.3.7. Cheltuieli ale procedurii şi ajutorul juridic
Art. X.3.7.1.
Avocatul trebuie în orice moment să încerce să găsească o soluţie diferendului clientului, care este adaptată importanţei dosarului şi va aviza clientul cu insistenţă în momentul adecvat despre oportunitatea de a ajunge la un acord sau că pot face apel la soluţiile alternative pentru a pune capăt diferendului.
Art. X.3.7.2.
Dacă clientul intra în linie de cont pentru ajutorul juridic gratuit sau ajutorul juridic cu tarif redus, avocatul este obligat să-l informeze cu privire la acest lucru.
Secţiunea X.3.8. Fonduri ale terţilor
Art. X.3.8.1.
Avocaţii care primesc fonduri pentru contul clienţilor lor sau pentru terţi (denumiţi mai jos « fonduri ale terţilor ») sunt obligaţi să depună aceste fonduri într-un cont la o bancă sau la o instituţie similară, supusă controlului autorităţii (mai jos denumit « cont al terţilor »). Contul terţilor trebuie să rămână distinct de orice cont al avocatului. Toate fondurile terţilor primite de un avocat trebuie să fie vărsate într-un astfel de cont, mai puţin când proprietarul acestor fonduri accepta să dea o altă destinaţie fondurilor.
Art. X.3.8.2.
Avocatul tine la zi listele complete şi precise ale tuturor operaţiunilor efectuate cu fondurile terţilor, şi face o distincţie între fondurile terţilor şi celelalte sume pe care le posedă. Aceste liste trebuie să fie păstrate în cursul unui anumit termen conform regulilor naţionale.
Art. X.3.8.3.
Un cont al terţilor nu poate fi în debit, în afară împrejurărilor excepţionale în mod expres admise în regulile naţionale sau din cauza taxelor bancare asupra cărora avocatul nu are nici o influenţă. Acest cont nu poate fi dat în garanţie sau nu poate servi drept cauţiune cu orice titlu ar fi. Nu este autorizată nici o compensare sau fuziune a unui cont al terţilor cu un alt cont bancar. Fondurile terţilor nu pot fi folosite nici pentru rambursarea sumelor cu care avocatul este redevabil la banca sa.
Art. X.3.8.4.
Fondurile terţilor trebuie să fie imediat transmise beneficiarilor sau altor persoane în condiţiile aprobate de ei.
Art. X.3.8.5.
Avocatul nu are dreptul de a transfera fondurile vărsate din contul unui terţ către un cont propriu cu titlu de plată a onorariilor sau a cheltuielilor fără a informa în scris despre acest fapt clientul.
Art. X.3.8.6.
Autorităţile competente ale Statelor membre au dreptul de a controla şi examina orice document legat de fondurile terţilor, respectând secretul profesional căruia acesta poate fi supus.
Secţiunea X.3.9. Asigurarea de responsabilitate civilă profesională
Art. X.3.9.1.
Avocatul trebuie să fie asigurat în limite rezonabile pentru asigurarea sa de răspundere civilă profesională, ţinând cont de natură şi de amploarea riscurilor pe care le întâlneşte în cadrul activităţii sale.
Art. X.3.9.2.
Dacă acest lucru e imposibil, avocatul trebuie să informeze clientul cu privire la această situaţie şi la consecinţele sale.
CAPITOL X.4. Raportul cu judecătorii
Art. X.4.1.
Avocatul, care se prezintă înaintea unui judecător sau care intervine într-o procedură, trebuie să respecte regulile de conduită care sunt în vigoare aici.
Art. X.4.2.
Avocatul trebuie în toate împrejurările să ţină cont de caracterul contradictoriu al procedurilor.
Art. X.4.3.
Fără a aduce vreun prejudiciu respectării şi loialităţii datorate judecătorului, avocatul vă apăra interesele clientului în spiritul şi conştiinţa şi fără teamă, indiferent care sunt propriile sale interese şi eventualele consecinţe pentru el însuşi sau pentru altul.
Art. X.4.4.
Avocatul nu poate niciodată să furnizeze în mod conştient informaţii incorecte sau înşelătoare.
Art. X.4.5.
Regulile care se aplică în raportul avocatului cu judecătorul se aplică în egală măsură relaţiilor sale cu arbitrii şi orice altă persoană care, chiar ocazional, exercita o funcţie judiciară sau cvasi-judiciara.
CAPITOL X.5. Relaţiile între avocaţi
Secţiunea X.5.1. Confraternitate
Art. X.5.1.1.
Confraternitatea cere o relaţie de încredere între avocaţi în interesul clientului şi pentru a evita procedurile inutile, ca şi pentru a evita orice altă formă de conduită care ar putea dăuna reputaţiei profesiunii de avocat. Confraternitatea nu poate totodată să opună interesele avocaţilor intereselor clientului.
Art. X.5.1.2.
Avocatul recunoaşte orice avocat dintr-un alt Stat membru în calitate de confrate şi se comportă în mod confraternel şi loial faţă de acesta.
Secţiunea X.5.2. Colaborarea între avocaţii din diferite State membre
Art. X.5.2.1.
Orice avocat, care se adresează unui avocat dintr-un alt Stat membru, este obligat să se abţină de a administra un dosar pentru care nu posedă competentele necesare. În asemenea caz, avocatul trebuie să ajute acest avocat în obţinerea tuturor informaţiilor pentru a-i permite să se adreseze unui alt avocat care este în măsură să furnizeze serviciile cerute.
Art. X.5.2.2.
Atunci când avocaţii a două State membre diferite colaborează, ambele trebuie să ţină cont de eventualele diferenţe între sistemele lor juridice, de organizaţiile profesionale, competentele şi sarcinile profesionale între Statele membre vizate.
Secţiunea X.5.3. Corespondenţa între avocaţi
Art. X.5.3.1.
Avocatul, care doreşte să comunice unui avocat dintr-un alt Stat membri, care trebuie să fie considerate ca fiind « confidenţiale » sau « fără prejudiciu », trebuie în mod clar să facă cunoscută această intenţie înaintea trimiterii primei comunicări.
Art. X.5.3.2.
Dacă viitorul destinatar nu doreşte să acorde un caracter « confidenţial » sau « fără prejudiciu » acestor comunicări, acesta trebuie să informeze imediat expeditorul.
Secţiunea X.5.4. Onorarii pentru introduceri
Art. X.5.4.1.
Avocatul nu poate cere, nici accepta de la un alt avocet sau d ela un terţ, onorarii, un avans sau orice altă indemnizaţie, pentru recomandarea unui avocat sau a unui client sau pentru îndreptăţea unui client către un avocat.
Art. X.5.4.2.
Avocatul nu poate plăti onorarii, un avans sau orice altă indemnizaţie în contrapartidă introducerii unui client.
Secţiunea X.5.5. Contactul cu partea adversă
Art. X.5.5.1.
Avocatul nu poate avea contact direct, faţă de un anumit dosar, cu o persoană despre care ştie că este reprezentată sau asistata de un alt avocat, mai puţin cazul când acest alt avocat şi-ar fi dat acordul (şi cu condiţia ca acesta din urmă să fie informat).
Secţiunea X.5.6. Responsabilitatea financiară
Art. X.5.6.1.
În relaţiile profesionale dintre avocaţii barourilor din diferite State membre, avocatul care încredinţează un dosar unui corespondent sau îl consulta pe acesta trebuie să plătească personal onorariile, taxele şi cheltuielile, redevabile corespondentului străin, chiar dacă clientul este insolvabil, mai puţin când nu face decât să recomande un alt avocat sau îl introduce pe acesta la un client. Avocaţii vizaţi pot totodată să fixeze un acord particular faţă de acest subiect la începutul colaborării lor. În plus, avocatul mandant îşi poate limita în orice moment responsabilitatea personală la suma onorariilor, a taxelor şi a cheltuielilor, redevabile înaintea notificării sale avocatului străin, care respinge orice responsabilitate în viitor.
Secţiunea X.5.7. Formarea continuă
Art. X.5.7.1.
Avocaţii trebuie să-şi întreţină şi să-şi dezvolte cunoştinţele şi aptitudinile profesionale, ţinând cont de dimensiunea europeană a profesiei lor.
Secţiunea X.5.8. Diferende între avocaţii din diferite State membre
Art. X.5.8.1.
Dacă un avocat estimează că un avocat dintr-un alt Stat membru a încălcat o regulă de conduită, acesta trebuie să o menţioneze acestui confrate.
Art. X.5.8.2.
Atunci când un diferend personal oarecare de natură profesională survine între avocaţi din State membre diferite, aceştia trebuie într-o primă fază să încerce să reglementeze acest diferend pe cale amiabilă.
Art. X.5.8.3.
Înainte de a angaja o procedură împotriva unui alt Stat membru legat de un diferend vizat la articolele X.5.8.1. şi X.5.8.2., avocatul trebuie să informeze barourile, de care aparţin cei doi avocaţi, pentru a permite barourilor în chestiune de a administra un aranjament amiabil.
PARTEA XI
INTRAREA ÎN VIGOARE
CAPITOL XI.1. Intrarea în vigoare
Art. XI.1.1.
Acest Cod intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2015.
Art. XI.1.2
Regulamentul Colegiului naţional al avocatului din Belgia din 10 ianuarie 1992, privitor la notificarea practicată personal de un avocat, a fost reluat în acest Cod în Partea I Sarcini esenţiale ale avocatului, Capitol I.3. Secretul profesional, Secţiunea I.3.2. Notificarea personală a unui avocat.
Regulamentul privitor la stagiu, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 7 mai 2008, a fost reluat în acest Cod în Partea II Accesul la profesie, stagiu şi formare, Capitol II.1. Stagiu.
Regulamentul privitor la formarea profesională, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 25 martie 2009, a fost reluat în acest Cod în Partea II Accesul la formare, stagiu şi formare, Capitol II.2. Formare profesională.
Regulamentul privitor la formarea conţinută, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 16 iunie 2010, a fost reluat în acest Cod în Partea II Accesul la formare, stagiu şi formare, Capitol II.3. Formare continuă.
Regulamentul privitor la mandatul pe care avocatul nu-l primeşte direct de la clientul sau, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 14 martie 2007, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.1. Relaţiile faţă de clienţi, Secţiunea III.1.2. Prevenirea spălării banilor.
Regulamentul în materie de publicitate, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 18 decembrie 2002, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.1. Relaţiile faţă de clienţi, Secţiunea III.1.7. Publicitate.
Regulamentul în materie de reguli de confraternitate legate de proceduri, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 31 ianuarie 2007, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.2. Relaţiile faţă de avocaţi, Secţiunea III.2.1. Confraternitate.
Regulamentul Colegiului naţional al avocaţilor din Belgia din 6 iunie 1970, 6 martie 1980, 8 mai 1980 şi 22 aprilie 1986, privitor la reproducerea corespondentei între avocaţi, au fost reluate în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.2. Relaţiile faţă de avocaţi, Secţiunea III.2.4. Reproducerea corespondentei între avocaţi.
Regulamentul Colegiului naţional al avocaţilor din Belgia din 10 martie 1977, privitor la corespondenţa între avocaţi şi avocaţii - mandatari, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.2. Relaţiile faţă de avocaţi, Secţiunea III.2.5. Reproducerea corespondentei între avocaţi şi mandatarii de justiţie.
Regulamentul privitor la succesiune, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande la 3 noiembrie 2004, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.2. Relaţiile faţă de avocaţi, Secţiunea III.2.6. Succesiunea.
Regulamentul privitor la certificarea conformităţii copiilor de documente de ataşat în cazul trimiterii în casaţie, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 30 ianuarie 2008, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.2. Relaţiile faţă de avocaţi, Secţiunea III.2.7. Certificarea conformităţii copiilor de documente de ataşat în cazul trimiterii în casaţie.
Regulamentul privitor la menţinerea fondurilor de clienţi, raport şi control, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 21 noiembrie 2012, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.2. Relaţiile faţă de avocaţi, Secţiunea III.2.8. Fondurile terţilor.
Regulamentul privitor la statutul avocatului, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 8 iunie 2005, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.2. Relaţiile faţă de avocaţi, Secţiunea III.2.10. Statutul avocatului.
Regulamentul privitor la reglementarea financiară în cazul trecerii la un alt barou, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 4 iunie 2003, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.3. Relaţiile cu autoritatea Colegiului, Secţiunea III.3.2. Obligaţia de a plăti cotizaţii Colegiului.
Regulamentul privitor la avocat şi media, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 4 iunie 2003, a fost reluat în acest Cod în Partea III. Exercitarea profesiei de avocat, Capitol III.5. Relaţiile faţă de terţi, Secţiunea III.5.2. Media.
Regulamentul privitor la acceptarea mandatelor judiciare, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 21 noiembrie 2007, a fost reluat în acest Cod în Partea IV. Avocatul ce intervine într-o altă calitate, Capitol IV.1. Avocatul-mandatar judiciar.
Regulamentul privitor la avocatul-sindic al unei asociaţii de coproprietari, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 18 septembrie 2002, a fost reluat în acest Cod în Partea IV. Avocatul ce intervine într-o altă calitate, Capitol IV.2. Avocatul-sindic.
Regulamentul privitor la colaborările dintre avocaţi şi societăţile unipersonale de avocaţi, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 8 noiembrie 2006, a fost reluat în acest Cod în Partea IV. Organizarea cabinetului, Capitol V.1. Colaborări între avocaţi şi societăţile unipersonale de avocaţi, Secţiunea V.1.2. Societăţile unipersonale de avocaţi.
Regulamentul privitor la colaborarea profesională cu persoane ne-avocaţi, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 22 ianuarie 2003, a fost reluat în acest Cod în Partea V. Organizarea cabinetului, Capitol V.2. Colaborarea între avocaţi şi neavocaţi.
Regulamentul privitor la gestionarea mai multor cabinete sau instituţii, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 12 mai 2010, a fost reluat în acest Cod în Partea V. Organizarea cabinetului, Capitol V.3. Cabinetul şi sucursalele, Secţiunea V.3.1. Gestionarea mai multor cabinete şi instituţii.
Regulamentul privitor la procedura în vigoare înaintea consiliului Colegiului conform procedurii disciplinare, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 21 noiembrie 2007, a fost reluat în acest Cod în Partea VII. Proceduri că în materie disciplinară, Capitol VII.1. Consiliul Colegiului decizând că în materie disciplinară.
Regulamentul Colegiului naţional al avocaţilor din Belgia din 25 mai 1972, privitor la procedura disciplinară – prestarea jurământului de către martori, a fost reluat în acest Cod în Partea VII. Proceduri că în materie disciplinară, Capitol VII.2. Prestarea jurământului de către martori.
Regulamentul pentru aplicarea codului de conduită pentru avocaţii europeni, aprobat de adunarea generală a Colegiului barourilor flamande din 31 ianuarie 2007, a fost reluat în acest Cod în Partea X. Codul de conduită pentru avocaţii europeni.
Aprobat de Adunarea Generală la 23 septembrie 2015.