CUPRINS
Condițiile și alimentația copiilor în instituțiile medicale din municipiul Chișinău
Chișinău, 2023
AUTOR:
Xxxxx Xxxxxxx, expertă
COORDONATOR:
Xxxxxx XXXXX, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului
A CONTRIBUIT:
Xxxxxx XXXXXXX, șefa Direcției Drepturile Copilului
Acest raport a fost realizat cu sprijinul UNICEF în cadrul parteneriatului cu Oficiul Avocatului Poporului (Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului).
Conținutul acestui raport reprezintă doar punctul de vedere al autorilor și este responsabilitatea sa exclusivă.
CUPRINS
I. CADRUL NORMATIV INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL CE REGLEMENTEAZĂ CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA COPIILOR ÎN INSTITUȚII MEDICALE MUNICIPALE 7
II. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPALDE BOLI CONTAGIOASE DE COPII 8
2.1 Condițiile în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii 8
2.2. Alimentația în instituția medicală 9
III. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALULUI CLINIC MUNICIPAL DE COPII NR. 1 11
3.1. Condițiile în cadrul IMSP Spitalului Clinic Municipal de Copii nr. 1 11
3.2. Alimentația în cadrul IMSP Spitalului Clinic Municipal de Copii nr. 1 12
IV. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALUL DE COPII MUNICIPAL DIN CHIȘINĂU „X. XXXXXXXXX” 13
4.1. Condițiile în cadrul IMSP Spitalul de Copii Municipal din Chișinău „X. Xxxxxxxxx” 13
4.2. Alimentația în cadrul IMSP Spitalul de Copii Municipal din Chișinău „X. Xxxxxxxxx” 15
V. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE FTIZIOPNEUMOLOGIE 16
5.1. Condițiile în cadrul IMSP Spitalul clinic municipal de ftiziopneumologie 16
5.2. Alimentația în cadrul IMSP Spitalul clinic municipal de ftiziopneumologie 18
ABREVIERI
APC | Administrație Publică Centrală |
APL CMC | Administrație Publică Locală Consiliul Municipal Chișinău |
APDC | Avocatul Poporului pentru drepturile copilului |
IMSP | Instituție medico-sanitară publică |
CDC | Convenția ONU privind drepturile copilului |
CNAM CS | Compania Națională de Asigurări în Medicină Centrul de Sănătate |
ONU | Organizația Națiunilor Unite |
OAP | Oficiul Avocatului Poporului |
MS DGAMS UNICEF USMF „X.Xxxxxxxxxxx” | Ministerul Sănătății Direcția Generală Asistență Medicală și Socială Fondul ONU pentru copii Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Xxxxxxx Xxxxxxxxxxx” |
„Cei care cred că nu au timp pentru o alimentație sănătoasă, mai devreme sau mai târziu vor trebui să găsească timp pentru boală.”
Xxxxxx Xxxxxxx
INTRODUCERE
Oficiul Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, cu sprijinul financiar UNICEF Moldova, și-a propus ca scop să elaboreze Raportul Tematic „Condițiile și alimentația copiilor în instituțiile medicale din mun. Chișinău”.
Alimentația sănătoasă are un rol important pentru evoluția și dinamica tratamentului de succes și este unul dintre pilonii fundamentali ai constituției sale fizice. Starea sănătății și echilibrul fiecărei persoane este într-o strânsă corelație directă cu alimentația. Deprinderea menținerii alimentației adecvate, împreună cu elementele corecte de comportament, ne formează un mod de viață sănătos. În ceea ce privește procesul alimentației, nu este important doar ce mâncăm, ci e necesar să ținem cont și cât, când și cum ne alimentăm. Ritmul cotidian pe care îl manifestăm dăunează corpului uman, iar acesta este derivat din deprinderea unui comportament alimentar greșit.
Alimentaţia dietetică, pe care instituția medicală ne-o oferă, pe perioada tratamentului, este o componentă indispensabilă a procesului de tratament în cazul diferitor boli. Lipsa alimentaţiei dietetice poate perturba procesul de tratament şi de ameliorare a sănătăţii. Proprietăţile alimentelor contribuie la procesul patologic prin normalizarea metabolismului. În starea de acutizare a maladiilor, alimentaţia dietetică, ca parte componentă a tratamentului, contribuie la însănătoşire, iar după externare ea se practică în scop de prevenire a recidivelor.
Funcțiile alimentaţiei dietetice:
✓ Să asigure necesarul fiziologic al pacientului în energie şi nutrienți.
✓ Să fie adecvată procesului patologic şi particularităţilor lui, având în vedere stadiul bolii, în dependenţă de modificările survenite, atât de ordin calitativ şi cantitativ, cât şi de ordin tehnologic.
✓ Alimentaţia dietetică trebuie să aibă acţiune cruţătoare faţă de sistemul ori organul afectat. Cruţarea poate fi mecanică (pasarea bucatelor), sau chimică (iritanţi-acizi, săruri, condimente, etc.), micşorând astfel încărcătura asupra organului, sistemului afectat.
În Republica Moldova este folosit termenul de “diete standard” aprobate de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul nr. 238 din 31.07.20091.
Aceste diete diferă una de alta prin valoarea nutritivă, energetică şi tehnologia preparării bucatelor în funcţie de forma, gravitatea şi complicaţiile bolii.
În acest sens, împreună cu reprezentanta OAP, am vizitat 4 instituții medico-sanitare publice din mun. Chișinău: IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii, IMSP Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1 și IMSP Spitalul de Copii Municipal din Chișinău „X. Xxxxxxxxx”, IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, unde am discutat cu conducerea acestora. E de apreciat faptul că colegii din instituțiile medicale municipale au fost deschiși la colaborare, au expus cele mai importante probleme pe care le întâmpină, dar au și abordat punctele
forte din instituții.
METODOLOGIE
În procesul elaborării raportului despre condițiile și alimentația copiilor în instituțiile medicale pediatrice din municipiul Chișinău, ne-am bazat pe:
Examinarea cadrului normativ internațional. Republica Moldova a modificat legislația la standardele internaționale și europene, inclusiv prin crearea de structuri speciale.
Examinarea legislației naționale din domeniu, prin intersectarea sistemelor de profil, precum: agricultură, educație, protecție socială.
Vizite în instituțiile medicale, secții și în blocurile alimentare.
Discuții cu colaboratori ai catedrelor de profil a USMF „X. Xxxxxxxxxxx”, cu pacienții.
Discuții cu angajații Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor despre mecanismele și controalele planificate și cele inopinate efectuate în instituțiile medico-sanitare publice și la operatorii economici, care sunt desemnați învingători, urmare a procedurilor de achiziții publice pentru produse alimentare.
Astfel, am colectat date calitative și cantitative, pentru a constata punctele forte și cele slabe pe care le întâmpină instituțiile medicale municipale. Este de menționat că fondator al acestor instituții este DGAMS și Consiliul Municipal Chișinău, iar în aspectul medical se ghidează de politicile Ministerului Sănătății.
Sincere mulțumiri pentru contribuție, aportul valoros, deschidere, comunicare aducem tuturor instituțiilor implicate, conducerii instituțiilor medicale, medicilor, pacienților, angajaților, ANSA etc.
I. CADRUL NORMATIV INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL CE REGLEMENTEAZĂ CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA COPIILOR ÎN
INSTITUȚII MEDICALE MUNICIPALE
Legislația internațională, care reflectă subiectul alimentației copiilor în instituțiile medicale de toate tipurile pe plan internațional, ajustat la politica națională a fiecărui stat în parte, se regăsește în:
• REGULAMENTUL (UE) NR. 432/2012 AL COMISIEI din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor
• Declarația Innocenti din 1990 privind protecția, promovarea și susținerea alăptării
• Inițiativa „Spitalul Prietenos Copilului” OMS / UNICEF
• Declarația mondială și planul de acțiune pentru nutriție (FAO / WHO 1992)
• Primul plan de acțiune pentru politica alimentară și nutrițională publicat de OMS european pentru perioada 2000-2005
• OMS și UNICEF, împreună, au lansat și au dezvoltat în anul 2002 „Strategia Globală pentru alimentația bebelușilor și copiilor”
• Rețeaua Internațională de Acțiune pentru Alimentația Bebelușilor (IBFAN), unul dintre partenerii principali ai Alianței Mondiale a Alimentației la Sân (WABA), a lansat în perioada 2004-2005, inițiativa Trenduri la Nivel Mondial în Alimentația la Sân (WBTi)
• Protection, promotion and support of breastfeeding in Europe: a blueprint for action („Protecţia, promovarea şi susţinerea alimentaţiei la sân în Europa: un plan de acţiune”) (EU Project Contract N. SPC 2002359)
• Ghid orientativ pentru protejarea, promovarea și susținerea alăptării în instituțiile care oferă servicii de maternitate și îngrijiri a nou-născuților. Guideline: protecting, promoting and supporting breastfeeding in facilities providing maternity and newborn services. Geneva: World Health Organization, 2017
• Codul internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern și a rezoluții relevante ale WHA. Penang: IBFAN-ICDC, 2016.
În anul 2018, Ministerul Sănătății a aprobat Standardul de organizare, funcționare și practică în cadrul băncii de lapte uman în Republica Moldova2. Acest Standard contribuie la creșterea șanselor de supraviețuire a nou- născuților prematuri, cu masă mică la naștere, cu nevoi speciale; reducerea numărului de copii cu complicații septice, colite ulcero-necrotice; sporirea numărului copiilor cu alimentație naturală.
2xxxxx://xxxxx.xxx.xx/xx-xxxxxxx/xxxxxxx/0000/00/00000-Xxxxxxxx00xx00xxxxxxxxxx00xx00xxxxxxxx00x00xxxxxx00xx00xxxxx00xxxx.xxxx
Acte normative naționale
• Legea nr. 306 din 30 noiembrie 2018 privind siguranța alimentelor
• Legea nr. 279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare
• Legea nr. 115 din 09.06.2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică*
• Legea nr. 422 din 22.12.2006 privind securitatea generală a produselor
• Legea nr. 10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice
• Hotărârea de Guvern nr. 663 din 23 iulie 2010 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare;
• Hotărârea Guvernului cu privire la modificarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, nr. 171 din 29 martie 2023 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1387/2007;
• Ordinul ANSP nr. 105 din 24 iunie 2021 privind aprobarea Programului de instruire igienică. Suport privind organizarea și desfășurarea instruirii igienice obligatorie a unor categorii de angajați din economia națională
• Ordinul Ministerului Sănătății privind ameliorarea alimentaţiei pacienţilor în instituţiile medico-sanitare spitaliceşti nr. 238 din 31 iulie 2009
• Protocol Clinic Național ALIMENTAȚIA NATURALĂ, PCN-369, 2020
• Ordinele ANSA cu privire la delegarea și prelevarea probelor de produse lactate
• Ordinele ANSA cu privire la intensificarea controlului asupra loturilor importate de rodii, de carne de pasăre, de pește congelat, de pere, de varză timpurie etc.
II. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPALDE BOLI CONTAGIOASE DE COPII
2.1 Condițiile în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii
IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii este unica instituție medicală specializată din țară pediatrică, care oferă servicii medicale copiilor în tratarea bolilor contagioase și epidemiilor. În prezent, instituția are o capacitate de 100 de paturi, și cinci secții curative,
inclusiv secția terapie intensivă și reanimare. În instituție a fost instituită Unitatea Primiri Urgențe Specializate, iar mai mult de jumătate din copiii, întreptați către IMSP SCMBCC sunt consultați/diagnosticați/ fac investigații și tratamente până la 24 ore, excluzându-se spitalizările neargumentate (date publicate pe site-ul IMSP SCMBCC – www.scmbcc.md3.).
Spre exemplu, pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2023, din 9292 pacienți care s-au adresat în UPU, au fost spitalizați doar 4066 (43,7%), ceilalți au fost asistați și au primit recomandări la domiciliu, ulterior fiind redirecționați la medicul de familie și specialistul din IMSP Centrul de Sănătate.
Pe parcursul anilor prepandemici (2017-2019), aceste cifre au fost și mai semnificative (36,5%; 38,1% și 35,9% pentru anii 2017; 2018 și 2019, respectiv). Sectiile sunt dotate cu echipament necesar, fiecare salon dispune de grup sanitar separat (WC, duș, lavoar cu apă caldă, permanent, săpun lichid, prosoape de hârtie, dezinfectante) și ieșire.
Pe fiecare ușă a salonului este înscriere despre boala pacientului. Saloanele sunt asigurate cu ventilație. Este de menționat faptul că fiecare salon/ boxă are ieșire separată în curte, fapt care nu permite pacienților să se intersecteze, pentru evitarea infectării cu alte boli contagioase. Din acest considerent, instituția nu este dotată cu terenuri de joacă.
Spitalul beneficiază de donații, în caz de necesitate, de la partenerii de dezvoltare cu care instituția medicală are semnate contracte de parteneriat. (UNICEF, OMS).
2.2. Alimentația în instituția medicală
Regimul alimentar al pacienților este variat, diversificat și în strictă conformitate cu dietele stabilite în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 238 din 31 iulie 2009 privind ameliorarea alimentaţiei pacienţilor în instituţiile medico-sanitare spitaliceşti. Copiii sunt alimentați de șase ori pe zi, 3 mese principale și 3 gustări consistente. În aceeași ordine de idei, se permite pacienților să aducă produse alimentare de acasă, după ce se coordonează cu asistenta medicală pentru permisiune. Aceste produse se păstrează în frigider în secție, iar pe pachete este inscripția familiei și data când au fost aduse.
Având în vedere faptul că instituția medicală este specifică ca profil medical, conchidem că și dietele sunt specifice și se aplică în organizarea alimentației pacienților în felul următor: dietele
2a, 3, 4a, 5, 15, 16a, utilizând la necesitate și unele din celelalte diete de bază cu versiunile lor (5p, 7, 9) cu calculul valorilor nutritive și calorice a fiecărei.
La capitolul diete speciale cu corecție individuală au fost aprobate și utilizate în anul 2023 circa 20 diete ( fără gluten, fără roșu, orange, fără lapte - fiind doar pe apă).
Pentru pacienții cu vârsta 0 luni - un an de viață, care se alimentează cu lapte praf, beneficiază, la necesitate de acesta de la spital.
Ce ține de produse alimentare, acestea sunt procurate semestrial, iar fructele și legumele proaspete trimestrial. În urma vizitei efectuate în incinta instituției medicale, am verificat blocul alimentar și depozitul, unde sunt stocate toate produsele de crupe, lactatele, produsele de peste, ouă, carne, etc.
La depozit este păstrată materia primă (produse de băcănie, făinoase, crupe, fructe și legume), în încăperi separate, pe suporturi speciale, ridicate de la podea. La momentul inspecției era ordine, termenele de valabilitate respectate, certificatele de calitate și de proveniență prezente. Produsele ușor alterabile se păstrează separat, în frigidere și congelatoare. La momentul verificării temperatura de păstrare a lactatelor și ouălor era de 4-5°C (temperatura recomandată +4-+8 °C).
Inventarul marcat pentru secția de carne, pește, legume la momentul inspecției se afla în fiecare secție, respectiv. Probele diurne de bucate sunt păstrate în frigider timp de 72 de ore. Personalul lucrează în echipament sanitar corespunzător, angajații blocului alimentar cunosc importanța aplicării și respectării măsurilor de protecție personală. Soluții dezinfectante și detergenți sunt îndeajuns. Angajații secției au trecut controlul medical, sunt instruiți corespunzător respectării normelor sanitaro-igienice. Sunt asigurate condiții corespunzătoare și pentru lucrătorii blocului alimentar – hotă în secția de pregătire termică a alimentelor și climatizoare în toate încăperile, de asemenea bloc sanitar (WC, duș, lavoar cu apă caldă, permanent, săpun lichid, prosoape de hîrtie, dezinfectante) separat.
În cadrul statelor de personal ale instutuției sunt aprobate 8 funcții de bufetiere. La moment sunt angajate 5 persoane, iar 3 funcții sunt vacante. Distribuirea produselor alimentare se face în fiecare secție, pentru fiecare pacient direct în salon, de către personal instruit (bufetiere, asistente medicale, infirmiere), cu respectarea regulilor sanitare (echipament aparte, mănuți, bonete, măști)
– copiii rămân izolați în saloane pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.
Blocul alimentar asigură spitalul cu produse alimentare proaspete, dietetice şi calitative, având un rol important în tratamentul complex al pacienţilor. Bucătăresele sunt profesioniste, cu
vechimea de muncă, care cunosc bine cerinţele actuale ale acestui domeniu, depunând eforuri pentru a ridica la un nivel calitativ nou activitatea blocului alimentar.
III. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALULUI CLINIC
MUNICIPAL DE COPII NR. 1
3.1. Condițiile în cadrul IMSP Spitalului Clinic Municipal de Copii nr. 1
IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 este cea mai veche instituţie medicală de pediatrie din Republica Moldova, având 131 de ani de activitate.
IMSP Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1 este o instituție medicală spitalicească, care oferă servicii medicale copiilor de la 1 lună până la vârsta de 3 ani.
În prezent, în instituție funcționează 5 secții medicale, cu o capacitate de 100 de paturi și 4 paturi pentru reanimare și terapie intensivă, bloc administrativ.
Instituția dispune de o bază tehnico-materială completă și suficientă pentru acordarea asistenței medicale calitative și eficiente. Toate secțiile dispun de condiții hoteliere, conform standardelor, mobilier nou, apă caldă 24/7 în fiecare salon și grup sanitar, confort termic pe tot pe perioada rece a anului, cameră de joacă pentru copii.
Prin confort standard, în ceea ce priveşte internarea pacienților, se înţelege salon cu minimum 3 paturi, grup sanitar propriu, cu respectarea normelor igienico-sanitare şi fără dotări suplimentare televizor, radio, telefon.
În activitatea sa, instituția, se bazează pe acordarea serviciilor medicale de calitate, înaltă performanță și evaluarea permanentă a satisfacției atât a beneficiarului de asistență medicală, cât și a angajaților. Monitorizarea acestora se efectuează prin intermediul QR-codului și a formularelor google forms. Opiniile, sugestiile și reclamațiile pacienților sunt monitorizate zilnic. Această metodă permite soluționarea problemelor și înlăturarea neajunsurilor constatate în termeni proximi.
Instituția este susținută în dezvoltarea bazei tehnico-materiale și întreținerea edificiului de către fondator – DGAMS și Consiliul Municipal Chișinău, iar în calitate de prestator de servicii medicale în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală este finanțată în baza contractului de prestări servicii de Compania Națională de Asigurări în Medicină, anual.
De asemenea, instituția are semnate acorduri de parteneriat atât cu donatori naționali, cât și cu donatori internaționali. Spitalul este dotat cu dispozitive performante de control acces atât în clădire, cât și în secții.
În cadrul instituției este și baza clinică a USMF „X. Xxxxxxxxxxx”, aportul căreia contribuie la pregătirea medicilor rezidenți și respectiv, participă la Consilium Medical, în cazurile pacienților a căror stare de sănătate este gravă. Ulterior, după stabilirea diagnozei pacientului și prin coordonare cu Ministerul Sănătății, instituția, în comun acord cu catedra, organizează instruiri pentru medicii specialiști din alte instituții medicale republicane, municipale și raionale.
3.2. Alimentația în cadrul IMSP Spitalului Clinic Municipal de Copii nr. 1
Blocul alimentar este dotat cu utilaj și echipament nou, dispune de cratițe și veselă de inox, ceea ce permite să se mențină hrana la o anumită temperatură constantă, până e transportată în secție.
Repartizarea alimentelor se efectuează cu ajutorul cărucioarelor etajate de inox, în cratițe etanșe. La distribuirea produselor alimentare, bufetierele folosesc echipament specializat și mănuși jetabile.
Toate secțiile sunt dotate cu mașini de spălat vase, spații special amenajate pentru alimentația pacienților. Regimul alimentar al pacienților este variat, diversificat și în strictă conformitate cu dietele stabilite în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 238 din 31 iulie 2009 privind ameliorarea alimentaţiei pacienţilor în instituţiile medico - sanitare spitaliceşti. Meniul detaliat este plasat în loc vizibil în toate subdiviziunile. Având în vedere faptul că instituția medicală acordă servicii medicale copiilor de la 1 lună până la 3 ani, rezultă că și dieta este specifică și adaptată anume pentru copii de vârstă mică. În cazul în care pacientul are intoleranță la gluten, lactoză sau diagnosticarea alergiei alimentare, medicul curant stabilește o dietă adaptată fiecărui caz în parte, având ca bază dieta nr. 16. Copiii sugari beneficiază de alimentație specială ( tabelul 1 din anexă). Ce ține de produse alimentare, acestea sunt procurate semestrial, iar fructele și legumele proaspete - trimestrial. Urmare a vizitei efectuate în incinta instituției medicale, am verificat blocul alimentar și depozitul, unde sunt stocate toate produsele de crupe, lactatele, produsele de pește, ouă, carne și plasate în combine frigorifice separate etc. Spațiile, unde sunt amplasate produsele
alimentare, sunt aerisite, curate, nu au fost constatate produse alterate ori cu termen expirat.
E de apreciat faptul că și ANSA a efectuat verificări în instituțiile medicale, iar în actul de constatare e specificat că nu au fost stabilite încălcări. În cadrul instituției sunt aprobate statele de personal, care include opt posturi de bufetieră, după cum urmează:
a) secția nr. 1 ( afecțiuni respiratorii acute – 25 paturi) – 2 bufetiere;
b) secția nr. 2 (boli diareice acute – 25 paturi) - 2 bufetiere;
c) secția nr. 3 (afecțiuni respiratorii acute – 25 paturi) – 2 bufetiere;
d) secția nr. 5 ( afecțiuni respiratorii acute - 25 paturi) – 2 bufetiere.
IV. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALUL DE COPII MUNICIPAL DIN CHIȘINĂU „X. XXXXXXXXX”
4.1. Condițiile în cadrul IMSP Spitalul de Copii Municipal din Chișinău „X. Xxxxxxxxx”
Spitalul este dispus pe 6 niveluri şi are o capacitate de 290 paturi, dispune de o farmacie proprie şi de o secţie specializată de imagistică, unde se pot efectua examinări ecografice, radiologice, etc.
Pe parcursul a 29 de ani de activitate, a fost dezvoltată şi lărgită reţeaua serviciilor medico- sanitare prestate copiilor, s-au modificat profilurile secţiilor, s-au implementat în practică metode contemporane de diagnostic, tratament şi de profilaxie a diferitor maladii. A fost acumulată o experienţă unică în acordarea asistenţei medicale complexe copiilor.
Asistența medicală în cadrul instituției este acordată pe profil chirurgical și profil pediatric. Profilul chirurgical dispune de 180 de paturi, și aici se regăsesc secțiile: chirurgia septică, chirurgia aseptică, neurochirurgia și trauma asociată, trauma nr. 2/microchirurgia, otorinolaringologie și urologia. În profilul pediatric se regăsesc secțiile pediatrie nr. 1, pediatrie
nr. 2, pediatrie nr. 3, nefrologie și psihoneurologie.
În cadrul instituţiei a fost instituit Departamentul de Medicină Urgentă, care activează 24/24 de ore cu următorii specialişti: chirurg, traumatolog, otorinolaringolog, neurochirurg, pediatru, medic reanimatolog, medic imagist.
Fiecare specialist are proporiul cabinet dotat cu tot echipamentul necesar pentru consultaţie. De asemenea, există salon de monitorizare a pacientilor de gravitate medie şi o sală de terapie intensivă pentru pacienţii gravi şi foarte gravi, unde sunt stabilizaţi şi chiar intreprinse măsuri de resuscitate, iar mai apoi sunt amplasaţi în secţie după patologii sau redirecţionaţi după profil.
În instituţie se acordă asistenţă medicală de microchirurgie la copii din tot teritoriul Republicii. Neuroghirurgii au efectuat pentru prima data în republică în comun cu profesori din Germania şi Statele Unite operaţie de craniostenoză la copii de vârstă mică. Înlăturarea tumorilor cerebrale dificile, trunculare şi din fosa romboidă cu supraveţuirea pacienţilor mai mult de 5-10 ani.4
Colectivul instituţiei participă la diverse congrese, conferinţe naţionale cît şi internaţionale, competiţii sportive de la care recent sau intors cu locuri de frunte.
În prezent, instituția, fiind de nivelul II, are capacitatea de a presta servicii medicale de nivelul III pentru pacienți din întreaga țară.
4xxxxx://xxx.xxxxxxxxx.xx/xxxxxx-xxx/
În instituție sunt plasate în locuri publice și la vedere informații despre posibilitatea de a depune plângrere, toate numerele de telefon unde poate apela pacientul în cazul încălcării
drepturilor sale. În cele mai dese cazuri, astfel de precedente se soluționează în instituție, cu implicarea conducerii, iar pacienții sunt repuși în drepturi.
4.2. Alimentația în cadrul IMSP Spitalul de Copii Municipal din Chișinău „X. Xxxxxxxxx”
1. Dietele aprobate conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 238 din 31 iulie 2009, care se aplică în organizarea alimentației pacienților în instituția medico-sanitară spitalicească
,,Xxxxxxxx Xxxxxxxxx’’.
2. Numărul și tipul dietelor speciale aplicate în organizarea alimentației pacienților în instituția medico-sanitară spitalicească ,,Xxxxxxxx Xxxxxxxxx’’.
Denumirea dietei | Numărul | Caracteristica |
Dieta hipoalergică | 1008 | Dietă fiziologică cu limitarea produselor care pot declanșa simptome specifice alergiei sau anumitor intoleranțe alimentare. |
Dieta 5 fără lapte | 1680 | Respectarea dieteti nr 5 cu excluderea laptelui în cantotăți mari, se permite doar cantități mici în bucate. |
Dieta agleadinică | 672 | Dietă caracteristică persoanelor ce au o intoleranță sau sensibilitate la produsele ce conțin gluten. |
Dieta 16 a | 653 | Dieta cu cruțare mecanică, se prescrie pacienților de la vîrsta de 6 luni până la 1 an și 3 luni. |
Dieta 16 | 1008 | Dietă fiziologică prescrisă pacienților după vârsta de 1 an și 3 luni până la 3 ani. |
Deita 5 fără lactoză | 530 | Dietă prescrisă pacienților a căror organism are incapacitatea de a digera lactoza din cauza deficitului enzimei denumite lactaza. |
3. State de personal
a. În statele de personal în fucția de bufetiere sunt aprobate -22 de posturi;
b. Personal angajat de facto-17 posturi;
c. Funcții vacante -5,0 posturi.
V. CONDIȚIILE ȘI ALIMENTAȚIA ÎN CADRUL IMSP SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE FTIZIOPNEUMOLOGIE
5.1. Condițiile în cadrul IMSP Spitalul clinic municipal de ftiziopneumologie
Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal de ftiziopneumologie functioneaza din 24.06.1964, în baza statutului și în temeiul art. 18 aliniat 2 lit. I şi 23 (3) din Legea RM nr. 123-XII din 18.03.2003 ,,Privind administraţia publică locală”, Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.1995 cu modificările și completările ulterioare, efectuate prin Legea nr. 173-XV din 10.04.2003, Legii nr. 1585-XII din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”.
Scopul acestei instituții este protecţia sănătăţii populaţiei, prin profilaxia, diagnosticarea și tratamentul calificat, rapid și eficient, al pacienților adulți cu tuberculoză pulmonară sensibilă din municipiu și copiilor din țară cu toate formele de tuberculoză, promovarea modului sănătos de viaţă.
IMSP SCFPM pentru realizarea scopului său are ca obiectiv următoarele sarcini:
1. Acordarea asistenței ftiziopneumologice oportune, calitative, eficiente consumatorilor de servicii adulți și copii în cadrul asigurărilor obligatorii în sănătate, în conformitate cu principiile eticii și deontologiei;
2. Realizarea funcției de coordonare a serviciului ftiziopneumologic municipal;
3. Asigurarea suportului organizator - metodic, consultativ și practic IMSP municipale şi republicane în sporirea calităţii asistenței ftiziologice;
4. Monitorizarea managementului de caz TB DR prin participarea în studiul operațional al copiilor cu tuberculoză rezistentă;
5. Asigurarea mentenanței utilajelor și clădirilor din dotare;
6. Perfecționarea cadrelor medicale.
Fiind amplasată strategic și accesibil pentru pacienți și pentru ambulanțe, pe str. Grenoble 147, prima linie, cu 2 căi de acces, pe o suprafață de 7 ha, instituția are 3 blocuri separate, inclusiv 2 pentru asigurarea tratamentului și blocul administrativ, unde sunt amplasate subdiviziunile paraclinice (laborator clinic biochimic, servicii endoscopie, farmacie, administrația).
Serviciile auxiliare-patomorfologic,dezinfecția și spălătoria, blocul alimentar sunt amplasate în construcții auxiliare.
Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie Chișinău este predestinat tratamentului pacienților de toate vârstele - copii, adulți, vârstnici, care deseori fac parte din aceleași focare și urmează tratament concomitent.
Astfel, spitalul contribuie la tratamentul familiilor întregi, afectate de tuberculoză. Spitalul oferă posibilitatea de îngrijire a copiilor mici de către mamele sănătoase, asigură cazarea, iar pentru mamele cu copii sub 3 ani și alimentația gratuită.
În condițiile de adresare a pacienților în stare gravă și depistare tardivă, instituția face posibilă spitalizarea rapidă și acordarea asistenței medicale în primele ore de la diagnosticare. Fiind spitalizați în municipiu, pacienții beneficiază de comunicare cu rudele și suportul familiei, asigurîndu-se astfel respectarea drepturilor omului.
În lipsa unui dispensar specializat, care a fost dizolvat anterior, instituţia asigură evidenţa statistică a contingentelor de bolnavi din municipiu şi suburbii, şi acordă suport organizator metodic ftiziologilor şi medicilor de familie din teritoriu. Medicii staţionarului oferă servicii consultative şi de diagnostic diferenţiat pacienţilor suspecţi la tuberculoză din spitalele municipale. La recomandarea specialiştilor, IMSP SCMF oferă posibilitatea transferului pacienţilor din spitalele municipale în aceeaşi zi, ce permite a nu tergiversa procesul de examinare, diagnostic şi tratament. Este asigurată internarea în afara orelor de program a persoanelor cu complicaţiile TBC
ce prezintă risc vital şi necesită intervenţii de urgenţă.
Este asigurat accesul persoanelor cu dizabilități în blocul nr. 2 al instituției, pentru asigurarea accesului în blocul nr. 1 este necesară restabilirea rampei de acces, iar în blocul administrativ- reparația liftului.
Specialiștii ftiziopneumologi pediatri din IMSP SCMF asigură asistență consultativă prin serviciul AVIASAN în toată țara.
Secția destinată pentru tratamentul copiilor are o capacitate de 60 paturi. În secția dată sunt internați copii de la naștere până la vârsta de 18 ani. Instituția are asigurate săli de joacă și de studii pentru copii. În prezent sunt internați copii cu vărsta cuprinsă între 1 an și 18 ani, tratamentul cărora este de 2-6 și mai multe luni, în dependență de severitatea bolii, involuția sub influența tratamentului și condițiile sociale.
În acest aspect, instituția medicală are dotată o sală de joacă pentru copiii preșcolari, pentrtu care în instituție activează educator, și 5 săli de studii pentru elevi, fiind asigurată astfel instruirea continuă, asigurîndu-se dreptul copiilor la școlarizare fără riscul de a fi stigmatizați și marginalizați. Echipamentul pentru studii (bănci, tablă etc.) este vechi și neadaptat pe diverse categorii de vârstă, spațiile sunt mici. Orele durează 30 min, iar profesorii sunt angajații IP Liceul Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxx.
Condițiile de tratament a pacienților sunt relativ satisfăcătoare, dar sunt menținute prin reparații curente, astfel fiind necesare reparații capitale în toate blocurile clinice și paraclinice, inclusiv spațiile secției pentru copii (etajele 2 și 4 ale blocului curativ nr. 1).
În același timp, instituția necesită dotare cu utilaj medical performant, deoarece o parte din echipamentele medicale sunt cu grad sporit de uzură, iar altele lipsesc în genere, și pacienții infecțioși sunt transportați pentru examinări și consultanțe în instituțiile de profil general.
În contextul declarării anul 2024, Anul accesibilității, de către Consiliul Municipal Chișinău și DGAMS, se duc tratative pentru instalarea unui ascensor ajustat persoanelor cu dizabilități în blocul central și instalarea rampelor de acces în blocurile medicale pentru pacienți, inclusiv și pentru refugiați.
În anul 2023, instituția a găzduit un centru al refugiaților, și a demonstrat că are capacitate de a face față fluxului de pacienți.
Suplimentar relatăm, că primele 2 etaje din blocul paraclinic al instituției sunt ocupate de către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, care a deschis pe teritoriul instituției SITE-ul de tratament de substituție a persoanelor consumatoare de droguri. Aceste persoane au acces liber pe teritoriul IMSP SCMF. Menționăm că în jurul blocului se găsesc aruncate seringi, ace, pahare de unică folosință și alte dispozitive medicale, utilizate de către beneficiarii SITE-ului cu metadonă, care pot pune în pericol viața pacienților din IMSP SCMF.
5.2. Alimentația în cadrul IMSP Spitalul clinic municipal de ftiziopneumologie
Spitalul dispune de bloc alimentar adecvat numărului de paturi spitaliceşti. Sunt afișate în interiorul spitalului actele normative ce vizează organizarea alimentaţiei în IMSP spitaliceşti. Alimentația dietetică este organizată de o asistentă dieticiană, funcţia de medic dietetician nu este prevăzută în statele de personal.
Blocul alimentar dispune de echipament funcţional adecvat condiţiilor de păstrare a produselor alimentare şi prepararea alimentelor. Dispune de instalaţii sanitare funcţionale conform normativelor în vigoare. Utilizarea deşeurilor alimentare este efectuată conform planului de utilizare, aprobat de administraţia spitalului. Personalul blocului alimentar cunoaşte şi respectă modul de preparare a alimentelor, este instruit referitor la utilizarea şi tehnica securităţii de lucru cu echipamentul din dotare.
Personalul blocului alimentar poartă uniforma de lucru conform normativelor în vigoare. În cadrul blocului alimentar există un plan de măsuri sanitare aprobat de administraţia spitalului.
Măsurile sanitare în blocul alimentar sunt efectuate în termenii şi conform prevederilor planului. Rezultatele măsurilor sanitare sunt documentate. Starea sănătăţii personalului blocului alimentar este evaluată periodic conform cerinţelor Ordinelor MS nr. 255 din 15.11.1996 şi nr. 14 din 23.01.01.
Produsele alimentare, livrate la blocul alimentar, corespund cerinţelor igienice. Materia primă şi produsele alimentare sunt însoţite de documente, care confirmă calitatea şi inofensivitatea, cu indicarea datei fabricării, termenelor şi condiţiilor de valabilitate (păstrare). Calitatea alimentelor preparate este evaluată şi documentată permanent. Fiecare pacient este alimentat conform necesităţilor sale specifice. Alimentaţia bolnavilor este variată şi corespunde cerinţelor medicale după valoarea nutritivă şi energetică. Meniul cu indicarea cantităţii de bucate este prezent zilnic în fiecare secţie unde se alimentează pacienţii. Distribuirea bucatelor se efectuează numai după prelevarea probelor de către comisia de bracheraj a IMS cu înregistrarea rezultatelor în registrul de bracheraj a bucatelor finite. Prelevarea probelor de bucate finite din fiecare lot, în vase speciale marcate cu capace etanş, se efectuează şi se păstrează în frigider la temperatura de la 0 până la +4°C nu mai puţin de 3 zile. Pentru transportarea bucatelor în bufetele secţiilor, sunt folosite căldări sau vase închise etanş, care sunt amplasate în cărucioare. Pâinea se transportă în muşama sau saci de polietilenă, dar nu se păstreză în ei. Alimentarea pacienţilor, nu mai rar de 4 ori în zi, conform ,,Sistemului dietelor standard”, este asigurată corespunzător necesităților clinice ale pacienților, cea mai frecventă fiind dieta 11, cu caloraj sporit, predestinată pacienților cu tuberculoză. Se mai prepară alimente conform dietei 5 - patologie hepatică, dietei 9 - diabet zaharat și, mai rar, dietei 1. Pentru copii, seara o misiune creștină donează produse lactate, fructe, dulciuri.
Alimentația pacienților în Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie a fost verificată recent de ANSA, nu au fost identificate carențe în organizarea procesului și calitatea alimentelor.
Alimentația este efectuată în încăperi special prevăzute conform normativelor sanitare. Produsele alimentare aduse de pacienţi şi vizitatori corespund nomenclatorului dietelor utilizate, sunt ambalate şi păstrate în condiţii care previn alterarea şi verificate zilnic de personalul medical. Alimentele sunt preparate în condiții salubre, care sunt menținute prin reparații cosmetice periodice. Reparația capitală a blocului alimentar a fost realizată mult timp în urmă, astfel fiind necesare eforturi suplimentare ale personalului pentru menținerea unui regim sanitar-epidemic inofensiv. Reparația capitală a blocului alimentar ar fi o oportunitate pentru pacienții și personalul
instituției.
În același timp, necesită substituire utilajele de gătit - reșouri, tigăi industriale, cuptoare electrice, cele din dotare fiind parțial uzate și depășite moral.
CONCLUZII
Condițiile în spitalele monitorizate sunt în general bune, cu excepția Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, iar alimentația este corespunzătoare în toate spitalele monitorizate, în strictă conformitate cu dietele stabilite în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 238 din 31 iulie 2009 privind ameliorarea alimentației pacienților în instituțiile medico-sanitare spitalicești.
La Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie condițiile de tratament a pacienților sunt relativ satisfăcătoare, dar sunt menținute prin reparații curente, astfel fiind necesare reparații capitale în toate blocurile clinice și paraclinice, inclusiv spațiile secției pentru copii (etajele 2 și 4 ale blocului curativ nr. 1). Deși alimentele sunt preparate în condiții salubre, aceste condiții sunt menținute prin reparații cosmetice periodice, reparația capitală a blocului alimentar fiind realizată mult timp în urmă. În același timp, instituția necesită dotare cu utilaj medical performant, deoarece o parte din echipamentele medicale sunt cu grad sporit de uzură, iar altele lipsesc în genere, și pacienții infecțioși sunt transportați pentru examinări și consultanțe în instituțiile de profil general. Lipsește un ascensor ajustat persoanelor cu dizabilități în blocul central și rampe de acces în blocurile medicale. Suplimentar, primele 2 etaje din blocul paraclinic al instituției sunt ocupate de către Dispensarul Republican de Narcologie, care a deschis pe teritoriul instituției SITE-ul de tratament de substituție a persoanelor consumatoare de droguri. Aceste persoane au acces liber pe teritoriul Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, iar seringile, acele, paharele de unică folosință, alte dispozitive medicale aruncate pe teritoriu, pot pune în pericol viața pacienților, inclusiv a copiilor. Totodată, deoarece copiii pe perioada tratamentului tuberculozei își continuă studiile în cadrul spitalului, cu profesori din Liceul Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxx, am constatat că echipamentul pentru studii (bănci, tablă etc.) este vechi și neadaptat pe diverse categorii de vârstă, spațiile sunt mici.
RECOMANDĂRI
Ministerului Sănătății:
1. Analiza oportunității revizuirii cheltuielilor pentru cazul tratat și majorarea acestora în contextul scumpirilor. În prezent, directorii instituțiilor medicale declară că sunt nevoiți să economisească pe alte linii bugetare și să acopere cheltuielile cazurilor tratate.
2. Identificarea soluțiilor de cooptare a medicilor specialiști pentru examinarea pacienților cu tuberculoză în incinta Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, astfel încât aceștia să nu fie transportați în alte instituții medicale.
3. Adoptarea de măsuri pentru prevenirea riscurilor pentru copii, derivate din activitatea Dispensarului Republican de Narcologie pe teritoriul Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie.
4. Evaluarea stării edificiilor în vederea efectuării reparației capitale a Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, inclusiv a blocului alimentar, a secției de copii, cu dotarea acestora cu echipamentul necesar (echipament medical, de preparare a hrănii, echipament necesar procesului educațional). Adaptarea rezonabilă pentru copiii cu dizabilități, inclusiv rampe de acces.
5. Informarea copiilor și reprezentanților legali, într-un mod accesibil lor, despre diagnoză și etapele tratamentului, cu oferirea de suport psiho-emoțional copiilor pe tot parcursul aflării lor în spital, iar, în funcție de gravitatea diagnosticului, și la momentul comunicării acestuia.
ANEXE
Diete standard | Sistemul numeric | Indicații |
I | ||
Dietele de bază standard | № 1 (versiune nepasată) | Gastrite cronice cu aciditatea normală sau mărită, boala ulceroasă a stomacului şi duodenului în perioada reconvalescenţei (ca dietă de trecere la dieta obişnuită). Cazuri de ulcer stomacal şi duodenal cu tabloul clinic nepronunţat. |
№ 2 | Gastrită cronică cu aciditatea scăzută, în perioada de acutizare ne-pronunţată şi în remisie incompletă. Colită şi enterocolita cronică cu acutizare nepronunţată. | |
№ 3 | Patologiile cronice intestinale cu predominarea sindromului de dischinezie hipomotorie şi cu constipaţii persistente. | |
№ 5 (versiune nepasată) | Colecistită şi hepatită acută în perioada de reconvalescenţă. Hepatită cronică cu sindrom slab pronunţat de insuficienţă funcţională a ficatului. Hepatită cronică cu dereglări funcţionale moderate. Colecistită cronică, litiaza biliară şi alte patologii hepatice cu sindrom colestatic, cu dischinezie hipomotorie a căilor biliare. | |
№ 7 | Pielonefrită acută şi cronică, nefrită acută fără dereglarea funcţiei renale de excreţie a azotului, nefrită cronică cu sindrom nefrotic în stadiu de acutizare pronunţată. Nefropatia gravidelor. | |
№ 9 | Diabet zaharat tip 2 (forma latentă şi manifestă) cu masa corporală normală. Pacienţii care nu sunt la insulină. | |
№ 10 | Maladia sistemului cardiovascular cu insuficienţă circulatorie slab evidenţiată, boala hipertonică, BIC. Ateroscleroza arterelor coro- nariene, vaselor cerebrale şi periferice. Reumatism în faza activă. | |
№ 15 | Diferite afecţiuni digestive şi alte maladii, care nu necesită dietă specială, în perioada ini-ţială a hipertensiunii, îmbogă-ţită cu săruri minerale (Ca, Mg, K). Gastrită cronică în remisie. Dieta de trecere la alimentaţia obişnuită. |
II | ||
Versiuni de diete cu cruţare mecanică şi chimică | № 1a | Gastrita acută. Boala ulceroasă a stomacului şi duodenului în faza de acutizare în primele 7-10 zile de tratament. Stare după hemoragii digestive. Postoperator după intervenţii la stomac. |
№ 4 | Afecţiunile intestinale acute cu diaree persistentă. Acutizarea patologiilor intestinale cronice cu fenomene dispeptice pronunţate. | |
№ 1 (versiune pasată) | Boala ulceroasă a stomacului şi duodenului în perioada de reconvalescenţă şi remisie in- stabilă. Gastrita acută (ultima perioadă a dietoterapiei în sta-ţionar). Gastrită cronică cu aciditatea normală şi mărită în perioada acutizării nepro-nunţate. Stare după hemoragii digestive (după dietele nr. 1a, 1b). Perioada postoperatorie la tractul digestiv. | |
№ 5p (I versiune) | Pancreatita acută în perioada ameliorării. Pancreatită cronică în perioada acutizării pronunţate. Perioada reconvales-cenţei după infecţii acute. Perioada postoperatorie (cu excluderea intervenţiilor la organele interne). | |
III | ||
Versiuni de diete cu cantitatea micşorată (scăzută) de proteine (hipoproteică) | № 7a | Glomerulonefrită acută şi cronică cu dereglarea severă a funcţiei de excreţie a azotului şi azotemie pronunţată . Notă: Dieta se indică pe un termen scurt. |
IV | ||
Versiuni de diete cu valoarea energetică redusă (dieta hipocalorică) | № 8 | Diferite grade de obezitate ali-mentară în condiţii de activitate intelectuală şi fizică,fără dereglări pronunţate a funcţiilor organelor interne (tractului digestiv, sistemul cardiovascular etc.) care nu necesită regim alimentar special. |