STATUTUL MEDIATORULUI
PROIECT
STATUTUL MEDIATORULUI
CAPITOLUL 1. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. – Corpul profesional al mediatorilor din România este organizaţia profesională a mediatorilor înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere.
Art. 2. - Corpul profesional al mediatorilor din România, denumit în continuare Corpul profesional, contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor membrilor lui, are drept scop reprezentarea profesională a membrilor săi şi acţionează pentru asigurarea prestigiului şi întărirea autorităţii profesiei de mediator.
Art. 3. – Corpul profesional este organism fără personalitate juridică şi se înfiinţează prin adoptarea Statutului mediatorului de către Consiliul de mediere. Corpul profesional are sigiliu şi siglă proprii. Sediul Corpului profesional este în municipiul Bucureşti.
Art. 4. - Din structura Corpului profesional fac parte Consiliile teritoriale de mediere şi Consiliul de mediere al municipiului Bucureşti, denumite în continuare Consilii teritoriale, în compunerea cărora intră toţi mediatorii care îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia fiecărui tribunal. Relaţiile decurgând din drepturile şi obligaţiile mediatorilor faţă de Corpul profesional şi de Consiliile teritoriale derivă din calitatea lor de membri şi au la bază colegialitatea şi probitatea profesională.
CAPITOLUL 2. OBIECTUL ŞI PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE ALE CORPULUI PROFESIONAL
Art. 5. – Corpul profesional este reprezentat la nivel naţional de Consiliul de mediere, organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti, care organizează activitatea de mediere, coordonează activitatea mediatorilor din România şi urmăreşte respectarea principiilor şi normelor de etică şi deontologie în activitatea acestora.
Art. 6. - Corpul profesional asigură cadrul corespunzător pentru formarea profesională continuă a mediatorilor, pentru calitatea desfăşurării procedurilor de mediere în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate şi pentru creşterea profesionalismului, calităţii şi răspunderii în profesia de mediator, prin:
a) informarea cu privire la mediere, avantajele acesteia, procedura de mediere, în scopul de a se asigura o interpretare şi aplicare uniformă a legii şi a actelor adoptate de Consiliul de mediere precum şi prin crearea unei practici unitare privind medierea şi organizarea profesiei de mediator;
b) organizarea la nivelul fiecărui consiliu teritorial de Colocvii semestriale, precum şi desfăşurarea unor reuniuni, simpozioane, conferinţe etc. la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional, la care se vor prezenta şi analiza practici, tehnici sau principii pentru eficientizarea şi creşterea dimensiunii practice a activităţii de mediere;
c) editarea unor publicaţii proprii pe probleme de doctrină, practică în mediere, compendiu legislativ al actelor emise de Consiliul de mediere, aspecte din activitatea organelor reprezentative ale Corpului profesional, participarea la reuniuni, schimburi de experienţă în ţară şi în străinătate;
d) organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ;
e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional, financiar şi administrativ;
f) unificarea practicii naţionale în desfăşurarea procedurilor de mediere şi aplicarea unitară a legii prin opinii exprimate în special cu privire la: activitatea mediatorilor, conduita mediatorilor, formarea profesională continuă şi specializarea mediatorilor, condiţii de funcţionare a birourilor de mediator, a birourilor de mediatori asociaţi şi a societăţilor civile profesionale de mediatori şi de păstrare a arhivelor acestora, furnizarea datelor statistice;
g) introducerea şi însuşirea de metode şi tehnici noi în activitatea de mediere;
h) stimularea mediatorilor prin asigurarea condiţiilor de exprimare a opiniilor cu caracter profesional în publicaţiile Corpului profesional, în alte publicaţii de specialitate, precum şi prin delegarea acestora pentru a participa la manifestări naţionale, europene şi internaţionale pe diverse teme de interes public în domeniul medierii.
Art. 7. - În scopul îmbunătăţirii sistemului legislativ, al actualizării şi adaptării acestuia potrivit dezvoltării şi dinamicii social-economice în domeniul medierii, Corpul profesional, prin Consiliul de mediere, formulează propuneri cu valoare de iniţiativă legislativă pentru proiecte de legi sau acte ale Guvernului şi ale ministerelor, altor autorităţi şi instituţii publice centrale, participând la elaborarea acestora.
Art. 8. – Funcţionarea Corpului profesional are la bază următoarele principii:
a) Corpul profesional şi consiliile teritoriale îşi desfăşoară activitatea prin autofinanţare realizată din contribuţia membrilor lor şi din alte surse, potrivit prezentului statut;
b) Corpul profesional şi consiliile teritoriale nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor lor;
c) organele de conducere ale Corpului profesional şi ale consiliilor teritoriale asigură apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor profesionale ale membrilor lor, rezolvarea problemelor Corpului
profesional şi ale consiliilor teritoriale şi raporturile acestora cu membrii lor printr-o continuă şi colegială colaborare, în mod egal, fără privilegii şi fără discriminări;
d) actele Corpului profesional şi ale consiliilor teritoriale, emise în baza atribuţiilor ce le-au fost conferite de Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, denumit în continuare regulament, şi de prezentul statut sunt obligatorii şi executorii faţă de membrii lor, în condiţiile stabilite de acestea, sub sancţiunea atragerii răspunderii;
e) principalul deziderat al Corpului profesional este de a asigura condiţiile necesare pentru exercitarea profesiei de mediator, pentru perfecţionarea şi specializarea profesională a mediatorilor şi pentru întărirea autorităţii instituţiei mediatorului.
Art. 9. - Corpul profesional, prin structurile sale, va milita permanent pentru realizarea scopului său, în conformitate cu dispoziţiile legale, cu regulile statutare şi cu principiile deontologice şi de etică.
CAPITOLUL 3. CALITATEA DE MEMBRU AL CORPULUI PROFESIONAL, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ACESTUIA
Art. 10. – (1) Poate fi mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are capacitate deplină de exerciţiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani, dovedită în baza unui contract individual de muncă, a unui contract de voluntariat sau în calitate de administrator al unei societăţi;
d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;
e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii şi avizat de Consiliul de mediere;
g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile legii.
(2) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege vor fi autorizate, la cerere, ca mediator de către Consiliul de mediere, după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
Art. 11. - Sunt membri ai Corpului profesional toţi mediatori aparţinând Consiliilor teritoriale şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.
Art. 12. – (1) Mediatorii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În tabloul prevăzut la alin. (1) se menţionează următoarele date:
a) numele şi prenumele mediatorului;
b) sediul profesional;
c) pregătirea de bază a mediatorului, instituţiile la care s-a format şi titlurile cu care le-a absolvit;
d) domeniul medierii în care acesta este specializat;
e) durata experienţei practice în activitatea de mediere;
f) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;
g) calitatea de membru al unei asociaţii profesionale în domeniul medierii, precum şi, după caz, al altor organizaţii;
h) existenţa unei cauze de suspendare.
(3) Consiliul de mediere are obligaţia să actualizeze periodic şi cel puţin o dată pe an Tabloul mediatorilor şi să îl pună la dispoziţie celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi arbitrale, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de Internet a acestuia.
Art. 13. - Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (1) se recunosc în condiţiile prevăzute de lege. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul de mediere ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul ca îndeplineşte toate aceste cerinţe.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, după caz, într-un stat terţ.
Art. 14. –(1)Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.
(2) Membrii titulari şi membrii supleanţi ai Consiliului de mediere vor depune individual, într-o
şedinţă solemnă a consiliului, următorul jurământ de credinţă:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru apărarea drepturilor şi pentru promovarea intereselor profesionale ale mediatorilor, să respect Constituţia, legile ţării, Statutul mediatorului, hotărârile adoptate de Consiliul de mediere privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.
Jur că voi milita activ şi responsabil pentru întărirea profesionalismului, sporirea calităţii şi creşterea răspunderii în profesia de mediator din România. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Acest jurământ semnat se depune şi se înregistrează în evidenţele consiliului.
(3) La ontrarea în profesie, mediatorii autorizaţi de către Consiliul de mediere depun, în mod individual, acelaşi jurământ în faţa Colegiului director al consiliului territorial, respectin al municipiului Bucureşti, jurământul semnat fiind depus şi înregistrat la aceste structuri organizatorice.
(4) Prin Hotărârea nr. 272/ 02.04.2012, Consiliul de mediere a declarat data de 4 mai ca “ZIUA NAŢIONALĂ A MEDIATORULUI ”. Această zi va fi marcată, în fiecare an, de către Consiliul de mediere, consiliile teritoriale şi cel al municipiului Bucureşti prin organizarea unor programe speciale şi manifestări consacrate creşterii rolului şi locului mediatorului în rândul profesiilor cu liberă practică din România. Se va organiza “Ziua porţilor deschise” la sediul Consiliului de mediere şi la toate sediile structurilor teritoriale.
Art. 15.- (1) Profesia de mediator se exercitã numai de cãtre persoana care a dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile legii.
(2) Exercitarea profesiei de mediator de cãtre persoane care nu au dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile legii, constituie infracţiune şi se sancţioneazã potrivit legii penale.
Art. 16. - (1) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă:
a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 3 zile, Consiliul de mediere, în legătură cu această incompatibilitate;
b) la cerere, făcută în scris de către mediator;
c) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive, până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.
Art. 17. - Calitatea de mediator încetează:
a) la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;
b) prin deces;
c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege;
d) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite de lege;
e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, care îl face nedemn de a mai exercita această profesie.
Art. 18.- (1) Suspendarea, precum şi încetarea calităţii de mediator se dispun sau, după caz, se constată de către Consiliul de mediere.
(2) În caz de încetare a calităţii de mediator, numele acestuia se radiază din Tabloul mediatorilor.
Art. 19. - Membrii Corpului profesional au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele reprezentative ale Corpului profesional şi ale Consiliilor teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezentul statut;
b) să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Corpului profesional şi ale Consiliilor teritoriale, precum
şi Consiliului de mediere şi să primească informaţiile solicitate, în termenul prevăzut de lege;
c) să participe la manifestările organizate de Corpul profesional şi de Consiliul teritorial din care fac parte;
d) să poarte însemnele Corpului profesional (insignă, legitimaţie etc.);
e) să beneficieze de un concediu de odihnă anual de 30 de zile calendaristice, la cerere;
f) să aibă acces la toate datele şi infomaţiile care privesc organizarea administrativă a activităţii mediatorilor, atât la nivelul Consiliilor teritoriale, cât şi al Corpului profesional;
g) să li se acorde pentru merite deosebite recompense, diplome de onoare şi de excelenţă, la propunerea Colegiului director al Consiliului teritorial din care fac parte sau, dupa caz, a Consiliului de mediere;
h) să beneficieze de asigurări sociale de stat, în condiţiile legii;
i) să exercite orice alte drepturi şi libertăţi prevăzute de actele normative în vigoare.
Art. 20. - Pentru merite deosebite în promovarea, organizarea şi creşterea prestigiului instituţiei medierii şi a mediatorului, Consiliul de mediere poate acorda calitatea de membru de onoare. Membrii de onoare ai Corpului profesional au drepturile prevăzute la art. 19 lit. c), d) si g). Art. 21 – Membrii Corpului profesional au următoarele obligaţii:
a) să respecte dispoziţiile legii, statutului şi ale regulamentului;
b) să respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotărârile organelor de conducere ale Corpului profesional şi ale Consiliilor teritoriale, precum şi ale Consiliului de mediere;
c) să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate de organele de conducere, să conlucreze activ şi responsabil la aplicarea şi executarea hotărârilor acestora şi să acţioneze pentru realizarea scopului Corpului profesional;
d) să participe la manifestarile iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte;
e) să se abţină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu;
f) să achite cu regularitate cotele de contribuţie stabilite pentru formarea bugetului Consiliilor teritoriale şi al Corpului profesional;
g) să păstreze secretul profesional;
h) să păstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere;
i) să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei mediatorilor- imparţialitate, neutralitate, confidenţialitate şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei;
j) să respecte orice alte obligaţii şi îndatoriri prevăzute de actele normative în vigoare.
CAPITOLUL 4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
4.1. Corpul profesional
Art. 22. – (1) Organele de conducere ale Corpului profesional sunt:
- Preşedintele;
- Consiliul de mediere;
- Adunarea generală a mediatorilor;
- Comisia permanentă a Consiliului de mediere.
(2) Comisia de cenzori a Corpului profesional este compusă din 5 membri, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.
Art. 23. – (1) Adunarea generală a mediatorilor este constituită din toţi membrii Corpului profesional.
(2) Adunarea generală se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare. Adunarea generală se întruneste în sesiune ordinară o data pe an şi în sesiune extraordinară, la cererea Comisiei permanente sau a Consiliilor teritoriale, daca acestea reprezintă cel puşin o treime din numărul mediatorilor. Convocarea Adunării generale a mediatorilor se face de către Comisia permanentă, cu cel puţin o lună calendaristică înainte de data stabilită pentru desfăşurarea acesteia, iar în sesiune extraordinară, cu cel puţin 10 zile calendaristice înainte, prin înştiinţarea în scris a Consiliilor teritoriale, prin publicaţii în presă, cu indicarea datei, a orei, a locului desfăşurării şi a ordinii de zi.
(3) Adunarea generală a mediatorilor este valabil constituită în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi. Cvorumul astfel stabilit la începutul sesiunii va fi valabil, cu toate efectele, pe toată durata acesteia. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, prezidiul Adunării generale, de faţă cu cei prezenti, stabileşte o nouă adunare generală în cel mult 30 de zile calendaristice. Preşedintele Corpului profesional are obligaţia să îndeplinească procedura de convocare cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data fixată.
(4) Adunarea generală convocată în condiţiile prevăzute la alineatul precedent este valabil constituită cu participarea a cel puţin jumătate din numărul membrilor Corpului profesional şi adoptă hotarâri cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
Art. 24. - Adunarea generală a mediatorilor are următoarele atribuţii:
a) adoptă Statutul mediatorului, precum şi orice completări sau modificări care i se aduc;
b) adoptă orice completări sau modificări cu privire la Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor;
c) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de statut pentru mediatorii desemnaţi ca reprezentanţi ai Consiliilor teritoriale în comisiile de specialitate constituite pe lângă Consiliul de mediere şi constată incompatibilităţile, după caz; după verificare, validează în bloc reprezentanţii în comisiile constituite pe lângă Consiliul de mediere;
e) alege preşedintele şi vicepreşedinţii dintre reprezentanţii desemnaţi de Consiliile teritoriale;
f) alege Comisia de cenzori a Corpului profesional;
g) analizeazş şi aprobă raportul de activitate al Comisiei de cenzori;
h) ratifică între două adunări generale completările sau modificările aduse statutului ca urmare a hotărârilor Consiliilor teritoriale;
i) adoptă însemnele Corpului profesional (insignă, legitimaţie etc.);
j) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut. Art. 25. - Consiliul de mediere este organ de conducere, format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii cu drept de vot. În cazul participării la şedinţele Consiliului de mediere a membrului supleant ales, acesta are toate drepturile şi obligaţiile membrului titular pe care îl înlocuieşte. Membrul supleant ales nu îl poate înlocui pe membrul titular al Consiliului de mediere în calitatea acestuia de membru al Comisiei permanente din cadrul Consiliului de mediere.
Art. 26. – (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de mediere vor fi aleşi dintre membrii titulari ai Consiliului de mediere numai prin vot secret.
(2) Desemnarea candidaţilor propuşi se face cu consimţământul acestora. Candidatul care întruneşte majoritatea simplă din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.
(3) Dacă pentru ocuparea funcţiei există o singură candidatură, iar candidatul nu obţine majoritatea cerută, se organizează un al doilea tur de scrutin cu alt (alţi) candidat (candidaţi), fiind declarat ales candidatul care întruneşte majoritatea simplă. În situaţia în care pentru ocuparea funcţiei există mai multe candidaturi şi nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea, se organizează al doilea tur de scrutin, cu participarea primilor 2 candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi. În acest caz, va fi declarat ales candidatul care a întrunit cele mai multe voturi.
(4) Alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte au loc simultan, pe buletine de vot separate. Orice candidatură se depune pentru o singură funcţie.
Art. 27. - Consiliul de mediere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este convocat de preşedinte. Consiliul de mediere îşi desfăşoară activitatea cu participarea a cel puţin şapte membri. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.
Art. 28. - Consiliul de mediere are următoarele atribuţii principale:
a) promovează activitatea de mediere şi reprezintă interesele mediatorilor autorizaţi în scopul asigurării calităţii serviciilor în domeniul medierii conform prevederilor legii;
b) elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie;
c) autorizează programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi pe cele de specializare a mediatorilor;
d) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare profesională care au obţinut autorizarea;
e) autorizează mediatorii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de procedura stabilită prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere;
f) cooperează, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în vederea asigurării controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia le prestează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, cu modificările şi completările ulterioare;
g) întocmeşte şi actualizează Tabloul mediatorilor autorizaţi;
h) ţine evidenţa birourilor mediatorilor autorizaţi;
i) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul medierii;
j) eliberează documentele care atestă calificarea profesională a mediatorilor;
k) adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;
l) ia măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a acestora;
m) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţei privind medierea;
n) adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa;
o) organizează alegerile pentru următorul consiliu de mediere şi elaborează procedurile de organizare a alegerilor. Declanşarea procedurii de organizare a alegerilor se face cu 6 luni înainte de expirarea mandatului Consiliului de mediere la acea dată;
p) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Corpului profesional pentru exerciţiul financiar următor, prezentat de Comisia permanentă;
r) aprobă cotele de contribuţie a mediatorilor la Consiliile teritoriale, în limitele stabilite de Adunarea generală a mediatorilor;
s) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor Comisiei de disciplină de pe lângă fiecare Consiliu teritorial;
ş) reprezintă Corpul profesional în raporturile cu terţii pe plan intern, european şi internaţional, prin preşedinte, vicepreşedinte sau printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;
t) stabileşte indemnizaţia de conducere a preşedintelui şi a vicepreşedintelui, precum şi indemnizaţiile membrilor Consiliului de mediere;
ţ) stabileşte structura organizatorică şi numărul personalului de specialitate şi administrativ al Corpului profesional, limitele de salarizare a acestuia, precum şi condiţiile de încheiere a contractului individual de muncă;
u) organizează şi coordonează activitatea privind publicaţiile în domeniul medierii
w) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
Art. 29. - Membrii Consiliului de mediere răspund pentru prejudiciile cauzate prin hotărârile adoptate în legătură cu administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului profesional, în funcţie de votul exprimat.
Art. 30. - La nivelul Consiliului de mediere, funcţionează comisii, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin şi pentru punerea în aplicare a prevederilor legii şi a hotărârilor adoptate.
Art. 31. – (1) Consiliul de mediere constituie următoarele comisii de specialitate:
a) Comisia consultativă a corpului profesional;
b) Comisia consultativă pentru calitatea formării;
c) Comisia consultativă pentru calitatea serviciului de mediere;
d) Comisia pentru promovarea medierii;
e) Comisia pentru relaţia cu autorităţile şi alte organisme reprezentative;
f) Comisia legislativă.
(2) Consiliul de mediere poate înfiinţa şi alte comisii speciale.
Art. 32. - Componenţa comisiilor de specialitate se stabileşte de Consiliul de mediere pe baza acordului prealabil al mediatorilor propuşi, urmărindu-se, pe cât posibil, ca membrii fiecărei comisii să fie desemnaţi astfel încât să se asigure reprezentarea tuturor Consiliile teritoriale. Comisiile de specialitate îsi desfăşoară activitatea în mod continuu, pe baza unor norme proprii aprobate de Consiliul de mediere. Preşedintele fiecărei comisii va informa Consiliul de mediere despre activitatea acesteia. În cazul în care problema înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului de mediere necesită prezenţa preşedintelui unei comisii de specialitate, acesta va fi invitat la dezbateri cu drept de vot consultativ.
Art. 33. – Comisia permanentă a Consiliului de mediere se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi din 3 membri aleşi de Consiliul de mediere. Comisia permanentă a Consiliului de mediere se întruneşte în sedinţă ordinară lunar şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.
Art. 34. - Comisia permanentă a Consiliului de mediere are următoarele atribuţii principale:
a) aduce la îndeplinire a hotărârilor Consiliului şi desfăşurarea activităţii permanente a instituţiei, sub coordonarea preşedintelui, iar în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui Consiliului;
b) elaborează proiecte de strategii, de planuri de activităţi şi de bugete de venituri şi cheltuieli;
c) pregăteşte şedinţele consiliului şi stabileşte priorităţile de pe ordinea de zi pe baza propunerilor membrilor Consiliului, transmise în scris şi însoţite de documentaţia necesară, acolo unde este cazul, depuse până la începerea şedinţei comisiei;
d) analizează Raportul anual de venituri şi cheltuieli şi formulează propuneri pentru a fi discutate şi adoptate de Consiliu;
e) elaborează proiecte de regulamente, metodologii, standarde, proceduri, protocoale etc. privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi le propune spre adoptare Consiliului;
f) formulează propuneri pentru completarea, modificarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea şi organizarea profesiei de mediator;
g) formulează propuneri pentru conţinutul tematic al Conferinţei naţionale anuale a mediatorilor, stabilind locaţia, perioada, programul de desfăşurare, invitaţi, participanţi etc.;
h) verifică îndeplinirea condiţiilor privind autorizarea mediatorilor sau avizarea formei de exercitare, solicitate în scris, analizează cererile şi documentele anexate privind recunoaşterea pregătirii ca mediator şi înaintează Consiliului rezoluţia de aprobare sau respingere motivată a cererilor analizate.
i) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
Art. 35. - Preşedintele Corpului profesional are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Corpul profesional în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizaţiile naţionale, europene şi internaţionale ale mediatorilor şi oriunde va fi invitat oficial în calitate de preşedinte al Corpului profesional;
b) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Corpului profesional;
c) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale a mediatorilor;
d) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Corpului profesional. Preşedintele poate delega această atribuţie unuia din vicepreşedinţi;
e) comunică mediatorilor, prin intermediul Consiliilor teritoriale, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul de mediere şi, după caz, de Comisia permanentă a Consiliului de mediere;
f) în absenţă, preşedintele este înlocuit de unul dintre vicepresedinţi, pe care îl desemnează în acest scop; în lipsa unei astfel de desemnări, atribuţiile presedintelui vor fi preluate de vicepreşedintele cu mai multă vechime în profesie. Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât cel mult două mandate. În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Corpului profesional emite dispoziţii. În cazul demisiei, decesului sau al incapacităţii presedintelui, Consiliul de mediere va alege, prin vot, dintre vicepreşedinţi, persoana care va prelua atribuţiile preşedintelui pâna la organizarea următoarei Adunări generale şi, de asemenea, va alege un vicepreşedinte în locul devenit astfel vacant. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul demisiei, decesului sau al incapacităţii vicepreşedinţilor. Pe perioada mandatului atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii Corpului profesional au obligaţia de a exercita profesia de mediator.
g) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
Art. 36. – (1) Comisia de cenzori a Corpului profesional este compusă din 5 membri, dintre care 3 mediatori aleşi de Adunarea generală a mediatorilor şi 2 experţi contabili desemnaţi de Consiliul de mediere.
(2) Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate consecutive. Cenzorii îşi exercită personal mandatul încredinţat şi îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu aprobat de Consiliul de mediere.
(3) Comisia de cenzori este obligată să supravegheze gestiunea patrimoniului Corpului profesional şi verifică execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Corpului profesional. Cenzorul este îndreptăţit să ceară lămuriri tuturor celor care se ocupă de gestiune şi să examineze orice acte şi documente privitoare la această gestiune.
(4) Cenzorul are dreptul să obţină de la Comisia permanentă, trimestrial, o situaţie cu privire la exerciţiul bugetului şi a conturilor Corpului profesional. Comisia de cenzori raportează Consiliului de mediere şi, după caz, Adunării generale a mediatorilor şi le aduce la cunoştinţa acestora neregulile pe care le constată în administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului profesional şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale altor acte normative. Calitatea de cenzor al Corpului profesional este incompatibilă cu orice altă funcţie eligibilă în cadrul Consiliilor teritoriale şi al Corpului profesional. Art. 37. – Corpul profesional are patrimoniu şi buget proprii. Veniturile pot proveni din bunuri primite prin acte cu titlu gratuit şi din beneficiile rezultate din activităţi economice conexe. Fiecare mediator, după autorizarea sa în condiţiile legii, va plăti o taxă stabilită de Consiliul de mediere. Taxele se plătesc anual, fără a se depăşi primul trimestru a anului următor celui pentru care se percepe taxa, sub sancţiunea disciplinară prevazută de lege la Consiliile teritoriale, care vor vira 50% din aceste taxe în contul Corpului profesional în termen de 15 zile de la perceperea lor.
4.2. Consiliile teritoriale de mediere
Art. 38. – Consiliile teritoriale de mediere se înfiinţează în baza prezentului statut şi au sediul în municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul Bucure,ti.
Art. 39. Consiliile teritoriale şi al municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale:
a) îndeplinesc atribuţii de reprezentare la nivel local a Corpului profesional al mediatorilor în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, alte entităţi juridice;
b) îndeplinesc atribuţii desemnate prin hotărâri ale Consiliului de mediere;
c) colectează taxa profesională şi virează ½ din cuantumul acesteia Consiliului de mediere;
d) pun în aplicare hotărârile Consiliului de mediere;
e) organizează activitatea de redactare şi publicare a propriilor materiale;
f) colectează date statistice şi le transmit trimestrial Consiliului de mediere;
g) ţin evidenţa punctelor profesionale acumulate de mediatori şi anual transmit situaţia Consiliului de mediere;
h) oferă consultanţă la întocmirea dosarelor de autorizare şi percep taxe pentru această activitate cu avizul Consiliului de mediere;
i) colaborează cu asociaţiile profesionale în vederea protejării intereselor mediatorilor şi apărării drepturilor acestora;
j) pun în aplicare planul de activitãţi anual adoptat de Consiliul de mediere;
k) adoptă Bugetul de venituri şi cheltuieli anual şi Raportul de bilanţ financiar-contabil anual;
l) colaborează cu instituţiile de resort în vederea transpunerii legislaţiei naţionale, europene şi internaţionale;
m) controlează modul de funcţionare al formelor de exercitare a profesiei, conformitatea acestora cu normele în vigoare şi se pot autosesiza pentru abateri disciplinare;
n) asigură transmiterea tipizatelor către formele de exercitare a profesiei;
o) primeşte sesizãrile în legãturã cu sãvârşirea unor abateri dintre cele prevãzute de lege, stabileşte condiţiile privind constituirea şi funcţionarea comisiei de disciplinã, dupã caz;
p) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin din descentralizarea atribuţiilor Consiliului de mediere prin hotărâri ale acestuia;
r) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
Art. 40. – (1) Organele de conducere ale Consiliilor teritoriale sunt:
- Preşedintele;
- Colegiul director;
- Adunarea generală teritorială a mediatorilor.
(2) Adunarea generală teritorială a mediatorilor alege Comisia de cenzori a consiliului teritorial.
(3) Organizarea şi funcţionarea tuturor organelor consiliilor teritoriale se realizează potrivit prezentului statut.
Art. 41. –Adunarea generală teritorială a mediatorilor se întruneşte trimestrial în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este necesar, în sedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui Colegiului director sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului de mediere, în condiţiile prevăzute în prezentul statut. Convocarea adunării generale în sedinţă ordinară se face cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data stabilită pentru desfăşurarea acesteia, iar în şedinţă extraordinară, cu cel puţin 7 zile calendaristice înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu indicarea datei, a orei, a locului desfăşurării şi a ordinii de zi. Prezenţa mediatorilor la adunările generale teritoriale este obligatorie.
Art. 42. – (1) Adunarea generală teritorială este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi. Mediatorul suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generală teritorială. În cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 7 zile calendaristice.
(2) Adunarea generală teritorială, convocată în condiţiile alineatului precedent, îşi va putea desfăşura activitatea în prezenţa cel puţin a unei treimi din numărul membrilor săi. Adunarea generală adoptă hotărâri cu votul majorităţii celor prezenţi, cu excepţiile prevăzute în prezentul statut. Art. 43. - Adunarea generală teritorială are următoarele atribuţii principale:
a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director compus din preşedinte, vicepreşedinte şi 3-5 membri, pentru consiliile teritoriale cu mai puţin de 100 de membri şi din preşedinte, vicepreşedinte şi 5-7 membri, pentru consiliile teritoriale cu cel puţin 100 de membri şi stabileşte indemnizaţia acestora;
b) alege şi revocă membrii Colegiului director, reprezentantul consiliului teritorial şi supleantul acestuia în Consiliul de mediere. Revocarea se va putea hotărî, la cererea majorităţii membrilor Consiliului de mediere ori a majorităţii membrilor Adunării generale a consiliului teritorial, pentru inactivitate, comportament necorespunzător în exercitarea funcţiei sau a calităţii de mediator, de natură să aducă atingere intereselor Corpului profesional, ale consiliului teritorial sau prestigiului instituţiei mediatorului;
c) alege Comisia de cenzori a consiliului teritorial şi stabileşte indemnizaţia cenzorilor;
d) aprobă bugetul anual şi raportul comisiei de cenzori şi dă descărcare de gestiune;
e) alege şi revocă reprezentantul consiliului teritorial şi supleantul acestuia în Comisia de disciplină a consiliului teritorial, precum şi în cadrul Corpului profesional;
f) analizează anual activitatea Colegiului director;
g) alege pentru un mandat de 2 ani Comisia de disciplină din cadrul fiecărui consiliul teritorial, alcătuită din cel mult 5 membri, pentru consiliile teritoriale cu mai puţin de 100 de membri şi cel mult 7 membri, pentru consiliile teritoriale cu cel puţin de 100 de membri;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
Art. 44. – (1) Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui, precum şi a reprezentanţilor şi supleanţilor acestora în Comisia de disciplină se face de Adunarea generală teritorială a consiliului teritorial, prin vot secret, dintre mediatorii cu înaltă pregătire profesională şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.
(2) Desemnarea candidaţilor pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi de membru al Colegiului director al consiliului teritorial se va face dintre mediatorii cu o vechime de cel puţin 3 ani în profesia de mediator. Candidatul pentru funcţia de reprezentant al consiliului teritorial în cadrul Corpului profesional trebuie să aibă cel puţin 3 ani vechime în profesia de mediator, pe care a exercitat-o în mod continuu. Reprezentantul consiliului teritorial în cadrul Corpului profesional nu poate fi şi preşedintele acestuia.
Art. 45. - Colegiul director al consiliului teritorial îşi desfăşoară legal activitatea în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor exprimate. Art. 46. - Colegiul director al consiliului teritorial se întruneste în şedinţe ordinare lunar sau în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.
Art. 47. - Colegiul director al consiliului teritorial are următoarele atribuţii:
a) primeşte cererile mediatorilor pentru înscriere ca membru în cadrul consiliului teritorial, împreună cu documentaţia necesară şi le înaintează Consiliului de mediere cu cel puţin 10 zile calendaristice înainte de data stabilită pentru şedinţa lunară, dacă sunt îndeplinite cerinţele prevazute de lege;
b) primeşte contestaţiile formulate împotriva hotărârilor comisiei de disciplină şi le înaintează spre soluţionare Consiliului de mediere;
c) soluţionează sesizările împotriva mediatorilor şi propune, după caz, luarea măsurilor legale, statutare şi regulamentare;
d) reprezintă Consiliul teritorial în relaţiile cu terţii, prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte;
e) difuzează diversele publicaţii pe tema medierii către mediatorii, membri ai consiliului teritorial;
f) aduce la cunoştinţa mediatorilor orice modificări sau măsuri privind procedura de mediere;
g) exercită acţiunea disciplinară împotriva mediatorilor;
h) stabileşte organigrama secretariatului, schema de funcţii şi de salarizare, precum şi condiţiile de angajare a personalului de specialitate şi administrativ;
i) prezintă Adunării generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetul consiliului teritorial şi informează în acest sens birourile mediatorilor;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
Art. 48. - Preşedintele Colegiului director al consiliului teritorial are următoarele atribuţii:
a) reprezintă colegiul teritorial în raporturile cu terţii;
b) aduce la îndeplinire hotarârile Colegiului director şi rezolvă lucrările curente;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al secretariatului consiliului teritorial;
d) prezintă periodic Adunării generale şi Colegiului director al consiliului teritorial rapoarte privind activitatea desfăşurată şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii;
e) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale şi ale Colegiului director ale consiliului teritorial;
f) ordonanţează cheltuielile bugetare ale consiliului teritorial; această atribuţie poate fi delegată vicepreşedintelui;
g) comunică mediatorilor actele normative ale Colegiului director şi actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul de mediere şi, după caz, de Comisia permanentă;
h) reprezintă consiliul teritorial în cadrul Adunării generale a mediatorilor;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât cel mult pe parcursul a două mandate. Vicepreşedintele exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi responsabilităţile stabilite de Colegiul director sau de Adunarea generală.
Art. 49. - Încălcarea dispoziţiilor legii, ale regulamentului şi ale prezentului statut, îndeplinirea în mod necorespunzător sau neîndeplinirea atribuţiilor de către membrii Colegiului director al consiliului teritorial atrag revocarea lor din funcţie de către Adunarea generală. În acest scop, Consiliul de mediere va face o cercetare prealabilă, cu audierea celui în cauză, şi, dacă se consideră necesar, cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor, va convoca Adunarea generală în şedinţă extraordinară.
Art. 50. – Consiliul teritorial are patrimoniu şi buget proprii. Fondurile consiliului teritorial sunt formate din contribuţii baneşti, taxe, bunuri mobile, imobile şi din beneficii rezultate din activităţi economice conexe. Pentru înscrierea în cadrul unui consiliul teritorial, fiecare mediator va plăti o taxă stabilită de Consiliul de mediere, care se face venit la bugetul respectivului consiliul teritorial.
Art. 51. - Comisiile de cenzori ale consiliilor teritoriale sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 mediatori şi un expert contabil. Comisiile de cenzori ale consiliilor teritoriale verifică modul de executare a bugetelor consiliilor teritoriale şi prezintă anual un raport Adunărilor generale. Personalul cu atribuţii financiar-contabile al consiliului teritorial este obligat să pună la dispoziţia comisiei de cenzori toate evidenţele şi datele necesare pentru efectuarea verificărilor.
4.3. Forme de exercitare a profesiei de mediator
Art. 52. - Mediatorul îşi exercită profesia în cadrul unui birou de mediator, a unui birou de mediatori asociaţi, în societăţi civile profesionale de mediatori sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, staut şi regulament.
Art. 53. – (1) Biroul de mediator va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea în bune condiţii a arhivei. Mediatorul asigură securitatea biroului său prin măsuri de protecţie împotriva incendiilor, efracţiilor sau a altor cauze previzibile.
(2) În desfăşurarea activităţii sale, mediatorul autorizat este obligat să ţină arhivă şi registre proprii, precum şi o evidenţă financiar-contabilă.
(3) Mediatorul sau mediatorii asociaţi, titulari a unui birou, pot angaja traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar organizării şi desfăşurării activităţii de mediere.
(4) În exercitarea profesiei, mediatorii autorizaţi pot fi angajaţi cu contract individual de muncă numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. Art. 54. - Programul de activitate al biroului de mediator este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, dintre care 6 ore activitate cu publicul, în fiecare zi lucrătoare. Orice modificare a programului de lucru, determinată de motive obiective, se va comunica Colegiului director al consiliului teritorial. Art. 55. - Biroul de mediator, biroul de mediatori asociaţi şi societatea civilă profesională de mediatori nu sunt persoane juridice.
Art. 56. – (1) Toate neînţelegerile de natură patrimonială dintre mediatori şi cele privind formele asociative de desfăşurare a activităţii de mediator urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă.
(2) În caz de nesoluţionare a litigiului pe cale amiabilă, mediatorul este obligat să ceară concilierea preşedintelui consiliului teritorial, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice.
(3) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, ele sunt obligate să recurgă la arbitraj, în condiţiile Codului de procedura civilă, arbitri putând fi numai mediatori cu cel puţin 4 ani vechime în profesie, pe care au exercitat-o în mod efectiv şi continuu. În cazul în care părţile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe preşedintele consiliului teritorial, care va desemna 3 mediatori din consiliul teritorial, dintre care părţile vor alege un arbitru. Dacă părţile nu cad de acord asupra unuia dintre aceştia, cauza va fi soluţionată de tribunalul arbitral compus din toţi cei 3 mediatori desemnaţi de preşedinte. Oficiul de arbitrare este gratuit. Mediatorul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată. Mediatorul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, preşedintele va desemna un alt arbitru.
Art. 57. - Indiferent de forma de desfăşurare a activităţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile intrinseci profesiei şi răspunderea pentru actele întreprinse în procedura de mediere revin exclusiv mediatorului care le-a îndeplinit, în conformitate cu dispoziţiile legale.
Art. 58. - Mediatorii sunt obligaţi să respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar- contabilă, sub sancţiunea atragerii răspunderii disciplinare şi civile.
Art. 59. –(1) Patrimoniul biroului de mediator are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale. Patrimoniul biroului de mediatori asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile fără personalitate juridică, constituită în acest scop. Creanţele personale ale mediatorului nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului de mediator,
respectiv biroului de mediatori asociaţi şi societăţii civile profesionale de mediere, decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi.
(2) Sistemul de publicitate, individuală sau asociativă, pentru fiecare formă de exercitare a profesiei de mediator va respecta întocmai reglementările Consiliului de mediere în vederea asigurării unei interpretări şi aplicări uniforme a actelor normative în această materie.
(3) Mediatorii, birourile de mediatori, biroul de mediator autorizat, societăţile civile profesionale şi Consiliul Mediatorilor organizează contabilitatea în conformitate cu reglementările financiar-contabile din dreptul intern pentru persoane juridice fără scop patrimonial în vigoare.
(4) Entităţile sus menţionate pot înfiinţa, conform legii, un compartiment financiar-contabil corespunzător.
(5) Activitatea financiar-contabilă poate fi ţinută şi în format electronic, printr-un program soft compatibil cu cel folosit de alte profesii de liberă practică.
(6) Mediatorii, birourile de mediatori, biroul de mediator autorizat, societăţile civile profesionale şi Consiliul Mediatorilor îşi constituie şi pot folosi patrimoniu propriu reflectând în contabilitate veniturile din prestări servicii de mediere şi se înregistrează în evidenţa financiar-contabilă pe măsura efectuării acestora.
(7) Contabilitatea cheltuielilor se ţin pe feluri de cheltuieli, după natura lor.
(8) Birourile de mediatori, birourile de mediatori autorizaţi şi societăţile civile profesionale beneficiază de deduceri fiscale, conform actelor normative în vigoare, timp de 5 ani de la data înfiinţării acestora pentru dotarea cu mobilier, aparatură electrică şi electronică, birotică, cumpărarea de terenuri, proiectarea şi construirea de spaţii pentru activitatea de servicii de mediere, inclusiv avize, acorduri şi autorizaţii corespunzătoare, publicitate etc.
(9) Fondurile Consiliului de mediere şi ale structurilor teritoriale constituite conform legii şi prezentului statut acoperă cel puţin următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuielile de întreţinere: cheltuieli efectuate pentru plata utilităţilor la sedii, cheltuieli de reparaţie curentă pentru sediu etc.;
b) cheltuielile de funcţionare: cheltuieli cu chiria pentru sediu, cheltuieli efectuate cu transportul, cazarea şi diurna membrilor Consiliului, ai comisiilor de specialitate, comisiilor de disciplină şi comisiilor consultative permanente pentru deplasarea la Bucureşti, care este localitatea unde Consiliul îşi are sediul, cheltuieli de transport, cazare şi diurnă în alte localităţi ale ţării, cheltuieli pentru procurarea de bunuri pentru mobilarea sediului, dotarea cu tehnică de calcul, aparatură de comunicare, birotică, consumabile, literatură de specialitate, cheltuieli ocazionate de realizarea portalului web, a bazelor de date electronice şi a unor programe soft specializate, actualizarea şi
întreţinerea acestora, servicii pentru întreţinerea calculatoarelor, servicii de contabilitate, servicii de consultanţă financiară şi specialitate, audit, alte tipuri de servicii de consultanţă, după caz, cheltuieli cu arhivarea, alte servicii care să sprijine şi să îmbunătăţească activitatea etc.;
c) cheltuieli de personal: salariile angajaţilor în cadrul Secretariatului tehnic, indemnizaţiile membrilor, ale Comisiei permanente şi ale preşedintelui şi vicepreşedintelui, alte cheltuieli de personal, conform legii;
d) cheltuieli de editare: editarea de tipizate, broşuri, publicaţii în Monitorul Oficial al României, Partea I, pliante şi afişe de promovare a medierii şi Tabloului mediatorilor, alte publicaţii proprii etc.;
e) cheltuieli cu organizarea de evenimente, precum conferinţa naţională a mediatorilor şi alte conferinţe, organizate direct şi în parteneriat;
f) cheltuieli pentru achiziţii, conform hotărârilor Consiliului şi strcturilor teritoriale;
g) alte tipuri de cheltuieli prevăzute de lege, aprobate prin bugetul anual al Consiliului şi structurilor teritoriate.
(10) Consiliile teritoriale şi cel al municipiului Bucureşti au organigrame de personal şi întocmesc fişele posturilor pentru funcţiile prevăzute în aceste organigrame, atât organigramele de personal, cât şi fişele posturilor fiind analizate şi aprobate în şedinţele ordinare ale colegiilor directoare.
CAPITOLUL 5. RĂSPUNDEREA MEDIATORULUI
Art. 60. - Mediatorul răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile cu privire la desfăşurarea procedurii de mediere conform principiilor legale, statutare, regulamentare şi a normelor dentologice şi etice.
Art. 61. - Răspunderea civilă sau disciplinară a mediatorului poate fi angajată în condiţiile legii.
Art. 62. - Acţiunea disciplinară se judecă de Comisia de disciplină constituită în condiţiile art. 43, lit.
g) din prezentul statut.
Art. 63. - Comisia de disciplină judecă în complet de 3 membri, prezidat de un preşedinte desemnat de preşedintele consiliului teritorial.
Art. 64. – Şedinţele de judecată au loc la sediul consiliului teritorial.
Art. 65. - Lucrările cu caracter tehnic ale Comisiei de disciplină vor fi efectuate de un secretar, desemnat de preşedintele consiliului teritorial.
Art. 66. - Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor care îi revin în calitate de membru al Comisiei de disciplină, mediatorul poate fi revocat de Adunarea generală a
consiliului teritorial al cărui membru este, la cererea preşedintelui Comisiei de disciplină. În asemenea situaţii, preşedintele Comisiei de disciplină propune preşedintelui Colegiului director convocarea întregului Colegiu director, care se va pronunţa asupra propunerii de revocare, urmând a sesiza, după caz, Adunarea generală a colegiului teritorial. Preşedintele Comisiei de disciplină participă, fără drept de vot la şedinţa Colegiului director, unde trebuie să fie audiat.
Art. 67. - Comisia de disciplină are competenţa de a judeca abaterile prevăzute de lege, savârşite de mediatori, indiferent de calitatea pe care o au în structurile organizatorice ale Corpului profesional şi ale consiliului teritorial, pentru:
a) încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, împarţialitate şi neutralitate;
b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de lege;
c) refuzul de a restitui înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere;
d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;
e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale.
Art. 68. – (1) Titularul acţiunii disciplinare este Colegiul director al consiliului teritorial, care se poate autosesiza sau poate fi sesizat, după caz, de organele de control ale Consiliului de mediere, prin preşedinte. Colegiul director, din oficiu sau la sesizare, are obligaţia ca, în termen de 60 de zile calendaristice de la data la care a luat cunostinţă de săvârşirea unei abateri, să efectueze cercetarea prealabilă, să audieze mediatorul în cauză şi să aducă la cunostinţa acestuia conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară.
(2) În cazul în care a fost sesizat de organele prevăzute la primul alineat, în cadrul aceluiaşi termen de 60 de zile calendaristice, Colegiul director are obligaţia de a comunica acestora rezultatul cercetării prealabile şi măsurile dispuse. Dacă se constată că mediatorul cercetat a savârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, Colegiul director sesizează Comisia de disciplină. Refuzul mediatorului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces- verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării şi aplicarea sancţiunii corespunzătoare.
Art. 69. - În cazul în care Comisia de disciplină este sesizată, preşedintele acesteia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, desemnează completul, locul desfăşurării şedinţei, data, ora şi citează părţile şi, după caz, martorii. În cazul în care, deşi legal citat, mediatorul judecat nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsă. Colegiul director este reprezentat de preşedinte, vicepreşedinte sau de unul dintre membrii săi. Mediatorul împotriva căruia a fost promovată acţiunea disciplinară are dreptul să cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un alt mediator ori de un avocat.
Art. 70. - Judecarea abaterii disciplinare de către Comisia de disciplină parcurge următoarele etape:
- preşedintele completului expune conţinutul sesizării;
- se ascultă părţile şi, eventual, martorii;
- declaraţiile se consemnează în scris şi vor fi semnate de către xxxxx, precum şi de preşedinte;
- se administrează alte probe şi dovezi necesare pentru rezolvarea cauzei. Părţile au obligaţia să pună la dispoziţia presedintelui completului, la cererea acestuia, toate informaţiile şi actele solicitate. În caz de amânare a judecării se redactează o încheiere, aratându-se motivele care au determinat amânarea.