PROCEDURA OPERAŢIONALĂ
PROCEDURA OPERAŢIONALĂ
PRIVIND ÎNREGISTRAREA CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ ÎNCHEIATE LA NIVEL DE UNITATE ŞI A HOTĂRÂRILOR ARBITRALE PRECUM ŞI
CONCILIEREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ
1. SCOPUL PROCEDURII OPERAŢIONALE
1.1 Stabileşte modul de realizare a următoarelor activităţi de inspectoratele teritoriale de muncă:
• primirea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• eliberarea dovezii privind depunerea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• certificarea numărului de salariaţi pentru organizaţiile patronale, în scopul obţinerii reprezentativităţii la nivelul sectorului de activitate şi la nivel naţional (baze de date şi rapoarte de interogare utilizate);
• depunerea şi înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă a contractului colectiv de muncă;
• verificarea îndeplinirii condiţiilor procedurale prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata;
• depunerea şi înregistrarea actelor adiţionale de modificare a clauzelor contractelor colective de muncă;
• concilierea în cazul conflictelor colective de muncă;
• înregistrarea hotărârilor arbitrale.
1.2. Dă asigurări cu privire la existenţa documentaţiei adecvate derulării activităţilor enumerate la punctul 4.1.
1.3. Asigură continuitatea activităţii, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului.
1.4. Sprijină auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control, iar pe manager, în luarea deciziei.
2. DOMENIUL DE APLICARE A PROCEDURII OPERAŢIONALE
2.1. Activităţile avute în vedere de prezenta procedură sunt:
• primirea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• eliberarea dovezii privind depunerea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• certificarea numărului de salariaţi pentru organizaţiile patronale, în scopul obţinerii reprezentativităţii la nivelul sectorului de activitate şi la nivel naţional (baze de date şi rapoarte de interogare utilizate);
• depunerea şi înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă a contractului colectiv de muncă;
• verificarea îndeplinirii condiţiilor procedurale prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
• depunerea şi înregistrarea actelor adiţionale de modificare a clauzelor contractelor colective de muncă;
• concilierea în cazul conflictelor colective de muncă;
• înregistrarea hotărârilor arbitrale.
2.2. Inspecţia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă exercită controlul aplicării unitare a dispoziţiilor legale în domeniile sale de competenţă în unităţile din sectorul public, mixt, privat, precum şi la alte categorii de angajatori.
Art. 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, aprobat prin H.G. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, cu modificările şi completările ulterioare stabileşte, ca atribuţie specifică în domeniul stabilirii şi controlului şi relaţiilor de muncă, înregistrarea şi organizarea evidenţei contractelor colective de muncă.
2.3 Activităţile care depind de activitatea procedurală
• primirea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• eliberarea dovezii privind depunerea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• certificarea numărului de salariaţi pentru organizaţiile patronale, în scopul obţinerii reprezentativităţii la nivelul sectorului de activitate şi la nivel naţional (baze de date şi rapoarte de interogare utilizate);
• depunerea şi înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă a contractului colectiv de muncă;
• depunerea şi înregistrarea actelor adiţionale de modificare a clauzelor contractelor colective de muncă;
• verificarea îndeplinirii condiţiilor procedurale prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
• emiterea dovezii de înregistrare a contractului colectiv de muncă/actului adiţional;
• emiterea refuzului de înregistrare a contractului colectiv de muncă (în condiţiile art. 140 alin. 2 şi art. 146 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011 republicată);
• concilierea conflictelor colective de muncă;
• înregistrarea hotărârilor arbitrale.
2.4. Prevederile prezentei proceduri sunt aplicate de persoanele desemnate să desfăşoare activităţile specifice enumerate la punctul 4.1. din prezenta procedură, respectiv:
• Persoana/persoanele din serviciul constituit la nivelul inspectoratului teritorial de muncă;
• Delegatul/delegaţii desemnaţi pentru participare la concilierea conflictului colectiv de muncă.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂŢILOR PROCEDURATE
3.1. Reglementari internaţionale:
3.2. Legislaţia primară:
• Legea nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată;
• Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, art. II;
• Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
• Contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramură, sectoare de activitate grupuri de unităţi;
• Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
3.3. Legislaţia secundară:
• Hotărârea de Guvern nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, cu modificările şi completările ulterioare;
3.4. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice:
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Inspecţiei Muncii;
• Regulamentul de organizare şi funcţionare de la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă;
• Alte documente / reglementări interne ale Inspecţiei Muncii;
• Alte documente/dispoziţii ale Ministerului Xxxxxx, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
4. DEFINIŢII SI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURA OPERAŢIONALĂ
4.1 Definiţii ale termenilor
Nr. crt. | Termenul | Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte termenul |
1. | Procedura operaţională | Prezentarea formalizată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii, cu privire la aspectul procesual |
2. | Ediţie a unei proceduri operaţionale | Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri operaţionale, aprobată şi difuzată |
3. | Revizia în cadrul unei ediţii | Acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente ale unei ediţii a procedurii |
4. | Convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală şi reprezentanţii angajaţilor, prin care se stabilesc clauze privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din relaţiile de muncă | |
5. | Acord colectiv | Convenţia încheiată în formă scrisă între organizaţiile sindicale ale funcţionarilor publici sau ale funcţionarilor publici cu statut special, reprezentanţii acestora şi reprezentanţii autorităţii ori instituţiei publice |
6. | Negociere colectivă | Negocierea dintre angajator sau organizaţia patronală şi sindicat ori organizaţia sindicală sau reprezentaţii angajaţilor, după caz, care urmăreşte reglementarea relaţiilor de muncă ori de serviciu dintre cele două părţi, precum şi orice alte acorduri în probleme de interes comun |
7. | Parteneri sociali | sindicate sau organizaţii sindicale, angajatori ori organizaţii patronale, precum şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog social |
8. | Dialog social | Procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun |
9. | Informare | Transmiterea de date de către angajator către sindicat sau, după caz, către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor, pentru a le permite să se familiarizeze cu problematica dezbaterii şi să o examineze în cunoştinţă de cauză |
10. | Consultare | Schimbul de opinii în cadrul dialogului social |
11. | Părţi îndreptăţite să negocieze un contract colectiv de muncă | Angajatori, organizaţii patronale sau organizaţii sindicale care întrunesc condiţiile legale pentru a participa la negocierea unui contract colectiv de muncă. |
12. | Reprezentativitate | Atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat. |
13. | Organizaţie sindicală | Denumire generică pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală. Se constituie pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum şi în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor săi. |
14. | Patron | Persoană juridică înmatriculată, persoană fizică autorizată |
potrivit legii sau persoană care exercită potrivit legii o meserie ori profesiune în mod independent, care administrează şi utilizează capital în scopul obţinerii de profit în condiţii de concurenţă şi care angajează muncă salariată. | ||
15. | Sindicat | Formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul. |
16. | Reprezentanţi ai angajaţilor | Cei aleşi şi mandataţi de către angajaţi să îi reprezinte pe aceştia, potrivit legii. La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi si mandataţi special în acest scop. Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor. |
17. | Grup de unităţi | Formă de structurare în vederea negocierii colective la acest nivel. Se poate constitui din două sau mai multe unităţi care au acelaşi obiect principal de activitate conform codului din Clasificarea activităţilor din economia naţională, denumit în continuare cod CAEN. Companiile naţionale, regiile autonome, instituţiile sau autorităţile publice pot constitui grupuri de unităţi dacă au în componenţă, în subordine ori în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă. |
18. | Sectoare de activitate | Sectoarele economiei naţionale care grupează domenii de activitate definite conform codului CAEN. Sectoarele de activitate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, după consultarea partenerilor sociali. |
19. | Conflict colectiv de muncă | Conflictul de muncă ce intervine între angajaţi şi angajatori care are ca obiect începerea, desfăşurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă. |
20. | Concilierea conflictelor colective de muncă | Reprezintă încercarea de a aplana sau evita un litigiu prin împăcarea părţilor aflate în conflict. |
21. | Depozitar al contractului colectiv de muncă | Autoritatea publică competentă să înregistreze contractul colectiv de muncă. |
4.2 Abrevieri ale termenilor:
Nr. crt. | Abrevierea | Termenul abreviat |
1 | P.O. | Procedura operaţională |
2 | E | Elaborare |
3 | V | Verificare |
4 | A | Aprobare |
5 | Ap. | Aplicare |
6 | Ah. | Arhivare |
7. | D.C.R.M.Ev.M | Direcţia Control Relaţii de Muncă şi Evidenţa Muncii |
8. | C.C.M. | |
9. | I.M. | Inspecţia Muncii |
10. | MMFPSPV | Ministerul Xxxxxx, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice |
11. | I.T.M. | Inspectoratul teritorial de muncă |
12. | O.U.G. | Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului |
13. | H.G. | Hotărâre de Guvern |
14. | R.O.F. | Regulamentul de Organizare şi Funcţionare |
5. DESCRIEREA PROCEDURII OPERAŢIONALE
5.1 Generalităţi
Procedura operaţională stabileşte modalitatea concretă de desfăşurare a următoarelor activităţi:
• primirea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• eliberarea dovezii privind depunerea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;
• certificarea numărului de salariaţi pentru organizaţiile patronale, în scopul obţinerii reprezentativităţii la nivelul sectorului de activitate şi la nivel naţional (baze de date şi rapoarte de interogare utilizate);
• depunerea şi înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă a contractului colectiv de muncă;
• verificarea îndeplinirii condiţiilor procedurale prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
• depunerea şi înregistrarea actelor adiţionale de modificare a clauzelor contractelor colective de muncă;
• concilierea în cazul conflictelor colective de muncă;
• înregistrarea hotărârilor arbitrale.
5.2. DOCUMENTE UTILIZATE
5.2.1. Lista si provenienţa documentelor
• copie a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;
• declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;
• dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
• dovada eliberată sindicatelor conform prevederilor art. 53 alin. 3 din Legea dialogului social nr. 62/2011;
• document certificat de inspectoratul teritorial de muncă referitor la numărul de salariaţi pentru organizaţiile patronale, în scopul obţinerii reprezentativităţii la nivelul sectorului de activitate şi la nivel naţional, conform dispoziţiilor art. 73 punct A lit. b) art. 73 punct B lit. b);
• actul constitutiv din care să reiasă obiectul principal de activitate al unităţii, conform art.128 alin. 2 din Legea dialogului social nr. 62/2011;
• cererea de înregistrare a contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate/ actului adiţional de modificare a prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate;
• contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi;
• dovada invitării părţilor îndreptăţite să participe la negociere;
• împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării contractului colectiv de muncă;
• dovezile de reprezentativitate ale părţilor;
• procesul-verbal de alegere a reprezentanţilor salariaţilor, însoţit de lista cu semnăturile salariaţilor care au participat la alegerea acestora;
• procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor;
• formular de răspuns privind înregistrarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate/actului adiţional de modificare a clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate;
• formular de răspuns privind neînregistrarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate/actului adiţional de modificare a clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate
• act adiţional de modificare a prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi;
• registrul de evidenţă al contractelor colective de muncă organizat la inspectoratul teritorial de muncă;
• situaţie centralizatoare privind activitatea de înregistrare a contractelor colective de muncă, a actelor adiţionale pentru modificarea clauzelor contractelor colective de muncă, a concilierilor conflictelor colective de muncă;
• sesizarea scrisă a sindicatului reprezentativ cu privire la declanşarea conflictului colectiv de muncă, întocmită în conformitate cu prevederile art. 166 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
• împuternicirile delegaţilor părţilor în cazul concilierii;
• convocarea părţilor la procedura de conciliere;
• proces-verbal de conciliere;
• fişa conflictului colectiv de muncă;
• fişa privind înregistrarea grevei;
• hotărârea arbitrală;
5.2.2 Conţinutul, rolul şi circuitul documentelor
1. Copie a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere.
Acestea se depun de către sindicat la inspectoratul teritorial de muncă, în dosarul de reprezentativitate, pentru a face dovada respectării prevederilor art. 51 punct C din Legea dialogului social nr. 62/2011.
membri.
2. Declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de
Aceasta se depune de către sindicat la inspectoratul teritorial de muncă, în dosarul de
reprezentativitate, pentru a face dovada respectării prevederilor art. 51 punct C din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
3 . Dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator.
Aceasta se depune de către sindicat la inspectoratul teritorial de muncă, în dosarul de reprezentativitate, pentru a face dovada respectării prevederilor art. 51 punct C din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
4. Dovada eliberată sindicatelor conform prevederilor art. 53 alin. 3 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată.
Dovada va fi eliberată de către inspectorat şi va servi sindicatului in cauză pentru dovedirea condiţiilor de reprezentativitate la instanţa de judecată. În cuprinsul acesteia se vor menţiona toate documentele depuse la dosar sau eventual absenţa documentelor depuse la dosar.
NOTA
Potrivit art. 51 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 - privind dialogul social, republicată, îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52. din acelaşi act normativ.
Potrivit art. 52 lit. C) din Legea nr. 62/2011,republicată, dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate la nivel de unitate, se face astfel:
a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;
b) declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;
c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
Conform art. 53 alin. (3) din actul normativ mai sus menţionat, anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatele vor depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emite dovadă în acest sens.
Având în vedere cele precizate menţionăm ca prevederile art. 53 reprezintă o obligaţie administrativa a sindicatului, dovada emisa in acest sens de către inspectoratul teritorial de muncă nu acordă reprezentativitate sindicatului. Astfel, inspectoratul teritorial de munca emite dovezile de depunere a actelor enumerate in lege in vederea obţinerii reprezentativităţii, si nu pentru
«dovedirea condiţiilor de reprezentativitate la instanţa de judecata».
Inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia să afişeze pe pagina de internet a instituţiei dosarul şi toate informaţiile cu privire la reprezentativitatea organizaţiilor sindicale şi patronale.
Pentru emiterea dovezii de reprezentativitate nu se percep taxe.
5. Document referitor la numărul de salariaţi eliberat organizaţiilor patronale, certificat de inspectoratul teritorial de muncă, în scopul obţinerii reprezentativităţii la nivelul sectorului de activitate şi la nivel naţional, conform dispoziţiilor art. 73 punct A lit. b) art. 73 punct B lit. b).
6. Actul constitutiv din care să reiasă obiectul principal de activitate al unităţii, conform art. 128 alin. 2 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată.
Se depune pentru a verifica daca unitatea la nivelul căreia s-a încheiat contractul colectiv de muncă întruneşte criteriul de apartenenţă la sectoarele de activitate, conform art. 128 alin. 2 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată. Astfel, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nu poate conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit în contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior.
7. Cererea de înregistrare a contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate/ actului adiţional de modificare a prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate
Se înregistrează la registratura inspectoratului teritorial de muncă şi va conţine, în mod obligatoriu, următoarele elemente: numărul de ieşire a cererii din unitate, numărul de pagini al contractului colectiv de muncă/actului adiţional depus spre înregistrare, datele de identificare ale unităţii/sindicatului/reprezentanţilor salariaţilor, după caz (partea care depune spre înregistrare contractul colectiv de muncă/actul adiţional), obiectul principal de activitate, natura capitalului social (de stat, mixt sau privat ), numărul total de salariaţi ai unităţii, durata contractului, cu menţiunea că acesta se va aplica de la data înregistrării acestuia la inspectoratul teritorial de muncă sau de la o data
ulterioară ( art. 144 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată), menţiunea că a încetat contractului colectiv de munca încheiat anterior (în situaţia in care a fost încheiat un astfel de contract) sau precizarea că nu a mai fost încheiat un contract colectiv de muncă la nivelul societăţii, menţiunea că la nivelul unităţii nu există sindicat reprezentativ, menţiunea că au fost respectate toate clauzele contractului colectiv încheiat la nivel superior aplicabil.
.
8. Contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi
Contractele colective de muncă depuse spre înregistrare trebuie să fie semnate şi ştampilate pe fiecare pagină, de părţile semnatare.
Inspectoratele teritoriale de muncă vor posta pe site-urile proprii informaţii utile angajatorilor privind documentele necesare înregistrării contractului colectiv de muncă unic la nivel de unitate, precum şi Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată.
9. Dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere
Aceasta se depune la inspectoratul teritorial de muncă, în dosarul întocmit pentru înregistrarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pentru a face dovada respectării de către angajator a prevederilor art. 140 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată.
Astfel, conform art. 140 alin. 2 din Legea dialogului social nr. 62/2011,republicată, neinvitarea la negocieri a tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă constituie motiv de neînregistrare a contractului colectiv de muncă negociat.
Convocarea părţilor îndreptăţite se dovedeşte conform art.140 alin.3 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, prin confirmare în scris .
10. Împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării contractului colectiv de muncă
Servesc la identificarea persoanelor care au participat la negocierea şi semnarea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate şi mai ales, pentru verificarea modului de respectare a prevederilor art. 136 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, potrivit cărora - contractele colective de muncă, încheiate la orice nivel, nu pot fi semnate decât de reprezentaţii mandataţi în acest sens ai părţilor care au negociat.
11. Dovezile de reprezentativitate ale părţilor
Conform prevederilor art. 72 alin. 1 lit. C coroborate cu cele ale art. 134 punctul A lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, la nivel de unitate, reprezentativ de drept este angajatorul.
Acesta este reprezentat de organul de conducere al acestuia, stabilit prin lege, statut, ori regulament de functionare, după caz.
În acest sens, dosarul ce se depune la inspectorat trebuie să conţină documente ce atestă calitatea de angajator, aşa cum rezultă din lege, statut, ori regulament de funcţionare conform art. 134 punctul A lit. a din Legea nr. 62/2011, republicată.
Conform art. 134 din Legea dialogului social, reprezentarea angajaţilor se face de către sindicatul legal constituit şi reprezentativ sau de către reprezentanţii salariaţilor, după caz.
În conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, republicată, în unităţile în care nu există sindicate reprezentative negocierea contractului colectiv de muncă si implicit a actelor adiţionale la contractele colective de muncă se face după cum urmează:
a) dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federaţie sindicală reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de către reprezentanţii federaţiei sindicale, la solicitarea şi în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;
Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, produce efecte după această dată numai
în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de actul normativ menţionat.(art.223 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată).
12. Procesul-verbal de alegere a reprezentanţilor salariaţilor, însoţit de lista cu semnăturile salariaţilor care au participat la alegerea acestora
La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop.
Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor.
13. Procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor
Se depun la inspectoratul teritorial de muncă în dosarul întocmit în vederea înregistrării contractului colectiv de muncă.
14. După verificarea îndeplinirii condiţiilor procedurale prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, părţile semnatare vor fi înştiinţate prin adresă scrisă, cu privire la înregistrarea/actului adiţional.
Comunicarea privind înregistrarea/neînregistrarea contractului colectiv de muncă/actului adiţional se va realiza într-un termen de până la 5 zile lucrătoare, care începe să curgă de la data înregistrării adresei privind înregistrarea.
15. Formular de răspuns privind neînregistrarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate/actului adiţional de modificare a clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate
Adresa de răspuns privind neînregistrarea contractului colectiv de muncă/actului adiţional de modificare a clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate va cuprinde motivul/motivele neînregistrării, cu menţionarea temeiului legal pe care se sprijină decizia.
Inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia de a întocmi pe suport electronic situaţia privind contractele colective de muncă şi actele adiţionale care nu au fost înregistrate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor procedurale.
Situaţia privind contractele colective de muncă şi actele adiţionale care nu au fost înregistrate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor procedurale va cuprinde următoarele rubrici:
• număr curent;
• numărul cererii de înregistrare primit la registratura generală a ITM-ului;
• data depunerii contractului colectiv de muncă/actului adiţional;
• numărul şi data adresei privind neînregistrarea contractului colectiv de muncă/actului adiţional ;
• motivul/motivele neînregistrării, cu menţionarea temeiului legal;
• denumirea unităţii, sediul, obiectul principal de activitate.
În cazul refuzului la înregistrare a contractului colectiv de muncă sau a actului adiţional la contractul colectiv de muncă, in condiţiile legii, Inspectoratul Teritorial de Munca va păstra un exemplar din documentul neînregistrat, având in vedere posibilitatea pe care o au părţile interesate de a se adresa instanţelor judecătoreşti, in condiţiile Legii contenciosului administrativ 554/2004.
16. Act adiţional de modificare a prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate
Actul adiţional semnat de toate părţile care au încheiat contractul, se transmite în scris inspectoratului teritorial de muncă la care a fost înregistrat contractul colectiv de muncă
şi tuturor părţilor semnatare şi produce efecte de la data înregistrării acestuia în condiţiile Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată sau de la o dată ulterioară, potrivit convenţiei părţilor.
17. Registrul de evidenţă al contractelor colective de muncă înregistrate la inspectoratul teritorial de muncă
Registrul de evidenţă al contractelor colective de muncă înregistrate la inspectoratul teritorial de muncă, se întocmeşte pe suport material şi electronic şi asigură evidenţa cronologică la nivelul inspectoratelor a contractelor colective de muncă înregistrate.
Rubricile minime necesare pe care trebuie să le conţină „Registrul de evidenţă a contractelor colective de muncă înregistrate” sunt:
• număr curent;
• numărul cererii de înregistrare primit la registratura generală a ITM-ului;
• data depunerii contractului colectiv de muncă;
• numărul şi data sub care a fost înregistrat formularul privind înregistrarea contractului colectiv de muncă/ actului adiţional;
• denumirea unităţii, sediul, obiectul principal de activitate;
• părţile semnatare;
• salariul minim negociat şi nr. minim de zile de concediu de odihnă;
• durata contractului colectiv de muncă;
• actele adiţionale de modificare a contractului colectiv de muncă ;
• hotărârile arbitrale pronunţate de Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice care sunt obligatorii pentru părţi, completează contractele colective de muncă şi devin obligatorii din momentul pronunţării lor.
Pentru fiecare societate care înregistrează contract colectiv de muncă la nivel de unitate se alocă o pagină din registru (Anexa la procedură) (anexa nr. 3 ).
18. Situaţie centralizatoare privind activitatea de înregistrare a contractelor colective de muncă, a actelor adiţionale pentru modificarea clauzelor contractelor colective de muncă şi a concilierilor conflictelor colective de muncă
19. Sesizarea scrisă cu privire la declanşarea conflictului colectiv de muncă
Sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris şi va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:
a)număr de înregistrare de la Inspecţia Muncii solicitat în momentul declanşării conflictului;
b) angajatorul sau organizaţia patronală, cu indicarea sediului şi datelor de contact ale acestuia/acesteia;
c) obiectul conflictului colectiv de muncă şi motivarea acestuia;
d) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 161-163 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, republicată;
e) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere organizaţia sindicală reprezentativă sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor.
20. Împuternicirile delegaţilor părţilor în cazul concilierii
Părţile conflictului colectiv de muncă vor împuternici, în scris, persoanele desemnate să participe la conciliere.
21. Convocarea părţilor la procedura de conciliere.
Inspectoratul teritorial de muncă convoacă părţile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăşi 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului
22. Proces-verbal de conciliere.
Conţine susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor, se întocmeşte în original, câte unul pentru fiecare parte participantă la conciliere şi unul pentru delegatul inspectoratului teritorial de muncă şi este semnat de către fiecare parte participantă la conciliere.
În situaţiile în care acordul cu privire la soluţionarea conflictului colectiv de muncă este numai parţial, în procesul-verbal de conciliere se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul şi cele rămase nesoluţionate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părţi referitoare la acestea din urmă.
23. Fişa conflictului colectiv de muncă.
Inspectoratul teritorial de muncă are obligaţia de a întocmi „Fişa conflictului colectiv de muncă”, pe care o va transmite Ministerului Xxxxxx, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Inspecţiei Muncii, în termen de 5 zile de la data semnării procesului- verbal de conciliere (anexa nr. 5) .
24. Fişa privind înregistrarea grevei
Având în vedere atribuţiile MMFPSPV prin care raportează anual date statistice către Biroul Internaţional al Muncii prin intermediul Institutului Naţional de Statistică este necesară completarea (anexei nr.6).
25. Hotărârile arbitrale
Hotărârile arbitrale pronunţate de Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Xxxxxx, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sunt obligatorii pentru părţi, completează contractele colective de muncă şi devin executorii din momentul pronunţării lor.
Hotărârile arbitrale se transmit depozitarului (inspectoratelor teritoriale de muncă) contractului colectiv de muncă pentru înregistrare.
Inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia de a înfiinţa un registru unic privind evidenţa hotărârilor arbitrale înregistrate.
Hotărârile arbitrale înregistrate vor fi înscrise în registrul de evidenţă al contractelor colective de muncă.
5.3. Resurse necesare
5.3.1. Resurse materiale
Dotările materiale ale inspectoratelor teritoriale de muncă.
• Calculatoare, imprimante, unităţi de stocare a datelor;
• Spaţii pentru arhivare;
• Aplicaţii informatice: programe legislative, Revisal, Recom.
5.3.2. Resurse umane
• Persoana/persoanele desemnate să desfăşoare activităţile avute în vedere în prezenta procedură, din cadrul inspectoratului teritorial de muncă precum şi conducătorii ierarhici;
• Delegatul/delegaţii desemnaţi de conducerea inspectoratului teritorial de muncă pentru participare la concilierea conflictului colectiv de muncă.
5.4. Modul de lucru
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ ÎNCHEIAT LA NIVEL DE UNITATE
Înregistrarea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate
(1) Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate se depune şi se înregistrează la serviciul constituit la nivelul inspectoratului teritorial de muncă.
(2) Pentru înregistrarea contractului colectiv de muncă, părţile semnatare vor prezenta cererea de înregistrare, care trebuie să fie însoţită obligatoriu de următoarele documente:
• Contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi;
• Dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere;
• Împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării contractului colectiv de muncă;
• Dovezile de reprezentativitate ale părţilor;
• Procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor.
(3) Contractul colectiv de muncă va fi înregistrat fără semnătura tuturor părţilor numai în cazul în care partea semnatară care reprezintă angajaţii acoperă mai mult de jumătate din totalul angajaţilor.
(4) După verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, părţile semnatare vor fi înştiinţate prin adresă scrisă, cu privire la înregistrarea/neînregistrarea contractului colectiv de muncă.
(5) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate dacă:
a) părţile nu au depus dosarul în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;
b) reprezentantul oricărei părţi care a participat la negocieri, nu a fost de acord cu oricare dintre xxxxxxxx contractului şi acest fapt a fost consemnat în procesul-verbal de negociere.
(6) Contractele colective de muncă înregistrate vor fi înscrise în registrul de evidenţă al contractelor colective de muncă.
ACTUL ADIŢIONAL DE MODIFICARE A CLAUZELOR CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ ÎNCHEIAT LA NIVEL DE UNITATE
Înregistrarea actului adiţional de modificare a clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate
(1) Pentru înregistrarea actului adiţional de modificare a clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, părţile semnatare vor depune la inspectoratul teritorial de muncă o cerere care va însoţită de următoarele documente:
• Actul adiţional semnat de toate părţile care au încheiat contractul, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar;
• Dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere
• Împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării actului adiţional;
• Dovezile de reprezentativitate ale părţilor;
• Procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor
(2) După verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, părţile semnatare vor fi înştiinţate prin adresă scrisă, cu privire la înregistrarea/neînregistrarea actului adiţional de modificare a clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.
(3) Actele adiţionale înregistrate vor fi înscrise în registrul de evidenţă al contractelor colective de muncă.
CONCILIEREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ
Noţiunea de conciliere
A concilia înseamnă a pune de acord, a împăca, a înlătura divergenţele, contradicţiile dintre două sau mai multe păreri. În sens juridic, concilierea reprezintă încercarea de a aplana sau evita un litigiu prin împăcarea părţilor.
Reprezentarea părţilor la conciliere
Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere, sindicatele reprezentative sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor desemnează o delegaţie formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită în scris să participe la concilierea organizată de inspectoratul teritorial de muncă.
Din delegaţia sindicală pot face parte şi reprezentanţi ai federaţiei sau ai confederaţiei sindicale la care organizaţia sindicală este afiliată.
Poate fi aleasă ca delegat al sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor angajaţilor orice persoană care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate deplină de exerciţiu;
b) este angajat al unităţii sau reprezintă federaţia ori confederaţia sindicală reprezentativă la care organizaţia sindicală care a declanşat conflictul de muncă este afiliată.
Pentru susţinerea intereselor sale la conciliere, angajatorul sau organizaţia patronală desemnează printr-o împuternicire scrisă o delegaţie compusă din 2-5 persoane care să participe la conciliere.
Procedura de conciliere
Conflictul colectiv de muncă se declanşează la nivel de unitate numai după ce organizaţia sindicală reprezentativă sau reprezentanţii angajaţilor notifică angajatorului declanşarea conflictului colectiv de muncă şi sesizează în scris inspectoratul teritorial de muncă din judeţul în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii unităţii care au declanşat conflictul, în vederea concilierii.
Procedura de conciliere este obligatorie.
Sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris şi va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:
a) angajatorul sau organizaţia patronală, cu indicarea sediului şi datelor de contact ale acestuia/acesteia;
b) obiectul conflictului colectiv de muncă şi motivarea acestuia;
c) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 161-163 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, republicată;
d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere organizaţia sindicală reprezentativă sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, republicată conflictele colective de muncă pot fi declanşate în următoarele situaţii:
a) angajatorul sau organizaţia patronală refuză să înceapă negocierea unui contract ori acord colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un astfel de contract sau acord ori cel anterior a încetat;
b) angajatorul sau organizaţia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaţi;
c) părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.
În toate cazurile în care există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă, organizaţiile sindicale reprezentative sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, vor sesiza în scris angajatorul, respectiv organizaţia patronală despre această situaţie, precizând revendicările
angajaţilor, motivarea acestora, precum şi propunerile de soluţionare. Angajatorul este obligat să primească şi să înregistreze sesizarea astfel formulată.
Cerinţa se consideră îndeplinită şi în cazul în care revendicările, motivarea şi propunerile de soluţionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor cu ocazia întâlnirii cu reprezentanţii angajatorului ori ai organizaţiei patronale, dacă discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
Angajatorul sau organizaţia patronală are obligaţia de a răspunde în scris sindicatelor sau, în lipsa acestora, reprezentanţilor angajaţilor, în termen de două zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.
În situaţia în care angajatorul ori organizaţia patronală nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, sindicatele ori reprezentanţii salariaţilor, după caz, nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se poate declanşa.
Pe durata valabilităţii unui contract sau acord colectiv de muncă angajaţii nu pot declanşa conflictul colectiv de muncă.
În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, inspectoratul teritorial de muncă, în cazul conflictelor colective de muncă la nivel de unitate, desemnează delegatul său pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de muncă şi comunică datele persoanei desemnate atât organizaţiei sindicale ori reprezentanţilor angajaţilor, cât şi angajatorului sau organizaţiei patronale.
Inspectoratul teritorial de muncă convoacă părţile la procedura de conciliere, cu precizarea datei, orei şi locului, într-un termen ce nu poate depăşi 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului.
La data fixată pentru conciliere, delegatul inspectoratului teritorial de muncă verifică împuternicirile delegaţilor părţilor şi stăruie ca aceştia să acţioneze pentru a se realiza concilierea.
Susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părţi şi de delegatul inspectoratului teritorial de muncă.
Procesul-verbal se întocmeşte în original, câte unul pentru fiecare parte participantă la conciliere şi unul pentru inspectoratul teritorial de muncă, după caz.
În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, conflictul colectiv de muncă se consideră încheiat.
În situaţiile în care acordul cu privire la soluţionarea conflictului colectiv de muncă este numai parţial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul şi cele rămase nesoluţionate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părţi referitoare la acestea din urmă.
Inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia de a înfiinţa un registru unic privind evidenţa conflictelor colective de muncă sesizate.
Registrul unic privind evidenţa conflictelor colective de muncă sesizate va cuprinde următoarele rubrici:
• Părţile conflictului;
• Natura capitalului social al unităţii;
• Obiect de activitate conform cod CAEN:
• Ramura / sector de activitate;
• Sindicatul reprezentativ şi/sau afilierea
• Nume Lider Sindical şi telefon
• Nr. salariaţi ai unităţii;
• Nr. salariaţi aflaţi în conflict;
• Revendicările (obiectul conflictului colectiv de muncă) şi motivarea conflictului colectiv de muncă;
• Data expirării contractului colectiv de muncă (unde este cazul);
• Numele şi prenumele delegatului desemnat pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de muncă;
• Măsuri întreprinse de inspectoratul teritorial de muncă (data înregistrării sesizării la inspectoratul teritorial de muncă, ziua, ora şi locul desfăşurării concilierii);
• Rezultatul concilierii.
Informarea operativă a Ministerului Xxxxxx, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi a Inspecţiei Muncii
Inspectoratul teritorial de muncă are obligaţia de a întocmi „Fişa conflictului colectiv de muncă”(anexa nr. 5) care va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
• Părţile conflictului;
• Natura capitalului social al unităţii;
• Obiect de activitate conform cod CAEN:
• Ramura / sector de activitate;
• Sindicatul reprezentativ şi/sau afilierea
• Nume Lider Sindical şi telefon
• Nr. salariaţi ai unităţii;
• Nr. salariaţi aflaţi în conflict;
• Revendicările (obiectul conflictului colectiv de muncă) şi motivarea conflictului colectiv de muncă;
• Data expirării contractului colectiv de muncă (unde este cazul);
• Numele şi prenumele delegatului desemnat pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de muncă;
• Măsuri întreprinse de inspectoratul teritorial de muncă (data înregistrării sesizării la inspectoratul teritorial de muncă, ziua, ora şi locul desfăşurării concilierii);
• Rezultatul concilierii.
•
8. CUPRINS
Numărul componentei în cadrul procedurii operaţionale | Denumirea componentei în cadrul procedurii operaţionale | Pagina |
Coperta | ||
1 | Scopul procedurii operaţionale | 2 |
2 | Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale | 2 |
3 | Documente de referinţa (reglementari) aplicabile procedurate | 3 |
4 | Definiţii si abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura operaţională | 4 |
5 | Descrierea procedurii operaţionale | 6 |
6 | Dispoziţii finale | 17 |
7 | Cuprins | 17 |