HOTĂRÂREA nr. 593

HOTĂRÂREA nr. 593

din 21.07.2021

Dosar nr.: 436/2020

Petiția nr.: 3665/18.06.2020

Petent:

Reclamat: S.C. BETFAIR ROMÂNIA DEVELOPMENT S.R.L.

Obiect: Petentul reclamă discriminarea la care este supus din partea angajatorului, prin adresarea de injurii, prin neacordarea pauzelor de masă și desfacerea contractului de muncă, în legătură cu etnia căreia îi aparține (maghiară).

I. Numele, domiciliul sau reședința părților Numele, domiciliul și domiciliul petentului

Numele, domiciliul ales și sediul părții reclamate

1. S.C. BETFAIR ROMÂNIA DEVELOPMENT S.R.L., prin reprezentant convențional ales avocat Xxxxxx Xxxxx – Xxxxxxxx, mun. Cluj Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 77, clădirea A – B, etj. 4, jud. Cluj

II. Procedura de citare

3. Prin adresele xx. 3665/13.07.2020, respectiv 4192/13.07.2020 s-a realizat citarea părților în conformitate cu măsurile dispuse având în vedere contextul evoluției situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu solicitarea de a fi transmise completări la petiție, respectiv punctul de vedere în scris (precum şi orice alte acte sau dovezi), soluţionarea speţei urmând a se face în lipsă, odată cu exprimarea acordului părților din dosar, în termenul dat.

4. Odată cu formularea punctului de vedere înregistrat la C.N.C.D. cu nr. 5129/24.08.2020, reclamatul a solicitat soluționarea speței în lipsă.

5. Prin adresa xx. 5837/23.09.2020 a fost comunicat către petent punctul de vedere exprimat de reclamat, în vederea formulării concluziilor scrise.

III.Susținerile părților Susținerile petentului

6. Prin memoriul înregistrat la C.N.C.D. cu nr. 3665/18.06.2020, petentul reclamă

discriminarea la care este supus pe baza etniei, prin adresarea de injurii, prin neacordarea pauzelor de masă și desfacerea contractului de muncă, din motivul că

acesta că era singurul etnic maghiar din compania unde era angajat.

7. Petentul dorește să precizeze că hotărârea Colegiului director nr. 984 din 18.12.2018 emisă în dosarul nr. 194/2018 aflat pe rolul C.N.C.D. a fost luată fără probe, însă, pe rolul instanței civile, respectiv Curtea de Apel Cluj au fost administrate toate probele (cauză soluționată prin decizia civilă definitivă nr. 292/A/2020 din 18 mai 2020), astfel că, înțelege să formuleze o nouă petiție.

8. Petentul atașează decizia civilă la care face referire, respectiv decizia nr. 292/A/2020 din 18 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, sentința civilă nr. 1613/2019 din 28 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Cluj și răspunsul formulat de C.N.C.D. nr. 1095/02.03.2020.

9. Prin răspunsul înregistrat la C.N.C.D. sub nr. 6902/03.11.2020, petentul formulează răspuns la întâmpinarea depusă la dosar de reclamat și precizează că sancțiunea primită de reclamat a vizat contestaţia la decizia de concediere, și nu discriminarea, în consecință, nu ar fi vorba de o sancţiune dublă, așa cum susține reclamatul.

10. Concret, petentul adaugă că sancţiunea impusă de către instanţă reclamatului a presupus constatarea de nereguli la locul de muncă, angajarea pe alt post decât cel descris în contract, consumul de alcool la locul de muncă de către colegi și desfacerea ilegală a contractului de muncă.

11. De asemenea, în ceea ce priveşte dovezile, petentul face mențiunea că nu intra în obligația sa depunerea lor la dosar, întrucât acestea erau în posesia angajatorului, cu atât mai mult cu cât, chiar și în fața instanței judecătorești, reclamatul a tergiversat modul în care le-a prezentat.

12. Prin urmare, din momentul în care a primit conversaţiile care dovedesc faptul că i s- au adresat injuriile cu privire la etnia sa, a trecut mai mult de 1 an de zile, însă această întârziere nu îi este imputabilă.

13. Petentul transmite la dosar în data de 03.11.2020 înscrisuri înregistrate la C.N.C.D. sub nr. 6921/03.11.2020, prin care dorește să dovedească faptul că reclamatul a dorit să tergiverseze soluționarea cauzei în fața instanței de judecată, respectiv:

• Întâmpinarea formulată de petent la dosarul nr. 1280/117/2018 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj din 05.03.2020;

• Întâmpinarea reclamatului formulată în instanță la dosarul 1280/117/2018 din data de 24.03.2020;

• Răspunsul la întâmpinare formulat de petent în dosarul 1280/117/2020 din data de 07.05.2020.

Susținerile părții reclamate - S.C. BETFAIR ROMÂNIA DEVELOPMENT S.R.L.

14. Reclamatul formulează punct de vedere înregistrat la C.N.C.D. sub nr. 5129/24.08.2020 solicitând clasarea petiției, întrucât a fost formulată cu încălcarea art. 12 alin. 4 din Ordinul nr. 144/2008, iar, în subsidiar, respingerea petiției ca fiind tardiv formulată, respectiv ca inadmisibilă.

15. Reclamatul apreciază că se impune clasarea petiţiei, în temeiul prevederilor art. 12, alin. 4 din Ordinul nr. 144/2008, întrucât pretinsele fapte de disciminare sesizate în prezenta cauză au făcut obiectul dosarului nr. 194/2018, soluţionat prin Hotărârea

C.N.C.D. nr. 984/18.12.2019, prin care s-a dispus admiterea excepţiei de necompetență materială a C.N.C.D. invocată din oficiu, privind intrepretarea și aplicarea normei

juridice, prerogativa de a dispune aparținând exclusiv instanţelor de judecată, iar pe fond, nu s-a putut constata existența unui tratament diferenţiat, disciminatoriu, potrivit art. 2 alin. 1 și art. 1, lit. a din O.G. nr. 137/2000, din lipsă de probe, în conformitate cu art. 20 alin. 6 din O.G. nr. 137/2000 și art. 72 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor și sesizărilor, adoptată prin Ordinul nr. 144/2008.

16. Reclamatul consideră relevant a preciza că petentul nu a contestat hotărârea

C.N.C.D. în condiţiile reglementate de art. 20 alin. 9 din O.G. nr. 137/2000, ignoră principiul non bis in idem și își invocă, de fapt prin petiție, propria culpa conform art. 12, alin. 4 din Ordinul nr. 144/2008, astfel că, administrarea de probe, în noua petiție, pentru fapte deja tranşate prin hotărârea C.N.C.D., nu poate constitui, în opinia reclamatului, un argument legal spre a investi Consiliul cu reanalizarea lor, sens în care dispune textul art. 20, alin. 6 din O.G. nr. 137/2000, respectiv art. 11, alin. 1 din Ordinul nr. 144/2008.

17. Pe fond, reclamatul precizează că petentul a fost angajatul societății reclamate în perioada 15 ianuarie 2018 – 19 martie 2018, contractul său individual de muncă încetând în perioada de probă, din inițiativa societății, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. 3 din Codul muncii.

18. Astfel, reclamatul consideră că pretinsele discriminări sesizate prin petiția formulată aparţin perioadei de timp în care a deținut calitatea de angajat, ceea ce, categoric, face tardivă petiția sa. De altfel, aceleaşi fapte fuseseră invocate și în petiția nr. 1561/20.03.2018, fapt pentru care devine astfel, ea însăși, proba tardivității noii petiții.

19. Reclamatul mai adaugă că nu poate fi reținut nici argumentul potrivit căruia probele au fost obţinute în dosarul de instanţă nr. 1280/117/2018, ale cărei hotărâri au fost depuse în probațiune de către petent, întrucât aceste probe au fost depuse la dosar în faza de cercetare judecătorească, închisă la termenul de judecată din 7 iunie 2019, astfel cum se consemnează în mod expres în preambulul Hotărârii Tribunalului Cluj nr. 1613 din 28 iunie 2019.

20. Prin urmare, reclamatul apreciază că i-au fost, deci, cunoscute petentului, cu mai mult de un an înainte de a le valorifica în susţinerea actualei petiții. Mai mult, în aprecierea reclamatului, termenul de un an în care ar fi trebuit promovată petiția nu se raportează la momentul obţinerii probelor, ci, potrivit art. 20 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, "la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.”

21. În consecință, reclamatul solicită ca C.N.C.D. să aibă în vedere că, prin Decizia Curţii de Apel nr. 292/A/2020, societatea reclamată a fost obligată la plata de daune morale pentru aceleaşi fapte invocate și prin prezenta petiție.

22. Concret, în accepțiunea reclamatului, petentul a valorificat dispoziţiile art. 27 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, fapt pentru care, prin prezentul demers, s-ar solicita o nouă sancţiune pentru faptele deja sancţionate de instanţa de judecată, ceea ce ar contraveni, și sub acest aspect, principiului non bis in idem.

23. Concluzionând, reclamatul solicită, pentru motivele expuse deja, clasarea petiţiei, sau, în subsidiar, admiterea excepţiei tardivității introducerii ei, sau, respingerea ei ca inadmisibilă.

IV. Motivele de fapt şi de drept

Cadrul legal aplicabil. Dreptul național și internațional aplicabil / jurisprudența

24. Prevederile legislative relevante în prezenta cauză sunt următoarele:

1. Constituția României:

• Art. 1 Statul român: ”(...) (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(...)”

• Art. 4 Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni ”(...) (2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.”

• Art. 15 Universalitatea: ”(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”

• Art. 16 Egalitatea în drepturi: ”(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege. (...)”

• Art. 41 Munca şi protecţia socială a muncii ”(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.

(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege. (...)”

• Art. 53 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ”(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

2. O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare – art. 2 alin. 1: ”Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”

Principiile de analiză

25. Curtea Constituțională a statuat în mod constat că „principiul egalităţii implică un tratament egal pentru toţi cetăţenii aflaţi în situaţii egale”. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că „principiul egalității consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție nu presupune uniformitate, aça încât, dacă:

• la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal,

• la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Egalitatea părţilor nu exclude, ci chiar implică un tratament juridic diferenţiat”.

26. Prin urmare, se poate vorbi de o posibilă discriminare directă în condițiile în care o persoană este tratată în mod nefavorabil, prin comparație cu modul în care au fost sau ar fi tratate alte persoane aflate într-o situație similară, iar motivul acestui tratament îl constituie o caracteristică concretă a acestora, care se încadrează în categoria

„criteriului protejat”.

27. Astfel, în situaţia în care persoana care se consideră discriminată ar stabili o situaţie de fapt care să permită prezumţia existenţei unei discriminări directe sau indirecte pe baza unui criteriu interzis, punerea efectivă în aplicare a principiului egalităţii de tratament ar impune atunci ca sarcina probei să revină persoanei acuzate de discriminare, care ar trebui să dovedească că nu a avut loc o încălcare a principiului menţionat. În acest context, reclamatul ar putea contesta existenţa unei astfel de încălcări, stabilind prin orice mijloc legal, în special că tratamentul aplicat persoanei care se consideră discriminată este justificat de factori obiectivi şi străini de orice discriminare pe baza unui criteriu interzis.1

28. În conformitate cu dispoziţiile art. 63 din Procedura Internă de Soluţionare a Petiţiilor şi Sesizărilor publicată în M.Of. nr. 348 din 6 mai 2008, „(1) Colegiul director se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care nu mai necesită, în tot sau în parte, analizarea în fond a petiţiei”.

29. În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, Colegiul director reţine că „(1) Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”.

30. Corelativ circumstanţierii faptelor de discriminare raţione tempore, termenul

1 A se vedea în acelaşi sens şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, cauza Bilka Kaufhaus, parag.31; cauza C-33/89 Kowalska [1990] ECR I-2591, parag. 16; cauza C-184/89 Nimz [1991] ECR I-297 parag. 15; cauza C-109/88 Danfoss [1989] ECR 3199, parag. 16; cauza C-127/92, Enderby [1993] ECR 673

parag. 16.

prevăzut în art. 20 alin. 1 este un termen de procedură, reprezentând intervalul de timp înăuntrul căruia trebuie îndeplinit actul de sesizare al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la săvârşirea unor fapte sau acte de discriminare.

31. Din interpretarea acestor prevederi, Xxxxxxxx director reţine că legiuitorul a instituit un termen legal, circumscris unui interval determinat de timp, în speţă, de un an de zile, care începe să curgă de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă petentul de săvârşirea ei, constituind astfel un termen peremptoriu.

Aplicarea principiilor la speță

32. În fapt, Xxxxxxxx director este chemat să se pronunțe asupra posibilei discriminări prin încălcarea tratamentului egal la locul de muncă, prin adresarea de injurii de către colegi în legătură cu etnia căreia îi aparține (maghiară), prin neacordarea pauzelor de masă, respectiv desfacerea contractului de muncă.

33. Xxxxxxxx reține că faptele de discriminare sesizate în prezenta cauză au făcut și obiectul dosarului nr. 194/2018, soluţionat prin Hotărârea C.N.C.D. nr. 984/18.12.2019, prin care s-a dispus admiterea excepţiei de necompetență materială a C.N.C.D. invocată din oficiu, privind intrepretarea și aplicarea normei juridice, prerogativa de a dispune aparținând exclusiv instanţelor de judecată, iar pe fond, nu s-a putut constata existența unui tratament diferenţiat, disciminatoriu, potrivit art. 2 alin. 1 și art. 1, lit. a din

O.G. nr. 137/2000, din lipsă de probe, în conformitate cu art. 20 alin. 6 din O.G. nr. 137/2000 și art. 72 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor și sesizărilor, adoptată prin Ordinul nr. 144/2008.

34. De asemenea, Xxxxxxxx reține că petentul a contestat în instanță decizia de concediere nr. 324/19.03.2018 emisă de angajator - reclamatul în prezenta cauză, Tribunalul Cluj Napoca admițând în parte cererea de chemare în judecată formulată de petent prin sentința civilă nr. 1613/2019, cu acordarea daunelor morale solicitate. În judecarea cauzei au fost analizate aspectele care au vizat adresarea de injurii din partea colegilor, respectiv neacordarea pauzelor de masă și încetarea contractului de muncă în perioadă de probă conform art. 31 alin. 3 din Codul muncii.

35. În urma apelului formulat de angajator, Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat prin decizia civilă nr. 292/A/2020, cu schimbarea sentinței civile nr. 1613/2019 în sensul majorării daunelor morale stabilite în sarcina reclamatului (angajatorul).

36. Colegiul ia act de excepțiile invocate în cauză:

• excepția de tardivitate a introducerii plângerii invocată de reclamat.

• excepția inadmisibilității petiției invocată de reclamat – C.N.C.D. a analizat deja faptele prin hotărârea nr. 984/18.12.2019, iar instanța de judecată a sancționat deja faptele prin acordarea petentului a daunelor morale solicitate.

37. În drept, coroborat actului normativ care reglementează prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare precum şi atribuţiile şi domeniul de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Colegiul director trebuie să analizeze în ce măsură obiectul petiţiei este de natură să cadă sub incidenţa prevederilor O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

38. În conformitate cu dispoziţiile art. 63 din Procedura Internă de Soluţionare a Petiţiilor şi Sesizărilor, care prevăd „(1) Colegiul director se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care nu mai necesită, în tot

sau în parte, analizarea în fond a petiţiei”, Xxxxxxxx urmează a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor invocate.

39. Având în vedere situaţia de fapt şi în temeiul prevederilor art. 23 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, publicată în M.O. nr. 348 din 6 mai 2008, Xxxxxxxx director reține că excepţiile invocate de reclamat au fost puse în discuție și aduse la cunoștința petentului prin adresa nr. 5837/23.09.2020: ”Excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei poate fi ridicată de reclamat sau de membrii Colegiului director în cursul soluţionării petiţiei, sub condiţia prevăzută la art. 24.”

40. Astfel, Xxxxxxxx director reține faptul că petentul a fost angajatul societății reclamate în perioada 15 ianuarie 2018 – 19 martie 2018, cu contract individual de muncă înregistrat sub nr. 941/11.01.2018 în registrul de evidență a salariaților, contract care a încetat prin comunicarea către angajat a notificării nr. 324/19.03.2018, în perioada de probă de 90 de zile, din inițiativa societății, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. 3 din Codul muncii.

41. De asemenea, Xxxxxxxx reține că petentul a reclamat prin sesizarea ce face obiectul prezentului dosar fapte discriminatorii ce au presupus adresarea de injurii din partea colegilor, neacordarea pauzelor de masă și încetarea contractului de muncă din cauza faptului acesta că era singurul angajat etnic maghiar din companie, aspecte care au fost supuse analizei instanței de judecată pentru soluționarea dosarului nr. 1280/117/2018 aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

42. Concret, în luarea deciziei în sentința civilă nr. 1613/2019, instanța a analizat și reținut convorbirile aferente contului petentului, în calitate de angajat, prin intermediul programelor lynk și slack depuse la dosarul cauzei de către angajator, discuțiile legate de comportamentul colegilor față de petent din 14.02.2018, 15.02.2018, 25.02.2018.

43. Astfel, petentul a luat cunoștință de faptele apreciate drept discriminatorii în 14.02.2018, fapte susținute de probe administrate în fața instanței de judecată în baza sarcinii probei în conflictele de muncă instituită ca obligație a angajatorului, conform art. 272 din Codul muncii odată cu dezbaterea pe fond a cauzei în ședinta din 7 iunie 2019, iar petentul s-a adresat C.N.C.D. în data de 17.06.2020.

44. Prin urmare, termenul de 1 an reglementat în procedura de soluționare a sesizărilor adresate Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, din momentul în care petentul a luat la cunoștință de discriminarea pe baza etniei la care ar fi fost supus, respectiv de conversațiile pe care înțelege să le folosească drept material probator în susținerea propriilor afirmații a fost depășit, astfel cum însuși petentul admite prin răspunsul înregistrat la C.N.C.D. sub nr. 6902/03.11.2020.

45. Potrivit art. 20 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, ”Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârçirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoçtință de săvârçirea ei.”

46. Prin urmare, Xxxxxxxx director urmează a admite excepţia tardivității introducerii plângerii invocată de reclamat, fapt care face de prisos analiza celorlalte excepții sau fondul cauzei.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 20 alin. (2) din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu unanimitatea membrilor prezenţi la şedinţă,

COLEGIUL DIRECTOR HOTĂRĂŞTE:

1. Admiterea excepției tardivității introducerii plângerii conform art. 20 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, republicată;

2. O copie a prezentei hotărâri se va comunica părților.

V. Modalitatea de plată a amenzii: —

VI. Calea de atac şi termenul în care se poate exercita

Prezenta hotărâre poate fi atacată în termenul legal de 15 zile potrivit O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de discriminare şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ la instanţa de contencios administrativ.

Membrii Colegiului Director prezenți la ședința de deliberări desfășurată online în data de 21.07.2021 au fost: XXXXXXXX Xxxxx Xxxxxx – Membru, XXXXXXX Xxxxxx – Membru, XXXXX Xxxxx – Membru (online), XXXXXX XXXXXX – Membru, XXXX XXXXXXXX – Membru, XXXXX XXXXX – Membru, XXXX

Xxxxx –	Membru,	XXXXXXX Xxxxxxxx – Membru	(online), XXXX Xxxxxxx
Xxxxxx –	Membru.

Prezenta hotărâre va fi comunicată în baza Ordinului Președintelui CNCD nr. 138 din 24.03.2020.

XXXXXXXX XXXXX XXXXXX

Xxxxxx Xxxxxxxx Director, Președinte CNCD

Red.: C.J. și C.M.I.

Data redactării: 20.08.2021

Notă: Hotărârile emise de Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării potrivit prevederilor legii şi care nu sunt atacate în termenul legal, potrivit

O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de discriminare şi Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, constituie de drept titlu executoriu.