EXPUNERE DE MOTIVE
1. Obiectul propunerii
Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, la cea de a douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția de la Barcelona cu privire la modificările anexei II la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană.
2. Context
2.1. Convenția de la Barcelona și protocoalele la aceasta
Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane („Convenția de la Barcelona”) are drept obiectiv asigurarea gestionării durabile a resurselor marine și terestre naturale și protejarea mediului marin și a zonelor de coastă, prin prevenirea, reducerea și eliminarea poluării. Convenția de la Barcelona a intrat în vigoare la 9 iulie 2004.
Convenția de la Barcelona este completată de șapte protocoale referitoare la aspecte specifice ale conservării mediului în spațiul mediteraneean, printre acestea numărându-se și Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană (care a fost adoptat în 1995 și care înlocuiește protocolul corespunzător din 1982) și anexele la acesta.
Uniunea Europeană este parte la Convenția de la Barcelona1 și la protocoalele la aceasta2. Italia, Grecia, Spania, Franța, Slovenia, Malta, Cipru și Croația sunt, de asemenea, părți la Convenția de la Barcelona și la protocoalele la aceasta, împreună cu 13 țări mediteraneene care nu sunt membre ale UE.
2.2. A douăzecea reuniune ordinară a părților contractante
A douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția de la Barcelona va avea loc în perioada 17-20 decembrie 2017 la Tirana, Albania.
La reuniunea părților va trebui să se decidă, printre altele, cu privire la un act cu efecte juridice, și anume o propunere de modificare a anexei II (Lista speciilor pe cale de dispariție sau amenințate) la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană (denumit în continuare „protocolul”).
Procedura descrisă la articolul 23 din Convenția de la Barcelona se aplică în cazul adoptării oricărei modificări a anexelor la protocol. Modificările respective se adoptă cu o majoritate de trei pătrimi din voturile părților contractante la protocol. În conformitate cu articolul 25 din Convenția de la Barcelona, „Comunitatea Economică Europeană [...] își exercită dreptul de vot cu un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părți contractante la prezenta convenție și la unul sau mai multe protocoale; Comunitatea Economică Europeană […] nu își exercită dreptul de vot în cazul în care statele membre interesate îl exercită pe al lor și invers”.
2.3. Modificările avute în vedere în privința anexei II la protocol
La cea de a douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția de la Barcelona, care va avea loc în perioada 17-20 decembrie 2017, părțile trebuie să adopte o serie de modificări la anexa II la protocol („actul avut în vedere”).
Obiectivele actului avut în vedere sunt următoarele:
- adăugarea pe lista speciilor din anexa II la protocol a patru specii noi de Anthozoa (clasă de nevertebrate marine care include și coralii), și anume Isidella elongata, Dendrophyllia cornigera, Dendrophyllia ramea și Desmophyllum dianthus;
- actualizarea denumirii unui număr de specii de păsări marine și de coastă, având în vedere modificările taxonomice care au avut loc de la ultimele modificări ale anexelor la protocol.
Actul avut în vedere devine obligatoriu pentru părți în conformitate cu articolul 29 din Convenția de la Barcelona, care prevede că „[o]rice protocol la prezenta convenție este obligatoriu [...] pentru părțile contractante la protocolul în cauză”, și cu articolul 23, care prevede că „[a]nexele la prezenta convenție sau la orice protocol fac parte integrantă din convenție sau din protocol, după caz”.
3. Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene
Prin protocol se stabilește o listă a speciilor pe cale de dispariție sau amenințate și o listă a speciilor a căror exploatare este reglementată (articolul 12). Aceste două liste constituie anexa II și, respectiv, anexa III la protocol. Părțile contractante au obligația de a adopta măsuri concertate pentru a asigura protecția și conservarea speciilor de animale și de plante care figurează în aceste anexe.
În actul avut în vedere se propune, în primul rând, actualizarea denumirii unui număr de specii de păsări marine și de coastă, având în vedere modificările taxonomice care au avut loc de la ultimele modificări ale anexelor la protocol. Nu este vorba de modificări substanțiale sau materiale, ci doar de actualizarea denumirilor speciilor aflate deja pe listă.
În al doilea rând, prin actul avut în vedere se propune adăugarea pe lista speciilor din anexa II la protocol, a patru noi specii din clasa Anthozoa (Isidella elongata, Dendrophyllia cornigera, Dendrophyllia ramea și Desmophyllum dianthus).
Această a doua propunere a fost dezbătută în cadrul organismului tehnic de resort al convenției, la cea de a 13-a reuniune a punctelor focale pentru protocol, la care UE a fost reprezentată.
Cele patru specii de corali vizate sunt prezente în tipul de habitat de interes comunitar „recife”, a cărui conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare3, în conformitate cu anexa I la Directiva privind habitatele4. În particular, Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană5 include printre speciile care formează recifele din Marea Mediterană comunitatea Dendrophyllia ramea, comunitatea Dendrophyllia cornigera, faciesurile de Isidella elongata și comunitățile de corali albi, cum ar fi Lophelia pertusa și Madrepora oculata (cu care se știe că specia Desmophyllum dianthus este asociată). Cele patru specii sunt recunoscute ca fiind periclitate și sunt înscrise pe lista roșie a speciilor amenințate din Marea Mediterană6 (Dendrophyllia ramea este în prezent clasificată ca fiind vulnerabilă, Dendrophyllia cornigera și Desmophyllum dianthus sunt pe cale de dispariție, iar Isidella elongata este critic periclitată și este considerată aproape endemică). Trei dintre speciile vizate (D. xxxxx, X. cornigera și D. dianthus ) aparțin unui grup de corali duri care figurează în anexa II la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție și, prin urmare, în anexa B la Regulamentul (CE) nr. 338/977 (Regulamentul privind speciile faunei și florei sălbatice). Cele patru specii din clasa Anthozoa sunt expuse la numeroase efecte antropice în Marea Mediterană, printre cauze numărându-se pescuitul cu traule de fund, pescuitul bentonic cu paragate, introducerea de poluanți, forajele, încălzirea globală sau acidificarea oceanelor. Capacitatea lor de recuperare poate fi foarte redusă, din cauza ritmului lor de creștere relativ lent, a capacității reduse de dispersie și a duratei de viață relativ lungi. Chiar dacă informațiile științifice legate de populația celor patru specii menționate nu sunt numeroase, evidențele disponibile privind populațiile și observațiile calitative indică o regresie îngrijorătoare a habitatelor și/sau o scădere a populației.
Susținând aceste propuneri, Uniunea asigură coerența dintre acțiunile sale interne și cele externe.
Uniunea și-a asumat angajamente de cooperare internațională pentru protejarea biodiversității, în conformitate cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE și cu articolul 5 din Convenția Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (CBD), precum și cu deciziile luate în cadrul celei de a zecea, a douăsprezecea și a treisprezecea reuniuni a Conferinței părților la CBD, care au avut loc în Nagoya (2010)8, Pyeongchang (2014)9 și, respectiv, Mexico (2016). În această privință, speciile propuse pentru a fi incluse sunt în special vizate în Decizia XIII/1110 a celei de a treisprezecea Conferințe a părților la CBD, care promovează punerea în aplicare a unui plan de lucru specific voluntar privind biodiversitatea în zonele de apă rece, având drept obiectiv, printre altele, menținerea și îmbunătățirea rezistenței ecosistemelor în zonele de apă rece.
Prezenta propunere este, de asemenea, în concordanță cu îngrijorarea, exprimată la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din 2012, în ceea ce privește „vulnerabilitatea semnificativă a recifelor de corali și a mangrovelor la o serie întreagă de efecte, inclusiv cele provocate de schimbările climatice, de acidificarea oceanelor, de pescuitul excesiv, de practicile de pescuit distructive și de poluare” și cu angajamentul de „a sprijini cooperarea internațională în vederea conservării ecosistemelor recifelor de corali și ale mangrovelor și în vederea valorificării beneficiilor sociale, economice și de mediu ale acestora, precum și în vederea facilitării colaborării tehnice și a schimbului voluntar de informații”, asumat la aceeași conferință.
Propunerea contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă 14.2, și anume, „până în 2020 gestionarea și protejarea în mod durabil a ecosistemelor marine și de coastă pentru a se evita efectele negative semnificative, inclusiv prin întărirea rezistenței acestora, și luarea de măsuri pentru reabilitarea acestora astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive”.
Având în vedere cele de mai sus, Uniunea ar trebui să sprijine propunerea de modificare a anexei II la protocol.
4. Temei juridic
4.1. Temeiul juridic procedural
4.1.1. Principii
Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede ca stabilirea „pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului” să facă obiectul unei decizii.
Noțiunea de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Sunt, de asemenea, incluse instrumentele care nu au un caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii”11.
4.1.2. Aplicarea la cazul de față
Actul pe care reuniunea părților contractante la Convenția de la Barcelona este invitată să îl adopte este un act cu efecte juridice. Actul avut în vedere va avea caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, în conformitate cu articolele 23 și 29 din Convenția de la Barcelona. Temeiul juridic procedural al deciziei propuse este, prin urmare, articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
4.2. Temeiul juridic material
4.2.1. Principii
Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii.
4.2.2. Aplicarea la cazul de față
Obiectivul și conținutul actului avut în vedere se referă la mediu. Temeiul juridic material al deciziei propuse este, prin urmare, articolul 192 alineatul (1) din TFUE.
4.3. Concluzie
Temeiul juridic al deciziei propuse ar trebui să fie articolul 192 alineatul (1) din TFUE, coroborat cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
2017/0263 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, la cea de a douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane, cu privire la propunerea de modificare a anexei II la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane („Convenția de la Barcelona”) a fost încheiată de către Comunitate în conformitate cu Decizia 1999/802/CE12 a Consiliului și a intrat în vigoare la 9 iulie 2004.
(2) Uniunea este, de asemenea, parte la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană (denumit în continuare „protocolul”), care a fost încheiat de Comunitate în conformitate cu Decizia 1999/800/CE13 a Consiliului și a intrat în vigoare la 12 decembrie 1999.
(3) În temeiul articolului 18 din Convenția de la Barcelona, una dintre funcțiile reuniunilor părților contractante este de a adopta, a revizui și eventual a modifica anexele la această convenție și la protocoalele adiționale.
(4) Cea de a douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția de la Barcelona este programată să aibă loc în perioada 17-20 decembrie 2017. Printre punctele de pe ordinea de zi a reuniunii se află adoptarea unor modificări la anexa II la protocol.
(5) Scopul modificărilor respective este de a se adăuga patru noi specii din clasa Anthozoa (Isidella elongata, Dendrophyllia cornigera, Dendrophyllia ramea și Desmophyllum dianthus) pe lista speciilor care figurează în anexa II la protocol și de a se actualiza denumirea unui număr de specii de păsări marine și de coastă de pe lista respectivă, având în vedere anumite modificări taxonomice care au avut loc de la ultimele modificări ale anexelor la protocol.
(6) Este indicat să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul celei de a douăzecea reuniuni ordinare a părților contractante la Convenția de la Barcelona, având în vedere faptul că modificările la anexa II la protocol vor fi obligatorii pentru Uniune.
(7) Cele patru specii din clasa Anthozoa propuse pentru a fi incluse în anexa II la protocol sunt prezente în tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare, astfel cum este prevăzut în anexa I la Directiva 92/43/CEE a Consiliului14. Trei dintre aceste specii sunt, de asemenea, incluse în anexa II la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, care este pusă în aplicare în Uniune prin anexa B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului15. Toate speciile propuse pentru a fi incluse sunt amenințate în Marea Mediterană și, prin urmare, au nevoie de protecția sporită împotriva activităților umane care este prevăzută în protocol.
(8) Întrucât propunerea de decizie care trebuie adoptată la cea de a douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția de la Barcelona se referă la modificarea anexei II la protocol, este necesară publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene după adoptare.
(9) La cea de a douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția de la Barcelona, Uniunea urmează să fie reprezentată de Comisie, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Statele membre trebuie să sprijine poziția Uniunii în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TUE,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, la cea de a douăzecea reuniune ordinară a părților contractante la Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane („Convenția de la Barcelona”) este de a susține propunerea de decizie de modificare a anexei II la Protocolul privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană („protocolul”) în ceea ce privește:
adăugarea următoarelor specii:
Dendrophyllia cornigera;
Dendrophyllia ramea;
Desmophyllum dianthus;
Isidella elongata;
modificările prevăzute în anexă ale denumirilor speciilor de păsări marine și de coastă, necesare ca urmare a unor modificări taxonomice.
Articolul 2
După adoptare, decizia la care face referire articolul 1 se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Comisiei și statelor membre.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
1Decizia 77/585/CEE a Consiliului din 25 iulie 1977 de încheiere a Convenției privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării și a Protocolului privind prevenirea poluării Mării Mediterane prin operațiunile de descărcare efectuate de nave și aeronave (JO L 240, 19.9.1977, p. 1) și Decizia 1999/802/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999 privind acceptarea modificărilor la Convenția privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării și la Protocolul privind prevenirea poluării prin operațiunile de descărcare efectuate de nave și aeronave (Convenția de la Barcelona) (JO L 322, 14.12.1999, p. 32).
2Decizia 1999/800/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999 privind încheierea Protocolului privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană și privind acceptarea anexelor la protocolul respectiv (Convenția de la Barcelona) (JO L 322, 14.12.1999, p. 1).
3Conform definiției de la articolul 1 litera (l) din Directiva privind habitatele, aria specială de conservare înseamnă un sit de importanță comunitară desemnat de către un stat membru prin acte administrative sau clauze contractuale, în care se aplică măsurile de conservare necesare pentru menținerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și/sau a populațiilor din speciile pentru care a fost desemnat respectivul sit.
4Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
5Manual de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană – EUR 28, adoptat de Comitetul privind habitatele la 4 octombrie 1999 (versiunea EUR 15) și modificat ultima dată în aprilie 2013, xxxx://xx.xxxxxx.xx/xxxxxxxxxxx/xxxxxx/xxxxxxxxxxx/xxxxxxxxxxxxxxxxx/xxxx/Xxx_Xxxxxx_XX00.xxx.
7Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (JO L 61, 3.3.1997, p. 1).
8Dec. X/2, Strategic Plan for Biodiversity 2011-2020 and the Aichi Biodiversity Targets (Planul strategic în domeniul biodiversității pentru perioada 2011-2020 și obiectivele stabilite la Aichi pentru biodiversitate), inclusiv obiectivul nr. 10 pentru biodiversitate stabilit la Aichi, potrivit căruia „până în 2015, multiplele presiuni antropice asupra recifelor de corali și a altor ecosisteme vulnerabile afectate de schimbările climatice sau de acidificarea oceanelor trebuie să fie reduse la minimum, astfel încât să se mențină integritatea și funcționarea acestora”.
9Dec. XII/23, anexa, Priority actions to achieve Aichi Biodiversity Target 10 for coral reefs and closely associated ecosystems (Acțiunile prioritare pentru atingerea obiectivului nr. 10 pentru biodiversitate stabilit la Aichi în ceea ce privește recifele de corali și ecosistemele strâns legate de acestea).
10Dec. XIII/11, Voluntary specific workplan on biodiversity in cold-water areas within the jurisdictional scope of the convention (Plan de lucru specific voluntar privind biodiversitatea în zonele de apă rece din jurisdicția convenției).
11Cauza C-399/12, Germania/Consiliul (OIV), ECLI:EU:C:2014:2258, punctele 61-64.
12Decizia 1999/802/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999 privind acceptarea modificărilor la Convenția privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării și la Protocolul privind prevenirea poluării prin operațiunile de descărcare efectuate de nave și aeronave (Convenția de la Barcelona) (JO L 322, 14.12.1999, p. 32).
13Decizia 1999/800/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999 privind încheierea Protocolului privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană și privind acceptarea anexelor la protocolul respectiv (Convenția de la Barcelona) (JO L 322, 14.12.1999, p. 1).
14Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
15Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (JO L 61, 3.3.1997, p. 1).
RO RO