Memoriu de prezentare

Anexa nr.5.E la procedura

Memoriu de prezentare

I. Denumirea proiectului: PNRR: Impadurirea terenurilor agricole detinute de Xxxxxxxxx Xxxxxxxxx- Xxxxxxxxxxx-Suceava.

II. Titular:

XXXXXXXXX XXXXXXXXX, persoana fizică, cu domiciliul in mun. Fălticeni str. Xxxxxxxx Xxxxxxx,bl.4,sc B,et 2 ap.10, Jud. Suceava, posesor al CI, seria , nr.

, emis de SPCLEP Falticeni, la

email :

data de 27.03.2018, CNP ,

, telefon .

– numele persoanelor de contact: XXXXXXXXX XXXXXXXXX

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) un rezumat al proiectului;

Terenul de împădurit se află situat în extravilanul localității Horodniceni, județul Suceava și are o suprafață totală de 11,3 ha formata din 1 trup distinct, categorie de folosintă arabil.

Terenul are categoria de folosinta arabil si nu are un grad ridicat de expunere la riscuri climatice, dar prezinta forme de degradate(eroziune slaba de suprafata datorita pantei si precipitațiilor).

Situatia suprafetelor si a documentelor de utilizare a terenului de impadurit:

- Contract de arenda nr. 279/25.08.2023

- Contract de arenda nr. 281/30.08.2023

- Contract de arenda nr. 282/30.08.2023

- Se ataseaza plan de amplasament. Beneficiarul

Beneficiarul proiectului este domnul XXXXXXXXX XXXXXXXXX, persoana fizică, cu domiciliul in mun. Fălticeni str. Xxxxxxxx Xxxxxxx,bl.4,sc B,et 2 ap.10, Jud.

al CI, seria ,

Suceava, posesor 27.03.2018, CNP

nr.

, email :

, emis de SPCLEP Falticeni, la data de

.com, telefon

Elaboratorul proiectului

Proiectul de împădurire este elaborat de către XXXXXXX XXXXXX, persoană fizică atestată pentru proiectarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic, conform certificatului de atestare nr. 573/24.03.2017. (domeniul proiectare 5a, grupa 6g).

Terenul nu este inclus in planuri sau programe nationale de amenajare a teritoriului ca zona deservind unui interes public major, conform adresa CJ Suceava NR. 23454/08.09.2023.

Terenul nu face obiectul unor litigii.

Terenul detine Avizul de Principiu nr. 19593/29.08.2023 emis de G.F Suceava, fiind eligibile/pretabile pentru impadurire.

Terenul a primit Avizul Favorabil nr. 22400/27.09.2023 emis de G.F Suceava pentru demararea lucrarilor de impadurire.

Soluţia tehnică

Proiectantul a identificat doua unitati stationale aferenta poligonului cu suprafata de 11,3 ha denumite in cadrul proiectului :U.S.1 si US.2

Stabilirea soluţiilor tehnice la împădurirea terenurilor NORMALE și DEGRADATE se face conform „Normelor tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate”, după metoda C. Traci.

Soluția tehnică pentru terenul care face obiectul studiului, se refera la compoziția de împadurire, schema de plantare, numărul de puieți la hectar, tehnologia de plantare, de pregătire a terenului și a solului, precum și lucrările necesare până la realizarea stării de masiv.

Grupa stațională, compoziția de împădurire, schema de plantare și desimea puieților.

Încadrarea în tipurile staţionale s-a făcut după criteriile menţionate mai sus, tipurile staţionale încadrându-se la rândul lor în grupe staţionale (GS) care, în conformitate cu Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate și Ghid de bune practici privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate (ediția 2022). fac recomandări exacte cu privire la compoziţia de împădurire, tehnica de pregătire a terenului şi solului, tehnicile de împădurire, volumul completărilor şi lucrările de întreţinere necesare.

În conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru împădurirea terenurilor degradate (ediţia 2022) si urmare a cartarii pedostationale(intocmirii fisei unitatii stationale) terenul se suprapune cu doua unitati stationale US1- 6,0 ha si US 2 -5,3 ha, care corespund următoarei grupe staţionale:

G.S. 8 – Teren arabil cu eroziune slabă (e0), cu sol preluvosol tipic, textura mijlocie, ph slab acid, continut bun de humus,continut mediu de azot si fosfor, continut mic de potasiu si carbonati,slab salinizat, moderat profund, versant slab inclinat panta sub 15 grade ,fără schelet în primii 150 cm (TSD: ED1V).

Pentru U.S.1 S= 6,0 ha se propune o formula de impadurire care promoveaza cultura amestecata cu specii principale de baza cat si de amestec(pondere de 75%), dar si specii de arbuști(pondere 25%),pe o suprafata de 6 ha. Aceste compozitii sunt mai stabile, utilizeaza mai bine spatiul aerian si edafic, mentin fertilitatea solului si sunt mai rezistente la actiunea negativa a factorilor biotici si abiotici:

- Formula impadurire principala 50St 10Ci 10Pa 5Te 25Al

- Formula impadurire alternativa 60 St 10Te 10 Ca 20 Al

Schema de plantare: amestec grupat (pe randuri pichetate) in biogrupe de 100-1000mp/ (2x1m), sau pe randuri.

Desimea culturilor: 5000 puieti/ha. Decizia de a folosi desimea de 5000 puieti/ha se justifica prin faptul ca terenul pe care se instaleaza plantatia este unul fertil(fertilizat annual cu ingrasaminte chimice), fiind cultivat de fermieri anual in ultimii 30 ani.Din experienta anterioara, reusita de prindere pe astfel de terenuri este una care depaseste procentul de 90%, astfel consideram faptul ca 5000 puieti/ha sunt suficienti pentru instalarea plantatiei si obtinerea stadiului de masiv in termenul prevazut in normele tehnice.

Pentru U.S.2 S= 5,3 ha se propune o formula de impadurire care promoveaza cultura salcamului.

- Formula impadurire principala 75 Sc 12,5 Fr 12,5 Al

- Formula impadurire alternativa 75 Sc 25 Al

Schema de plantare: 3 randuri salcam 1 rand Frasin 1 rand alun(alunul se poate introduce in biogrupa)

Desimea culturilor: 5000 puieti/ha

In urma interpretarii datelor climatice si edafice rezulta faptul ca toate speciile din formula de impadurire se preteaza a fi folosite la impadurire deoarece se incadreaza in limitele valorilor factorilor determinanti ecologici atat climatici(altitudine, temperatura,precipitatii, umiditate relativa) cat si edafici(profunzime,aprovizionare cu apa, argila, humus, reactie ph, baze de schimb, carbonati etc).

Tehnologia de lucru, pe unități staționale/pe formule de împădurire

Tehnologia de lucru prevede modul de instalare al plantaţiilor, volumul completărilor şi lucrările de întreţinere necesare pentru ca plantaţia să evolueze corespunzător şi să închidă masivul la termenul stabilit.

A. Descrierea lucrărilor de pregătire a terenului și a solului

Conform Normelor tehnice pentru împădurirea terenurilor degradate se impun următoarele lucrări:

a) Lucrări de pregătire a terenului

Nu este cazul deoarece terenul este unul arabil, cultivat an de an cu porumb,grau, rapita. Nu sunt necesare lucrari de curatare/amenajare a terenului.

b) Lucrările de pregătire a solului- constau în pregatirea solului inainte de plantat prin arat(adancime de 40cm) si discuit sau frezat. Aceasta operație urmărește reținerea apei din precipitații si afanarea solului.

B. Descrierea lucrărilor de înființare a plantației

Înființarea plantației cuprinde următoarele categorii de lucrări:

▪ transportul puieților din pepinieră până la terenul de împădurit;

▪ săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților;

▪ transportul puieților prin purtare directă;

▪ pichetarea terenului în vederea împăduriri;

▪ plantarea puieților în gropi;

▪ retezarea tulpinii puieților la foioase, daca este cazul.

Plantarea puieților

Plantarea puieților se face în teren pregătit prin lucrari mecanizate de arat si discuit.

În vederea asigurării reușitei lucrărilor de împădurire se recomandă respectarea cu stricțete a regulilor de transport, manipulare, depozitare și plantare a puieților.

Transportul puieților până la destinație

Se va face cu mijloace de transport acoperite în vederea protejarii rădăcinilor puieților de acțiunea dăunătoare a vântului și a razelor solare. Snopii de puieți se vor așeza în straturi. Între straturi, inclusiv deasupra, dedesubt și pe lateral, se va așterne câte un strat de mușchi, litiera sau paie umede.

Puieții vor fi aduși la locul de plantare pe măsură ce vor fi puși în operă.

Pentru a preîntâmpina uscarea rădăcinilor, depozitarea puieților se va face în șanțuri speciale în care se vor păstra până la plantare. Pentru aceasta operație se alege un loc mai ridicat, în incinta șantierului de împădurit, cu solul suficient drenat. Săparea șanțului se face cu unelte manuale în vederea depozitării puieților și aruncarea laterala (pe mal) a pământului rezultat.

Șantul de depozitare a puieților va avea lățimea de 40 cm și adâncimea de 30 cm. Se vor face 2 șanțuri, astfel încat transportul prin purtat direct să se execute pe o distanță mai mică. Transportul puieților prin purtare directă constă în scoaterea legăturilor de puieți din șanț și formarea sarcinii de transport, transportul sarcinii cu puieți la locul de plantare, așezarea provizorie a legăturilor cu puieți în șanț, deplasarea execuntului la șanț. Lungimea șantului va fi funcție de numărul de puieți, acesta va avea orientarea după direcția nord-sud. Peretele de la capatul sudic al șantului se sapă înclinat la 45o și pe acesta se așeaza într-un singur rând mănunchiurile de puieți. Peste fiecare rând se pune un strat de pământ umezit de 10-12 cm, cu care se acoperă în întregime rădăcinile puieților și o porțiune de 2-3 cm din tulpină. Se așeaza apoi alte rânduri de mănunchiuri

intercalate cu pământ umezit și bine tasat, până la epuizarea întregii cantități. Săparea se va face manual cu cazmaua.

În vederea plantării puieților se execută pichetarea terenului folosindu-se sârma de trasare a rândurilor și fixarea tărușilor în dreptul semnelor de pe sârmă. Pichetarea se va face pentru schema de plantare de 2m x 1m cu o desime de 5000 puieti la hectar.

Se vor confecțona țărușii din resturi de exploatare mărunte, apropierea acestora pe distanță medie de 50 m, orientarea și fixarea sârmei, înfingerea țărușilor în sol în dreptul semnelor de pe sârmă.

După pichetare se vor săpa gropile cu dimensiunile 40 x 40 x 40 cm pentru plantare.

Săparea gropilor se va face cu cazmaua sau cu motoburghiul cu diametrul de minim 30cm. Se scoate pământul la marginea gropii (pământul vegetal din straturile superioare se pune separat de cel din straturile inferioare), se aleg pietrele, rădacinile, rizomii și alte resturi vegetale, acestea se așează pe spațiile dintre gropi, se culeg și distrug larvele sau insectele dăunătoare. Pământul rezultat se va așeza separat, în doua părți, pentru ca stratul de pământ vegetal de la suprafață să fie folosit la acoperirea rădăcinilor.

Afânarea solului de pe fundul gropii sau formarea unui mușuroi, întroducerea puietului în groapă, răsfirarea rădăcinilor, tragerea pământului vegetal în groapă până la jumătate din adâncimea acesteia, se mișcă ușor puietul în plan vertical și orizontal până intră pământul printre rădăcini și acestea ajung în poziție verticală, se aliniază puietul și se face prima bătătorire cu piciorul, apoi se pune pământ în gropa în 1-2 reprize urmate de tasări ale solului până ce groapa se umple, apoi se așează un strat de sol afânat peste ultimul strat bătătorit.

Tipul de împrejmuire propus. Justificarea realizării împrejmuirii

Necesitatea împrejmuirii plantației

Imprejmuirea terenului este necesara deoarece:

- Asigura integritatea plantației;

- Elimina pierderile survenite ca urmare a distrugerii puieților forestieri prin călcare, rupere și roadere mai ales de către caprine,dar si distrugerilor ce pot fi produse de utilajele agricole ale fermierilor limitrofi.

- Elimina pierderile provocate puieților forestieri de speciile din fauna sălbatică precum capriorul și iepurele de câmp (roaderi și zdreliri);

- Diminuiază costurile privind paza vegetației forestiere prin stoparea accesului localnicilor și a crescătorilor de animale, care intenționează să sustraga material lemnos.

Descrierea lucrării de împrejmuire.

După pregătire se va proceda la împrejmuirea terenului cu gard de plasa de sârmă impletita și spalieri beton/pari lemn(distanta dintre pari 2,5 m), perimetru total 1761

ml. La construcția gardului se vor respecta limitele menționate în proiect (lista coordonatelor stereo).

În mod obligatoriu gardul se va construi înainte de începerea lucrărilor de împădurire.

Descrierea lucrărilor de întreținere a plantației, pe ani

Executarea întreținerilor

Pentru reușita culturilor solul trebuie să fie menținut într-o bună stare de afânare și lipsit de buruieni.

1. Mobilizarea mecanizata si manuala a solului

Mobilizarea mecanizata a solului se face cu tractor de mici dimensiuni si freza pe întreaga suprafață, intre randurile de puieți. Mobilizarea manuala a solului se face cu sapa pe randurile de puieti.Aceasta se va executa cu sapa agricola/forestieră și constă în săparea solului cu sapa, spargerea bulgărilor, înlaturarea pietrelor și resturilor vegetale din sol și smulgerea buruienilor din jurul puieților.

Mobilizarea solului se va executa din anul 1 până în anul 5, astfel:

In US 1,2 se vor executa:

▪ 3 mobilizări în anul 1;

▪ 3 mobilizări în anul 2;

▪ 3 mobilizări în anul 3;

▪ 2 mobilizare în anul 4;

▪ 1 mobilizare în anul 5.

2. Revizuirea plantațiilor

Revizuirea se va face în primăvara anului următor. Aceasta consta în acoperirea cu pământ a rădăcinilor puieților prin tragerea solului vegetal în jurul lor cu sapa, tasarea pământului, îndepărtarea puieților culcați de iarba sau lăstărișuri, despotmolirea puieților, îndepărtarea din jurul puieților a malului și a resturilor aduse de ape.

Revizuirile se vor executa:

în US 1,2 :

▪ 1 revizuire în primul an;

▪ 1 revizuire în anul al 2 lea

3. Descopleșirea puieților

Această intervenţie urmăreşte protejarea puieților împotriva buruienilor care-i pun în pericol existenţa sau care pot să-i împiedice dezvoltarea. Lucrarea se execută numai pe porţiunile pe care există pericolul copleşirii puieților, stabilirea suprafeţei efective făcându-se prin observaţii şi amplasarea unor pieţe de probă. Descopleşirea se va efectua odată sau de două ori pe an, prima intervenţie făcându-se după o lună de la începerea sezonului de vegetaţie pentru ca puieţii să

se fortifice înainte de venirea perioadei cu arşiţă. A doua descopleşire se execută în septembrie numai dacă există pericolul ca ierburile şi buruienile prin înălţime şi densitatea lor să determina la venirea zăpezii, culcarea puieţilor. Masa vegetală rezultată din descopleşire se depozitează astfel încât să nu stânjenească puietii.

Descoplesiri se vor efectua în US 1,2:

▪ 1 în anul 4;

▪ 1 în anul 5.

4. Completări

Completările se prevăd obligatoriu în cazul pierderilor grupate, îndiferent de reuşita regenerării şi de anul când apar aceste pierderi, până la realizarea stării de masiv. Procentul de completare se va face pe baza datelor din controlul anual al regenerărilor. Speciile ce se introduc prin completări, vor trebui să asigure proporţiile stabilite prin compoziţiile de regenerare.

Modul de lucru la executarea completărilor este acelaşi ca şi în cazul plantaţiilor, exceptând pichetarea terenului în vederea împăduririi, gropile de plantare vor fi săpate în locul puieţilor uscaţi.

Completările se vor face în anul II, III, iar volum acestora va depinde de rezultatul controlului annual, cu precizarea ca normele tehnice specifica un procent al completarilor de 20% in anul 1 si 10% in anul 2.

Necesarul de puieți, pe specii și pe ani

U.S/Spr. ha

Formulă U.S/for

Nr.

Anul I

Anul II

Anul III

To

T

Stabilirea necesarului de puieţi s-a făcut luând în considerare schema de plantare de 2mx1m cu 5000 puieti/ha, procentele de completări aferente compoziţie de împădurire şi eşalonarea la plantare a suprafeţei care face obiectul proiectului.

	împădurire	m.	puieti/ha	Plantare	total	%compl.	total	%compl.	to
U.S. 1	50St	3	5000	15000	15000	0,20	3000
6	10Ci	0,6	5000	3000	3000	0,20
	10Pa	0,6	5000	3000	3000
	5Te	0,3	5000	1500
	25Al	1,5	5000
U.S.2	75Sc	3,975
5,3	12.5Fr

Toți puieții care se vor achiziționa și folosi la împădurire, total 56.500 puieti (la care se adauga procentul de completari) , vor respecta prevederile Legii 107/2011.

Controlul anual al regenărilor

Numărul şi mărimea suprafeţelor de control pentru efectuarea controlului anual al împăduririlor se stabilesc în conformitate cu prevederile Normelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerarilor aprobat prin OM 2537/2022 şi se amplaseaza în teren imediat după terminarea plantării, servind la recepția lucrărilor efectuate. În pieţele de control instalate se verifică respectarea densităţii, compoziţiei de împădurire şi procetului de prindere a puieţilor. Suprafeţele de control sunt permanente ca amplasament până la reuşita definitivă și se materializează în teren prin borne, care sunt amplasate în centru când forma suprafeței de control este un cerc sau într-un colţ când forma pieţei este pătrată sau dreptunghiulară. Xxxxx va purta un număr de ordine care va corespunde cu înregistrarea din carnetul de teren și va avea semnalizat prin săgeţi direcţia celorlalte două laturi (lungimea și lăţimea), celălalte trei colțuri

se materializează prin ţăruşi bine bătuţi în pământ.

În funcţie de mărimea suprafeţelor plantate (unităţi amenajistice), mărimea suprafeţelor de control vor fi după cum urmează:

- pentru suprafeţele mai mici de 0,25 ha se va face inventariere integrală;

- pentru suprafeţe mai mici de 5 ha se impun pieţe de 100 mp;

- pentru suprafeţe mai mari de 5 ha sunt eficiente pieţele de 200 mp.

Suprafaţa însumată a pieţelor din totalul suprafeţei pe care se face evaluarea trebuie să reprezinte:

▪ 8% din suprafaţa culturii, pentru suprafeţe mai mici de 5 ha;

▪ 4% din suprafaţa culturii, pentru suprafeţe între 5 şi 10 ha;

▪ 2% din suprafaţa culturii pentru suprafeţe mai mari de 10 ha.

În plantaţiile ce fac obiectul prezentului proiect, se vor realiza pieţe dreptunghiulare de 100 mp, care se vor dipune în rânduri pe curba de nivel, respectându-se distanţele de la marginile plantaţiei asemănător figurii alăturate.

Distanţele dintre pieţe vor diferi în funcţie de numărul de pieţe la hectar, calculul necesarului de pieţe fiind făcut în tabelul de mai jos.

Unitate stațională	Suprafața/ ha	Supraf. Însumată a piețelor		Forma piețelor	Nr. piețe	Distanțe între piețe
		%	mp
U.S.1	6	4%	2400	10 m x 20 m	12	50m x 50 m
U.S.2	5,3	4%	2120	10 m x 20 m	11	50m x 50 m
	11,3		4520		23

În situaţia schemelor de împădurire cu biogrupe, când se constată că schema regulată de dispunere a pieţelor de control nu surprinde realitatea din teren, se vor amplasa suplimentar alte suprafeţe de control care să redea cât ma bine situaţia culturii respective.

b) justificarea necesității proiectului;

Beneficiarul investiţiei pentru care se solicită ajutor de stat privind acordarea sprijinului financiar prin PNRR/2022/C2/ I.1.A „ Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane este domnul Xxxxxxxxx Xxxxxxxxx.

Realizarea proiectului de împădurire propus de către Xxxxxxxxx Xxxxxxxxx poate reprezenta un îndemn convingător pentru deţinătorii de terenuri din zonă să apeleze la oportunităţile de finanţare ale PNRR sau ale altor forme de finanţare pentru împăduriri, astfel ca în următorii ani, astfel de exemple să prolifereze şi să contribuie la creşterea semnificativă a suprafeţei de pădure în aceste zone.

Pădurile nou create vor reprezenta beneficii sociale după cum urmează:

a. pe termen scurt:

- prin crearea unui important număr de locuri de muncă;

- prin creşterea tonusului psihologic al populaţiei;

b. pe termen mediu şi lung:

- prin stoparea fenomenelor de degradare a versanţilor;

- prin crearea unor resurse locale de material lemnos şi produse accesorii ale pădurii;

- prin ameliorarea peisajului şi celelate beneficii eco-sociale cunoscute;

- prin crearea unor locuri de muncă legate de administrarea şi exploatare resurselor pădurii;

- prin creşterea valorii economice a terenurilor împădurite precum şi a celor limitrofe.

c) valoarea investiției;

Valoarea totala a investiției
Specificatii (valori in euro)		Costuri unitare trupuri de padure	U.M	Unitate stationala		TOTAL GENERAL
				Suprafata (ha)	Valoare prima	Suprafata (ha)	Valoare prima
Prima 1							63635
1	Proiect tehnic	Cost elaborare proiect		Ha*2%*21950+1700		11,3	6661
	Împrejmuire	1682	100ml	17,61	29620		29620
U.S. 1 =6 ha
2	Înfiinţare	4559	ha	6	27354	6	27354
Prima 2							73344
4	Întreţinere anul 1	2933	ha	6	17598	6	17598
5	Întreţinere+comp letări anul 2	3784	ha	0	00000	0	00000
6	Întreţinere +completări anul 3	2861	ha	6	17166	6	17166
7	Întrețineri anul 4	1699	ha	6	10194	6	10194
8	Întreținerianul 5	947	ha	6	5682	6	5682
Compensatii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol (12 ani)
10	Marja neta standard	190	ha	6	13680	6	13680
TOTAL FARA COMPENSATII							136979
TOTAL CU COMPENSATII							150659
U.S. 1 = 5.3 ha
2	Înfiinţare	6021	ha	5,3	31911	5,3	31911
Prima 2
4	Întreţinere anul 1	2409	ha	5,3	12768	5,3	12768
5	Întreţinere+comp letări anul 2	2749	ha	5,3	14570	5,3	14570
6	Întreţinere +completări anul 3	1459	ha	5,3	7733	5,3	7733
Compensatii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol (12 ani)
10	Marja neta standard	190	ha	5,3	12084	5,3	12084
TOTAL FARA COMPENSATII							66981
TOTAL CU COMPENSATII							79065
Total fără compensații Total compensații							203960
							229724

d) perioada de implementare propusă;

În situaţia începerii lucrărilor in toamna anului 2023, proiectul va putea fi realizat în perioada:

15.10.2023 – 15.10.2043, pe parcursul a 20 sezoane de vegetaţie.

e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente);

Depunem anexat plansa aferenta proiectului de impadurire

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:

– profilul și capacitățile de producție;

Nu este cazul

– descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz);

Nu este cazul

– descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea;

Nu este cazul

– materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora;

Puieti forestieri, pari de lemn/spalieri, plasa impletita(pentru imprejmuirea plantatiei).

– racordarea la rețelele utilitare existente în zonă;

Nu este cazul

– descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției;

Nu este cazul

– căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

Nu este cazul

– resursele naturale folosite în construcție și funcționare;– metode folosite în construcție/demolare;

Puieti forestieri din speciile qvercinee, paltin,salcam, arbusti .

– planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară;

Lucrarile de impadurire se vor executa/coordona de catre o persoana fizică/juridica atestata.

– relația cu alte proiecte existente sau planificate;

Nu este cazul

– detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Nu este cazul

– alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor);

Nu est cazul

– alte autorizații cerute pentru proiect.

Nu este cazul

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

– Nu este cazul

V. Descrierea amplasării proiectului:

– distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;

Nu este cazul

– localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Nu este cazul

– hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât și artificiale, și alte informații privind:• folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia;

Anexez planse foto si harti.

• politici de zonare și de folosire a terenului; Nu este cazul

• arealele sensibile; Nu este cazul

– coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

Anexat plan de amplasare in zona

– detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.

Nu este cazul

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile:

A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu:

B. Nu este cazul

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității.

Proiectul este de importanta majora sub aspect ecologic, forestier, pedologic precum si al biodiversitatii.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

Nu este cazul

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

Nu este cazul

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele).

Nu este cazul

B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

X. Lucrări necesare organizării de șantier:– descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier;– localizarea organizării de șantier;– descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier;– surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu în timpul organizării de șantier;– dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu.

Nu este cazul

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile:

– lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității;

– aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

– aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației;

– modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.

Nu este cazul

XII. Anexe - piese desenate:

1. planul de încadrare în zonă a obiectivului și planul de situație, cu modul de planificare a utilizării suprafețelor; planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului,

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

Nu este cazul

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate:

Nu este cazul

XV. ASPECTE REFERITOARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Ameliorarea efectelor schimbărilor climatice:

Temperatura. În urma realizării investiţiei se va crea un mediu specific diferit în interiorul pădurii de exterior, mai moderat şi protejat de extreme termice. Acesta ca urmare a rolului de izolator jucat de coronamentul arboretului a cărei suprafaţă superioară se încălzeşte şi se răceşte cel mai puternic în funcţie de variaţia regimului termic. În acest fel în interiorul pădurii temperatura va fi cu 0,5 - 1°C mai redusă decât în teren descoperit pe perioada de vară şi mai ridicată în perioada de iarnă, temperaturile extreme şi amplitudinile termice vor fi moderate, maximele şi minimele diurne se vor realiza cu un anumit decalaj.

În interiorul pădurii, datorită încălzirii de sus în jos, invers faţă de terenul descoperit, nu se înregistrează practic arşiţe la sol, îngheţuri timpurii sau târzii.

Precipitaţii. Pădurea generează modificări ale regimului de umiditate atmosferică şi edafică în mediul propriu şi în exteriorul acestuia, cunoscut fiind faptul că precipitaţiile căzute în pădure sau la marginea ei sunt cu 3 – 6% mai mari ca pe terenurile descoperite. Acest efect se datorează unor condiţii fitoclimatice specifice cum ar fi cantităţi sporite de vapori de apă în atmosfera pădurii, temperaturi mai coborâte ale aerului în perioada sezonului vegetativ, turbulenţa atmosferică mai redusă.

Zona vizată pentru amplasarea investiţiei este una aridă, iar pădurea care se va crea va conduce la o ameliorare efectivă a climatului general, cu influenţă asupra regimului de umiditate în sensul creşterii cantităţilor anuale de precipitaţii.

Sporul de umiditate şi ameliorarea regimului termic al zonei conduc la creşterea valorii indicelui de ariditate de Martonne cu efect pozitiv şi asupra câmpului agricol din

vecinătate.

Vântul. În condiţiile instalării vegetaţiei forestiere, plantaţia constituie un obstacol activ şi modificator asupra vitezei şi direcţiei vântului. În apropierea pădurii aerul în urcare îşi reduce viteza şi îşi schimbă direcţia. Dincolo de limita pădurii el coboară treptat spre sol recăpătându-şi viteza iniţială la o distanţă care obişnuit depăşeşte de 20 ori înălţimea arboretului principal. În pădure viteza vântului scade treptat proporţional cu distanţa faţă de lizieră ceea ce conduce la reducerea evapotranspiraţiei, deci la mărirea favorabilităţii regimului de umiditate.

Rezultă deci că pădurea exercită influenţe pozitive asupra vântului atât în interiorul său cât şi pe terenul din apropiere, acţionând ca un ecran de protecţie a unor obiective economico-sociale sau a zonelor cu folosinţă agricolă.

Prevenirea eroziunii solurilor:

Biocenoza pădurii influenţează evoluţia, structura şi însuşirile solului, iar această influenţă este în general favorabilă, solul fiind supus în permanenţă unui proces de ameliorare. Acţiunea pozitivă a pădurii se manifestă prin descompunerea permanentă a materiei organice (vegetală şi animală) moartă care acţionează ca factor pedogenetic hotărâtor, alături de climatul intern al pădurii şi de materialul parental. De asemenea, datorită absorbţiei sistemului radicelar se aduc la suprafaţă cantităţi însemnate de elemente minerale, care intră în circuit biologic.

Efectele benefice ale pădurii sunt cu atât mai însemnate cu cât pădurea este mai bine constituită şi formată din amestecuri de specii care asigură o calitate mai bună litierei, aşa cum s-a urmărit în asocierea speciilor.

Influenţa benefică a pădurii se va face simţită şi în diminuarea procesului de deflaţie (eroziunea eoliană), în limitarea procesului de aridizare pedologică. Deflaţia este prezentă mai ales în zonele fără vegetaţie cât şi în sectoarele afectate de supradrenare ce se întâlnesc cu precădere în zonele vântuite.

Ameliorarea calităţii solurilor este un rezultat al interacţiunii dintre biocenoza forestieră, materialul parental şi microclimatul pădurii. În mod evident sporirea calităţii solului are o importanţă covârşitoare pentru pădure, dar şi pentru activitatea microorganismelor reducătoare care măresc considerabil diversitatea biologică a zonei.

La contactul rădăcinilor cu soluţia de sol şi cu faza solidă a acestuia, au loc toate procesele de absorbţieşi schimb de elemente, ceea ce constituie baza nutriţiei minerale a plantelor.

Capacitatea solului de a pune la dispoziţia plantelor substanţele nutritive, apa şi aerul de care acestea au nevoie pentru creştere şi dezvoltare, în ansamblul satisfacerii şi a celorlalţi factori de vegetaţie, reprezintă însuşirea de bază numită fertilitate asupra căreia pădurea are influenţa cea mai însemnată.

Promovarea biodiversităţii:

În constituirea pădurii participă numeroase specii de microorganisme vegetale şi multe specii animale, de la mamifere mari până la microorganismele din sol.

Existenţa pădurii conduce la instalarea pe scoarţa arborilor de muşchi, licheni şi alge, în litieră şi în sol o floră descompunătoare specifică şi unele organisme cu nutriţie chimiotrofă. Dintre acestea din urmă un rol deosebit îl joacă ciupercile de micoriză care trăiesc în simbioză cu rădăcinile unor specii de arbori, precum şi actinomicete şi ciuperci care se găsesc în nodozităţile aceloraşi specii.

Insectele sunt legate numeric şi funcţional de vegetaţia forestieră (de scoarţă, de lemn, de rădăcină) care la rându-le atrag anumite specii de păsări, sporind

biodiversitatea, dependentă de structura şi starea pădurii.

Existenţa pădurii creează condiţii de hrană, adăpost şi odihnă cu mult mai prielnice decât în teren descoperit pentru mamifere. Numărul speciilor nu va creşte prin instalarea pădurii decât în condiţii de favorabilitate create şi de alte componente ale mediului, însă numărul exemplarelor din speciile existente se va înscrie pe un trend ascendent.

Instalarea vegetaţiei forestiere va reda teritoriului un aspect mult ameliorat şi mai apropiat de aspectul natural pe care l-a deţinut anterior.

În concluzie realizarea investiţiei propuse prin proiect va influenţa calitatea factorilor de mediu în sens pozitiv şi se apreciază că pe perioada de existenţă a pădurii nici unul din factorii de mediu nu vor fi influenţaţi în sens negativ. Efectele asupra mediului înconjurător generate de existenţa vegetaţiei forestiere propusă prin proiect sunt directe, cumulative, pe termen lung, permanente, zonale şi întotdeauna pozitive.

1.Atenuarea schimbarilor climatice

- prin proiectul propus nu se emite dioxid de carbon, protoxid de azot, metan sau alte gaze cu efecte de sera. Dimpotrivă plantatia forestiera va contribui la sechestrarea carbonului.

- proiectul propus nu implică activități care contribuie la creșterea emisiilor de GES.

- proiectul propus va determina scaderea deplasarilor in teren cu autovehicule deoarece prin impadurire sunt practice eliminate atat deplasarile in teren a utilajelor agricole cat si utilizarea substantelor chimice din agricultura.

2. Adaptarea la schimbarile climatice

Implementarea proiectului prin impadurire cu puieti forestieri poate fi afectata de caldura estivală excesivă coroborata cu seceta care poate duce la scaderea ratei de prindere a puietilor in primii ani de la plantare. In acest sens pentru prevenirea problemelor ce pot fi cauzate de temperaturile ridicate si precipitatiile scazute, proiectul prevede plantarea unor specii forestiere mai adaptate la aceste conditii actuale precum stejarul pedunculat(s-a renuntat la specia gorun, care este specifica etajului fitoclimatic UAT Horodniceni, dar care este mai sensibil la conditiile de clima actuale).

Speciile forestiere folosite in compozitia de impadurire sunt adaptate la conditiile climatice si edifice, iar ecosistemul forestier care se va crea prin impadurire nu va genera vulnerabilitate climatică asupra oamenilor ci dimpotrivă padurea va genera doar aspecte sociale pozitive(prezentate mai sus) asupra localnicilor si nu numai.

Semnătura titularului

..............................