Contract

INSTRUCŢIUNE nr. 1 din 8 ianuarie 2021 privind modificarea contractului de achiziţie publică/contractului de achiziţie sectorială/acordului-cadru

Având în vedere prevederile incluse în legislaţia naţională, respectiv:

- prevederile art. 221, 222 şi 236 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 98/2016;

- prevederile art. 235-243 şi art. 253 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 99/2016;

- prevederile art. 164-165 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare anexa la H.G. nr. 395/2016;

- prevederile art. 158-161 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare anexa la H.G. nr. 394/2016;

- art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 5/2019, denumită în continuare O.U.G. nr. 107/2017;

- Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, denumită în continuare H.G. nr. 1/2018;

ţinând cont de interpretările formulate de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-454/06, Pressetext Nachrichtenagentur GmbH împotriva Republicii Austria (Bund), APA-OTS Originaltext-Service GmbH, APA Austria Presse Agentur registrierte Genossenschaft mit beschrankter Haftung (Hotărârea din 19 iunie 2008), Cauza C-549/14, Xxxx Xxxxxx A/S/Rigspolitiet ved Center for Beredskabskommunikatio, Danemarca (Hotărârea din 7 septembrie 2016), Cauza C-91/08, Wall AG v La ville de Francfort-sur-le-Main and Frankfurter Entsorgungs-und Service (FES) GmbH (Hotărârea din 13 aprilie 2010), precum şi în Cauza 526/17, Comisia Europeană împotriva Republicii Italiene (Hotărârea din 18 septembrie 2019),

luând în considerare sesizările primite de la autorităţi/entităţi contractante şi operatori economici privind incidenţa în practică a unor interpretări diferite asupra unor prevederi ale legislaţiei speciale în materia achiziţiilor publice/sectoriale privind modificarea contractelor,

în scopul creşterii transparenţei, predictibilităţii şi a caracterului unitar în legătură cu operarea modificărilor contractuale atât pentru operatorii economici, cât şi pentru autorităţile/entităţile contractante în analiza a diverse situaţii practice întâlnite pe parcursul executării contractelor, precum şi al evitării unor interpretări ale autorităţilor/entităţilor contractante sau operatorilor economici care pot contraveni principiilor din materia achiziţiilor publice/sectoriale,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice emite următoarea instrucţiune:

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1

(1) Autoritatea/Entitatea contractantă şi operatorul/operatorii economic/economici stabilesc prin semnarea contractului de achiziţie publică/sectorial (denumit în continuare contractul) sau a acordului-cadru, ca urmare a acordului de voinţă exprimat, drepturile şi obligaţiile pe care şi le asumă, cu respectarea regulilor şi limitelor impuse prin acesta şi prin legislaţia în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale, precum şi din domeniul obiectului contractului/acordului-cadru.

(2) În situaţia în care, pe parcursul derulării unui contract sau a unui acord-cadru, apare necesitatea unei modificări a acestuia, autoritatea/entitatea contractantă va stabili, înainte de aprobarea şi formalizarea efectuării respectivei modificări, dacă aceasta ar reprezenta o modificare nesubstanţială a contractului fără a fi necesară organizarea unei noi proceduri sau o modificare substanţială care ar necesita organizarea unei noi proceduri de atribuire.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (2), pentru fiecare modificare contractuală autoritatea/entitatea contractantă efectuează o analiză cu privire la necesitatea şi justificarea modificării, care se formalizează, în cazul altor modificări decât cele vizate de art. 2 din prezenta instrucţiune, printr-un document, însoţit de analize justificative detaliate (de exemplu, analize de piaţă), la nivelul căruia se demonstrează încadrarea în circumstanţele specifice prevăzute la art. 221 din Legea nr. 98/2016 şi, respectiv, la art. 235-243 din Legea nr. 99/2016 şi care se supune aprobării de către reprezentatul legal al autorităţii/entităţii contractante sau de către persoana împuternicită de către acesta.

(4) Autoritatea/Entitatea contractantă va menţine, pe parcursul implementării contractului şi/sau acordului-cadru, un registru al modificărilor care va indica pentru fiecare modificare cel puţin următoarele: descrierea modificării, scopul modificării, valoarea acesteia şi noua valoare a contractului şi/sau acordului-cadru (dacă este cazul), baza legală [conform categoriilor definite la alin. (5), data şi referinţa documentului de aprobare (act adiţional, ordin administrativ etc.)].

(5) Posibilităţile de modificare a contractului şi/sau acordului-cadru detaliate prin prezenta instrucţiune sunt structurate în corelaţie cu prevederile legale în vigoare, aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:

A. Modificări nesubstanţiale ale contractului/acordului-cadru (nu necesită o nouă procedură de atribuire (capitolul II)
Tipul de modificare	Legea nr. 98/2016	Legea nr. 99/2016	Referinţă instrucţiune
Modificări prin clauze de revizuire prevăzute în mod expres în cadrul contractului
I.1. Aplicare directă a clauzelor prevăzute la nivelul contractului/acordului- cadru	Art. 221 alin. (1) lit. a) şi alin. (2)	Art. 236	Secţiunea 1 art. 2
Modificări în baza posibilităţilor oferite de legislaţie (chiar dacă nu sunt menţionate în cadrul contractului)
Lucrări/Servicii/Bunuri suplimentare
Modificare ce nu permite schimbarea contractantului din motive economice sau tehnice şi pentru că ar cauza autorităţii contractante o creştere semnificativă a costurilor/dificultăţi semnificative, în cazul în care sunt necesare lucrări/servicii/bunuri suplimentare	Art. 221 alin. (1) lit. b), alin. (3), (4), (5), (6) şi (10)	Art. 237 şi 239	Secţiunea a 2-a - art. 3 Secţiunea a 4-a - art. 5
Circumstanţe pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă nu putea să le prevadă
Modificări cauzate de circumstanţe pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă nu putea să le prevadă	Art. 221 alin. (1) lit. c), alin. (4), (5), (6) şi (10)	Art. 238, 239 şi art. 242 alin. (1)	Secţiunea a 3-a - art. 4 Secţiunea a 4-a - art. 5
Înlocuirea contractantului
Înlocuirea contractantului	Art. 221 alin. (1) lit. d)	Art. 240 alin. (1)	Secţiunea a 5-a - art. 6
Alte modificări nesubstanţiale
Modificare nesubstanţială, indiferent de valoarea sa, inclusiv ajustarea preţului în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale	Art. 221 alin. (1) lit. e) şi alin. (7) Art. 164 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016	Art. 240 alin. (2) şi (3) Art. 158 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 394/2016	Secţiunea a 6-a - art. 7 şi 8
Modificare a contractului care conduce la o suplimentare/modificare financiară valoric scăzută
Modificare cu valoare redusă	Art. 221 alin. (1) lit. f), alin. (9) şi (10)	Art. 241 Art. 242 alin. (1)	Secţiunea a 7-a - art. 9
B. Modificări substanţiale ale contractului/acordului-cadru care fac necesară organizarea unei noi proceduri de atribuire (capitolul III)
Modificarea ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire.	Art. 221 alin. (7) lit. a) şi art. 222	Art. 240 alin. (3) lit. a) şi art. 243	Art. 10 şi 11
Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului.	Art. 221 alin. (7) lit. b) şi art. 222	Art. 240 alin. (3) lit. a) şi art. 243	Art. 10 şi 11
Modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului.	Art. 221 alin. (7) lit. c) şi art. 222	Art. 240 alin. (3) lit. a) şi art. 243	Art. 10 şi 11
Un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial, în alte cazuri decât cele permise.	Art. 221 alin. (7) lit. d) şi art. 222	Art. 240 alin. (3) lit. a) şi art. 243	Art. 10 şi 11

(6) În sensul prezentei instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) natură generală/caracter general al contractului - conform art. 221 alin. (11) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 242 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, obiectivele principale urmărite de autoritatea/entitatea contractantă la realizarea achiziţiei iniţiale, obiectul principal al contractului şi drepturile şi obligaţiile principale ale contractului, inclusiv principalele cerinţe de calitate şi performanţă;

b) data de clarificare - data ultimului termen-limită prevăzut de art. 160 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv de art. 172 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, care se calculează prin raportare la data-limită de depunere a ofertelor/solicitărilor de participare (inclusiv decalată, după caz);

c) data de referinţă - data stabilită de autoritatea/entitatea contractantă în contractul inclus în documentaţia de atribuire ca reprezentând un anumit număr de zile înainte de data depunerii, fie conform prevederilor legislative exprese în acest sens şi aplicabile documentaţiei de atribuire (de exemplu, conform celor prevăzute de H.G. nr. 1/2018), fie în baza deciziei autorităţii/entităţii contractante atunci când nu există prevederi legislative exprese în acest sens; în acest din urmă caz, data de referinţă nu poate fi stabilită ca fiind ulterioară datei de clarificare;

d) costul - toate cheltuielile efectuate sau care urmează a fi efectuate de către contractant în legătură cu executarea contractului/acordului-cadru, inclusiv cheltuielile indirecte sau costuri similare, dar care nu includ profitul;

e) remăsurare - activitatea de determinare a cantităţilor de lucrări real executate de către contractant în cadrul contractelor de execuţie lucrări şi care rezultă în urma implementării şi respectării proiectului tehnic iniţial. Eventualele diferenţe între cantităţile estimate la nivelul proiectului tehnic iniţial şi cele real executate nu vor fi considerate modificări ale proiectului tehnic iniţial.

(7) Înainte de aprobarea unei modificări, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că dispune/va dispune de resursele financiare necesare pentru a efectua plăţile contractuale aferente modificărilor; de asemenea, pe parcursul implementării contractului/acordului-cadru, autoritatea/entitatea contractantă va monitoriza efectul aplicării clauzelor de revizuire şi se va asigura că dispune de resursele financiare necesare pentru a efectua plăţile contractuale.

(8) Acordul de voinţă al părţilor privind modificările contractuale se consemnează în scris şi poate fi exprimat, în funcţie de prevederile contractuale incluse în documentaţia de atribuire, în mai multe modalităţi, după cum urmează:

a) în ceea ce priveşte aplicarea mecanică, de strictă interpretare a clauzelor de revizuire prevăzute în mod explicit în contract, cum ar fi aplicarea unei formule de ajustare, remăsurători, acordul de voinţă al părţilor este exprimat prin semnarea contractului; această situaţie nu se aplică în cazul exercitării unei opţiuni, pentru că opţiunea este prevăzută ca o posibilitate în contract, dar

exercitarea opţiunii nu este decisă la momentul semnării contractului;

b) în cazul în care contractul prevede astfel, unele modificări solicitate de contractant pot fi aprobate prin ordin sau instrucţiune emisă de către autoritatea/entitatea contractantă (sau de către un reprezentant împuternicit al autorităţii/entităţii contractante); în acest caz, acordul de voinţă al operatorului economic este exprimat prin semnarea contractului prin care a acceptat clauzele contractuale care permit aprobarea de modificări prin ordin sau instrucţiune (în limitele definite în respectivele clauze);

c) în cazul în care contractul prevede astfel, unele modificări pot fi aprobate prin schimb de scrisori, de tip solicitare/aprobare, cum ar fi în cazul aprobării unui subcontractant sau aprobării unor experţi non-cheie;

d) în toate celelalte cazuri, prin act adiţional.

(9) În aplicarea alin. (8) şi în situaţia în care este necesar un angajament bugetar suplimentar, orice creştere a valorii unui contract trebuie consemnată prin act adiţional.

(10) În aplicarea alin. (8) lit. b) şi c), autoritatea/entitatea contractantă nu poate include clauze contractuale care să înlăture obligaţia semnării unui act adiţional la contract atunci când au loc modificări contractuale în baza art. 221 alin. (1) lit. b), c) şi lit. d) pct. (ii) din Legea nr. 98/2016, respectiv a art. 237, 238 şi 240 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016 sau clauze contractuale care au drept efect eludarea controlului exante exercitat de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice asupra modificărilor contractuale.

CAPITOLUL II: Modificări nesubstanţiale ale contractului/acordului-cadru (nu necesită o nouă procedură de atribuire) SECŢIUNEA 1: Clauze de revizuire (prevăzute în mod expres la nivelul contractului)

Art. 2

(1) În conformitate cu prevederile art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 236 din Legea nr. 99/2016, sunt clauze de revizuire acele clauze expres prevăzute în documentaţia de atribuire, respectiv în clauzele contractuale, fiind făcute cunoscute tuturor potenţialilor ofertanţi de la momentul derulării procedurii de atribuire a contractului/acordului-cadru în cauză.

(2) Clauzele de revizuire din cadrul contractului/acordului-cadru trebuie să nu ofere o marjă nelimitată de acţiune în timpul contractului/acordului-cadru, respectiv:

a) să fie clare, precise şi fără echivoc;

b) să precizeze limitele şi natura modificărilor sau opţiunilor, precum şi condiţiile în care se poate recurge la acestea;

c) să nu afecteze caracterul general al contractului sau acordului-cadru.

(3) În sensul alin. (1) şi (2), clauzele de revizuire pot consta în aplicarea unor opţiuni de suplimentare sau reducere a contractului/acordului-cadru sau pot face referire la modificări ale contractului/acordului-cadru, precum exemplele de mai jos, dar fără a se limita la acestea:

I. Exemple de clauze de revizuire privind opţiuni de suplimentare sau reducere a contractului/acordului-cadru:

a) opţiunea de suplimentare a cantităţii de produse/servicii/lucrări achiziţionate; într-un asemenea caz, se vor include informaţii relevante în documentaţia de atribuire iniţială cu privire la cantitatea de produse/servicii/lucrări ce poate fi achiziţionată suplimentar sau care poate fi redusă, în raport cu cea care trebuia furnizată/prestată/executată conform contractului/acordului- cadru iniţial, intervalul de timp în care poate produce efecte o asemenea opţiune, preţul la care vor fi plătite produsele/serviciile/lucrările achiziţionate suplimentar.

1. Exemplu contract de servicii: servicii de proiectare pentru reabilitarea a 100 de blocuri într-o anumită localitate. În funcţie de resursele bugetare suplimentare care pot fi identificate în timpul implementării contractului, autoritatea/entitatea include în documentaţia de atribuire opţiunea de a suplimenta serviciile de proiectare pentru încă 30 de blocuri.

2. Exemplu contract de lucrări: lucrări de reabilitare 100 de blocuri într-o anumită localitate; în funcţie de resursele bugetare suplimentare care pot fi identificate în timpul implementării contractului, autoritatea/entitatea include în documentaţia de atribuire opţiunea de a suplimenta lucrările de reabilitare pentru încă 30 de blocuri.

3. Exemplu contract de furnizare: furnizarea a 1.000 de tablete pentru şcolari într-o anumită localitate; în funcţie de resursele bugetare suplimentare care pot fi identificate în timpul implementării contractului, autoritatea/entitatea include în documentaţia de atribuire opţiunea de a suplimenta achiziţia cu încă 300 de tablete;

b) opţiune prevăzută în documentaţia de atribuire de reducere a valorii contractului prin adaptarea metodologiei la o situaţie de fapt: derularea unor conferinţe, sesiuni de instruire în mediul online dacă circumstanţele de sănătate publică nu permit organizarea lor în formatul de întâlniri faţă-în-faţă.

II. Exemple de clauze de revizuire privind modificarea contractului:

a) ajustarea preţului contractului, ceea ce presupune precizarea în documentaţia de atribuire şi în contractul în forma iniţială a modalităţii/formulei de calcul şi a sursei de informaţii care vor sta la baza calculării, într-o manieră obiectivă, a modului de ajustare a preţului pe parcursul implementării contractului;

b) prelungirea duratei contractelor cu caracter de regularitate în baza prevederilor art. 161 din anexa la H.G. nr. 394/2016, respectiv ale art. 165 din anexa la H.G. nr. 395/2016;

c) utilizarea unor metode de cercetare suplimentare în situaţia în care metodologia în cadrul unui contract de cercetare nu conduce, din motive obiective, la obţinerea tuturor rezultatelor prevăzute;

d) livrarea unor produse de ultimă generaţie atunci când furnizorul respectiv a lansat pe piaţă în timpul derulării contractului versiuni mai performante ale produselor contractate iniţial, cu menţinerea preţurilor prevăzute de contractant în oferta sa iniţială sau ajustate, după cum s-a prevăzut în documentaţia de atribuire;

e) diferenţele rezultate în urma remăsurătorilor definite la art. 1 alin. (6) lit. e), care presupun ca sumele datorate să fie calculate în funcţie de cantităţile de lucrări real executate, pe baza preţurilor stabilite în propunerea financiară; de exemplu, se vor include în această categorie diferenţele de cantităţi dintre cele estimate la nivelul proiectului tehnic şi cele executate, aferente elementelor componente ale sistemului de canalizare (conductă, cămine de vizitare etc.), rezultate ca urmare a modificării minore a poziţiei/cotei căminelor de vizitare, căminelor de racord sau a altor componente parte a sistemului de canalizare; nu pot fi considerate însă remăsurători diferenţele dintre cantităţile estimate în listele de cantităţi din proiectul tehnic şi cantităţile real executate în cazul în care proiectul tehnic este elaborat de către antreprenor (cum ar fi în cazul unor contracte de proiectare-execuţie) sau diferenţele dintre cantităţile estimate în listele de cantităţi din proiectul tehnic şi cantităţile real executate atunci când aceste diferenţe sunt cauzate de o modificare a proiectului tehnic, respectiv a soluţiei tehnice; clauzele de revizuire privind diferenţele de remăsurători în cadrul contractelor de execuţie de lucrări pot prevedea limitări procentuale, astfel că autoritatea/entitatea contractantă va urmări ca la finalul contractului creşterea preţului contractului reprezentată de valoarea netă a diferenţelor rezultate din remăsurători să nu depăşească, de exemplu, 10% în cazul executării unui obiectiv/obiect nou de investiţii sau 20% în cazul executării lucrărilor de intervenţie la construcţii existente în devizul investiţiei;

f) prelungirea duratei de realizare a unor activităţi în graficul de execuţie a proiectului fără a fi afectată durata totală de implementare a contractului;

g) înlocuirea unui expert-cheie în cadrul unui contract de servicii intelectuale;

h) ajustarea preţului contractului pentru a reflecta prelungirea duratei de derulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică/sectorială peste durata de valabilitate a ofertei, stabilită iniţial prin documentaţia de atribuire, din motive care nu se află sub controlul contractantului;

i) înlocuirea contractantului cu terţul său susţinător în cazul în care întâmpină dificultăţi în implementare, iar respectivul terţ susţinător va prelua îndeplinirea obligaţiilor contractuale;

j) aplicarea de penalităţi prevăzute explicit în cadrul contractului, ca urmare a nerespectării de către o parte contractantă a obligaţiilor sale contractuale (sau din cauza producerii unui eveniment aflat în responsabilitatea contractuală a uneia dintre părţi), ceea ce presupune că vor fi aplicate/plătite fără a fi considerate modificări care să conducă la nevoia organizării unei noi proceduri de atribuire.

(4) Condiţiile de realizare a modificărilor conform art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 236 din Legea nr. 99/2016 nu vor fi întrunite dacă:

a) modul de stabilire a preţului final ce urmează a fi plătit nu a fost definit în mod obiectiv în contractul/acordul-cadru iniţial; sau

b) posibilitatea modificării cantităţilor şi/sau a preţului ce urmează a fi plătit nu a fost clar precizată în clauzele de revizuire, ci rezultă din alte evenimente ce apar în implementarea contractului/acordului-cadru, precum, în cazul contractelor de execuţie de lucrări, apariţia necesităţii modificării soluţiei tehnice din cauza unui proiect tehnic defectuos; sau

c) modificarea nu rezultă exclusiv din aplicarea directă şi nemijlocită a clauzelor de revizuire a contractului/acordului-cadru iniţial; sau

d) modificarea ar afecta caracterul general al contractului/acordului-cadru, respectiv ar afecta obiectivele principale urmărite de autoritatea/entitatea contractantă la realizarea achiziţiei iniţiale, obiectul principal al contractului/acordului-cadru sau drepturile şi obligaţiile principale prevăzute în contractul/acordul-cadru, inclusiv principalele cerinţe de calitate şi performanţă (de exemplu, în cazul unui contract de furnizare hardware, autoritatea/entitatea contractantă nu poate prevedea posibilitatea achiziţionării unor tipuri de produse care nu se află în aria de acoperire a obiectului principal al contractului, cum ar fi articole de papetărie).

(5) Reglementările în domeniul achiziţiei publice/sectoriale nu impun vreun prag valoric limitativ cu privire la creşterea/micşorarea preţului contractului/acordului-cadru ca urmare a modificărilor contractuale ce se încadrează în prevederile art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv în prevederile art. 236 din Legea nr. 99/2016; autorităţile/entităţile contractante se vor asigura că modificările respective nu afectează caracterul general al contractului/acordului-cadru.

SECŢIUNEA 2: Lucrări/Servicii/Bunuri suplimentare Art. 3

(1) În cazul în care este necesară achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări suplimentare de la contractantul iniţial, indispensabile atingerii rezultatelor şi indicatorilor specifici de performanţă sau calitate aferenţi respectivului contract, iar autoritatea/entitatea contractantă nu poate atribui un contract nou pentru că se află în imposibilitatea schimbării contractantului iniţial din motive economice sau tehnice şi pentru că schimbarea ar cauza autorităţii contractante dificultăţi semnificative sau creşterea semnificativă a costurilor, se aplică prevederile art. 221 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 237 din Legea nr. 99/2016; noţiunea de produse/servicii/lucrări suplimentare poate acoperi atât produse/servicii/lucrări noi, cât şi creşterea cantităţilor de produse/servicii/lucrări iniţial prevăzute.

(2) Condiţiile cumulative care permit modificarea contractului conform prevederilor art. 221 alin. (1) lit. b), art. 221 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 237 din Legea nr. 99/2016 sunt:

a) schimbarea contractantului este imposibilă din motive economice sau tehnice, precum cerinţe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instalaţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de achiziţii iniţiale;

b) schimbarea contractantului ar cauza autorităţii contractante dificultăţi semnificative sau o creştere semnificativă a costurilor;

c) creşterea preţului, în cazul contractelor ce se supun dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, nu depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.

(3) Motivele economice sau tehnice pentru care schimbarea contractantului este imposibilă pot fi de natura celor descrise mai jos, dar fără a se limita la acestea:

a) determinate de imposibilitatea prestării de către un nou contractant a serviciilor de reparaţii suplimentare la ansambluri, subansambluri şi piese care iniţial nu au fost cuprinse în caietul de sarcini aferent achiziţiei de servicii de întreţinere şi reparaţii (echipamente, utilaje, instalaţii); reparaţiile au fost constatate pe fluxul tehnologic specific reviziei/reparaţiei planificate, iar procesul tehnologic nu poate fi finalizat fără aceste reparaţii suplimentare din cauza interoperabilităţii dintre piesele/subansamblurile suplimentare şi cele făcând obiectul contractului iniţial, iar înlocuirea contractantului ar afecta garanţia pe care contractantul iniţial este obligat să o asigure conform contractului;

b) determinate de imposibilitatea introducerii a încă unui contractant în activităţile de dezvoltare a aceluiaşi sistem informatic în condiţiile în care este necesară o extensie a sistemului contractat iniţial, iar dacă această extensie ar fi produsă de către un alt contractant decât contractantul existent fie nu ar putea funcţiona, fie ar trebui refăcut întregul sistem;

c) determinate de nevoia de a extinde eşantionul de analiză în cadrul unui contract pentru realizarea unui studiu sociologic în vederea atingerii obiectivelor cercetării, iar schimbarea contractantului ar afecta caracterul unitar al metodologiei şi al rezultatelor şi ar cauza costuri semnificative autorităţii contractante;

d) determinate de imposibilitatea schimbării procesului tehnologic dezvoltat în cadrul proiectului iniţial din considerente de acces restricţionat al altor operatori economici decât contractantul la utilizarea unei anumite tehnologii pentru care acesta din urmă deţine brevet de invenţie sau drepturi de utilizare exclusivă; de exemplu, în cazul dezvoltării unei centrale nucleare utilizând un anumit tip de tehnologie, a unei centrale electrice utilizând un anumit tip de turbine pe gaz, a unei reţele de telecomunicaţii sau semnalizare feroviară, iar eventualele lucrări suplimentare trebuie să se realizeze utilizând acelaşi tip de tehnologie şi/sau echipamente pentru a se asigura interoperabilitatea cu infrastructura existentă.

(4) În sensul prezentului articol, care vizează produse/servicii/lucrări suplimentare, creşterea preţului contractului va fi reprezentată de valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare, fără a fi luate în considerare eventualele produse/servicii/lucrări iniţiale la care se renunţă; în cazul în care contractul iniţial include o formulă de ajustare a preţului, pragul valoric de maximum 50% se raportează la valoarea ajustată a contractului, la momentul aprobării modificării.

(5) În următoarele exemple nu există motive economice sau tehnice [în sensul prevederilor art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 237 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 99/2016] pentru care schimbarea contractantului ar fi imposibilă:

a) într-un contract de execuţie drumuri apare necesitatea de a executa unele lucrări suplimentare, respectiv lucrări de relocare a unei conducte de gaze; pentru execuţia acestor lucrări suplimentare, antreprenorul intenţionează să introducă în contract un nou subcontractant, specializat în conducte de gaze; chiar dacă schimbarea contractantului pentru execuţia respectivelor lucrări suplimentare ar putea genera dificultăţi, întârzieri şi/sau costuri suplimentare, schimbarea contractorului nu poate fi motivată din punct de vedere tehnic, deoarece execuţia unor lucrări de relocare a unei conducte de gaze nu este economic sau tehnic inseparabilă de lucrările de drumuri; de asemenea, faptul că antreprenorul intenţionează să subcontracteze aceste lucrări către un subcontractant nou este un indiciu că schimbarea contractantului nu este imposibilă;

b) dacă într-un contract de reabilitare a unei structuri apare necesitatea execuţiei unor lucrări noi aferente, de exemplu, a consolidării fundaţiei acesteia, chiar dacă schimbarea contractantului pentru execuţia respectivelor lucrări ar putea genera dificultăţi, întârzieri sau costuri şi chiar dacă fundaţia este un element inseparabil din punct de vedere constructiv de restul elementelor structurii, schimbarea contractorului nu poate fi motivată din punct de vedere tehnic deoarece lucrările de consolidare a fundaţiei pot fi executate şi de către un alt contractant.

SECŢIUNEA 3: Circumstanţe pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă nu ar fi putut să le prevadă Art. 4

(1) Modificarea generată de apariţia unor circumstanţe care nu puteau fi prevăzute, aşa cum rezultă din prevederile art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 238 din Legea nr. 99/2016, necesită îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative:

a) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă nu ar fi putut să le prevadă; aceste circumstanţe se referă la situaţiile care nu puteau fi anticipate până la data de clarificare inclusiv, în ciuda pregătirii cu o diligenţă rezonabilă a procedurii iniţiale de către autoritatea/entitatea contractantă, luând în considerare mijloacele

disponibile, natura şi caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul în cauză şi necesitatea de a asigura o relaţie corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire şi valoarea sa previzibilă;

b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului;

c) creşterea preţului, în cazul contractelor/acordurilor-cadru ce se supun dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, nu depăşeşte 50% din valoarea contractului/acordului-cadru iniţial.

(2) În interpretarea prevederilor alin. (1) lit. a), autoritatea/entitatea contractantă nu poate justifica circumstanţele pe care nu ar fi putut să le prevadă prin motive care ţin, de exemplu, de lipsa sa de experienţă sau cunoştinţe de specialitate în domeniul achiziţiei, de cooperarea inexistentă, inadecvată cu diverşi factori de decizie, actori instituţionali sau de lipsa sa de control asupra situaţiei invocate (aceste circumstanţe ţin de imposibilitatea de a anticipa, prevedea, şi nu de imposibilitatea de a controla); planificarea defectuoasă a serviciilor/lucrărilor şi/sau erorile de proiectare, precum şi pregătirea neadecvată a modului de atribuire a contractului de către autoritatea/entitatea contractantă nu intră în categoria circumstanţelor care nu au putut fi prevăzute şi, prin urmare, nu constituie o justificare în vederea aplicării prevederilor art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 238 din Legea nr. 99/2016.

(3) Modificarea contractului ca urmare a unor circumstanţe care nu ar fi putut fi prevăzute poate fi justificată, de exemplu, de:

a) evoluţia degradării structurilor, dacă aceasta a fost cauzată de factori care nu au fost şi care nu puteau fi anticipaţi din cauza caracterului lor extraordinar, neobişnuit pentru zona şi condiţiile în care s-au produs; în schimb, evoluţia normală a degradărilor structurilor, generată de timpul scurs între perioada elaborării studiului de fezabilitate şi perioada derulării procedurii de atribuire, respectiv data de clarificare, este o situaţie pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă o putea anticipa;

b) inundaţiile, alunecările de teren şi căderile de versanţi, în condiţiile în care acestea reprezintă fenomene neobişnuite pentru zona geografică respectivă şi doar în cazul în care investigaţiile şi studiile de teren necesare au fost realizate, fiind aplicate toate prevederile legale, dar şi cunoştinţele şi bunele practici legate de domeniul din care face parte contractul;

c) prelungirea duratei contractului de lucrări care să justifice suplimentarea cantităţii serviciilor de supervizare aferente, în condiţiile în care prelungirea provine din cauze obiective, care nu puteau fi prevăzute de o autoritate/entitate contractantă, fapt ce presupune că apariţia şi/sau efectele acestora nu pot fi gestionate printr-o planificare diligentă sau anvergura acestora depăşeşte o perioadă rezonabilă de timp ce poate fi estimată pe baza experienţei practice (de exemplu, constructorul a încetinit semnificativ ritmul de lucru din cauza emiterii cu întârziere considerabilă a autorizaţiilor/acordurilor/avizelor de către o terţă parte, fapt ce a condus la încetinirea progresului fizic al lucrărilor, iar această situaţie nu a putut fi gestionată prin mecanismele prevăzute în cadrul clauzelor contractului iniţial de servicii; în această situaţie, achiziţionarea cantităţilor suplimentare de servicii de supervizare este limitată la ce este strict necesar pentru a compensa perioada în care constructorul diminuează volumul de muncă sau chiar îşi suspendă activitatea; în schimb, nerespectarea obligaţiei autorităţii/entităţii contractante de a pune terenul la dispoziţia antreprenorului, ceea ce conduce la întârzieri în executarea lucrărilor, nu este o circumstanţă care nu putea fi prevăzută de autoritatea/entitatea contractantă până la data de clarificare inclusiv;

d) modificările de acte normative, inclusiv normative tehnice, făcând necesară modificarea cerinţelor tehnice ale produselor/serviciilor/lucrărilor, dacă acestea au fost publicate după data de clarificare; o astfel de modificare nu poate fi invocată însă ca element ce nu putea fi prevăzut de autoritatea/entitatea contractantă în situaţia în care un act normativ a fost publicat înainte de data de clarificare, chiar dacă intrarea sa în vigoare urma să aibă loc la o dată ulterioară;

e) degradarea elementelor de construcţie ca urmare a unor accidente (rutiere, feroviare sau de altă natură) şi în cazul în care riscul aferent nu este alocat, prin contract, executantului poate constitui element ce nu putea fi prevăzut de autoritatea/entitatea contractantă, dacă accidentele respective au avut loc ulterior datei de clarificare;

f) modificările în configuraţia terenului determinate de apariţia unor construcţii noi pot constitui circumstanţe care nu puteau fi prevăzute de autoritatea/entitatea contractantă în situaţia în care construcţiile au fost edificate ulterior datei de clarificare, fără a exista informaţii care să anticipeze o astfel de modificare la momentul iniţierii procedurii de atribuire aferente respectivului contract;

g) nevoia de a transfera echipamentul într-o nouă locaţie din cauza unui incendiu în locaţia unde fusese instalat iniţial de furnizor, iar contractul cu acesta este în vigoare.

(4) În sensul prezentului articol, creşterea preţului contractului/acordului-cadru reprezintă valoarea modificării, respectiv valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare/noi minus valoarea eventualelor produse/servicii/lucrări iniţiale la care se renunţă din cauza modificării care intervine în derularea contractului/acordului-cadru ca urmare a apariţiei circumstanţelor care nu puteau fi prevăzute de autoritatea/entitatea contractantă; în cazul în care contractul/acordul-cadru iniţial include o formulă de ajustare a preţului, pragul valoric de maximum 50% se raportează la valoarea ajustată a contractului/acordului-cadru, la momentul aprobării modificării; un exemplu în acest sens este următorul: un contract de lucrări prevede construcţia unui zid de cărămizi, cu

1.000 de cărămizi roşii, la preţul de 1 leu bucata; după semnarea contractului şi înainte de începerea lucrărilor este publicat un act normativ prin care se impune ca zidul să fie din cărămizi galbene; cărămizile galbene au un preţ de 1,1 lei bucată. În acest exemplu, valoarea modificării sau creşterea preţului contractului este de (1.100 - 1.000) = 100 lei.

SECŢIUNEA 4: Aplicarea pragului valoric de 50% aferent modificărilor privind lucrări/servicii/bunuri suplimentare şi circumstanţe care nu puteau fi prevăzute Art. 5

(1) Modificările aplicate în condiţiile prevăzute de art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016 şi, respectiv, ale art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016 trebuie analizate ca modificări de sine stătătoare, independente de restul modificărilor permise ale contractului menţionate la art. 1 alin. (5) din prezenta instrucţiune.

(2) În aplicarea prevederilor art. 221 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, autoritatea/entitatea contractantă va urmări ca valoarea cumulată a tuturor modificărilor contractului/acordului-cadru realizate în condiţiile prevăzute de art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016 să nu depăşească pragul de 50% din valoarea contractului iniţial; în cazul în care contractul iniţial include o formulă de ajustare a preţului, pragul valoric de maximum 50% se raportează la valoarea ajustată a contractului, la momentul aprobării modificării (a se vedea exemplul de calcul al preţului revizuit al contractului atunci când au loc mai multe tipuri de modificări contractuale, prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta instrucţiune).

(3) Valoarea celorlalte modificări permise ale contractului nu are impact asupra procentului de 50% prevăzut de art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016 (a se vedea anexa nr. 1 la prezenta instrucţiune), modificările prevăzute de aceste norme putând fi realizate distinct/suplimentar faţă de celelalte modificări.

SECŢIUNEA 5: Înlocuirea contractantului Art. 6

(1) Înlocuirea contractantului iniţial de un nou contractant este permisă fără a fi considerată modificare substanţială în următoarele situaţii prevăzute de art. 221 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, respectiv de art. 240 alin. (1) din Legea nr. 99/2016:

a) ca urmare a unei clauze de revizuire stabilite de autoritatea/entitatea contractantă în contractul/acordul-cadru iniţial; aplicarea acestei clauze ar putea fi prevederea contractuală conform căreia, în cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi în implementare, terţul susţinător, introdus în ofertă şi nominalizat în contract, va prelua îndeplinirea obligaţiilor contractuale, conform celor asumate la nivelul angajamentului ferm anexă la contract, fără ca prin aceasta să se reducă, să se extindă sau să se elimine obligaţiile şi responsabilităţile stipulate în contractul iniţial şi fără a fi afectat caracterul general al acestuia;

b) atunci când drepturile şi obligaţiile contractantului iniţial rezultate din contract/acordul-cadru sunt preluate, ca urmare a unei succesiuni universale sau cu titlu universal în cadrul unui proces de reorganizare, inclusiv prin fuziune sau divizare, achiziţie sau insolvenţă, de către un alt operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie stabilite iniţial, cu condiţia ca această modificare să nu presupună alte modificări substanţiale ale contractului/acordului-cadru şi să nu se realizeze cu scopul de a eluda aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale; verificarea criteriilor de calificare şi selecţie stabilite iniţial se face prin raportare la noul contractant;

c) atunci când autoritatea/entitatea contractantă îşi asumă obligaţiile contractantului faţă de subcontractanţii acestuia, respectiv aceştia îşi asumă obligaţiile contractantului faţă de autoritatea/entitatea contractantă; în aplicarea acestei prevederi se poate introduce o clauză contractuală potrivit căreia, la încetarea anticipată a contractului, contractantul cesionează autorităţii/entităţii contractante, la cererea acesteia, contractele încheiate cu subcontractanţii acestuia.

(2) Modificările de la alin. (1), lit. b) şi c) pot fi aplicate şi fără a fi prevăzute expres în contract/acordul-cadru, având în vedere că sunt permise prin legislaţia primară în domeniul achiziţiilor publice/achiziţiilor sectoriale.

SECŢIUNEA 6: Alte modificări nesubstanţiale Art. 7

(1) O modificare va fi considerată nesubstanţială în conformitate cu prevederile art. 221 alin. (1) lit. e) şi alin. (7) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 240 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 99/2016, atunci când se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) modificarea nu introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire;

b) modificarea nu schimbă echilibrul economic al contractului/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru

iniţial1;

1Schimbarea echilibrului economic al contractului în favoarea contractantului acoperă mai multe tipuri de situaţii, cum ar fi următoarele: contractantul este plătit mai mult pentru aceeaşi prestaţie (fără a lua în seamă efectul unor ajustări de preţuri sau alte modificări permise); valoarea contractului rămâne aceeaşi, dar prestaţia scade fie cantitativ, fie calitativ; se fac modificări contractuale care au ca efect o îmbunătăţire a fluxului de numerar al contractantului faţă de cel prevăzut iniţial (de exemplu, creşte valoarea avansului contractului, scade valoarea unor penalităţi contractuale, scade valoarea garanţiei de bună execuţie).

c) modificarea nu extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;

d) contractantul iniţial nu este înlocuit în alte condiţii decât cele permise în lege.

(2) Modificarea unui contract/acord-cadru este considerată nesubstanţială în sensul alin. (1) atunci când prin modificare contractul/acordul-cadru nu prezintă caracteristici care diferă în mod substanţial de cele ale documentului iniţial, cum ar fi şi fără a se limita la:

a) introducerea/înlocuirea de către operatorul economic a unui nou subcontractant, în timpul implementării contractului, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4);

b) înlocuirea liderului asocierii prin preluarea acestei calităţi de către unul din membrii asocierii şi/sau modificarea componenţei iniţiale a asocierii prin preluarea atribuţiilor unui/unor membru/membri de către alt asociat/restul asociaţilor, cu condiţia ca, de exemplu, după modificarea componenţei, membrii asocierii să îndeplinească cerinţele de calificare şi selecţie stabilite iniţial în documentaţia de atribuire şi cu respectarea, după caz, a condiţiei prevăzute la art. 186 din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 200 din Legea nr. 99/2016;

c) modificarea procentelor asociaţilor din valoarea contractului, în măsura în care o astfel de modificare asigură: îndeplinirea în continuare a cerinţelor de calificare din documentaţia de atribuire nu afectează aplicarea factorilor calitativi de evaluare din cadrul criteriului de atribuire a contractului (astfel cum au fost formulate aceste aspecte în documentaţia de atribuire) şi nu modifică condiţiile specifice privind executarea contractului stabilite anterior de autoritatea/entitatea contractantă în cazul operatorilor economici care participă în comun la procedura de atribuire;

d) modificarea succesiunii fazelor de realizare a unor activităţi, fără a afecta celelalte clauze contractuale, cum ar fi termenul de finalizare a contractului, şi în situaţia în care, de exemplu, algoritmul de evaluare tehnică a ofertelor bazat şi pe modul de planificare a succesiunii acestor faze nu este afectat;

e) modificarea contului bancar sau a altor detalii de acest gen ale plăţii, inclusiv în cazul în care plăţile urmează să se realizeze către un alt asociat diferit de asociatul desemnat iniţial să încaseze preţul contractului. În cazul modificării contului bancar, autoritatea/entitatea contractantă va verifica respectarea legislaţiei relevante în domeniul combaterii spălării banilor, finanţării terorismului şi sancţiunilor internaţionale;

f) ajustarea preţului contractului într-o situaţie care nu putea fi prevăzută de către contractant, dacă aceasta este strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului, cu respectarea prevederilor alin. (1) lit. a)-d) privind încadrarea modificărilor ca fiind nesubstanţiale; prin situaţie care nu putea fi prevăzută se înţelege un eveniment a cărui apariţie sau ale cărui efecte nu puteau fi prevăzute în mod rezonabil de către un ofertant diligent la data de clarificare, este mai presus de controlul contractantului, nu intră sub responsabilitatea contractuală a contractantului şi are ca efect crearea unei disproporţii de prestaţii între părţi, afectând interesele comerciale legitime ale contractantului;

g) prelungirea duratei iniţiale de îndeplinire/executare a contractului peste termenele stabilite iniţial în contract, din motive care nu se află sub responsabilitatea contractantului, cu respectarea prevederilor alin. (5);

h) durata de derulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică/sectorială se prelungeşte peste durata de valabilitate a ofertei, stabilită iniţial prin documentaţia de atribuire, din motive care nu se află sub controlul contractantului, şi dacă sunt respectate condiţiile precizate la alin. (1).

(3) Introducerea de către operatorul economic a unui nou subcontractant (chiar dacă în ofertă nu s-a prevăzut subcontractarea pentru activitatea respectivă) sau înlocuirea unui subcontractant în timpul implementării contractului este o modificare nesubstanţială în sensul alin. (1) dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

a) introducerea unui nou subcontractant/înlocuirea unui subcontractant nu are impact asupra îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie raportat la momentul evaluării ofertelor; de exemplu, în cazul înlocuirii unui subcontractant, dacă operatorul economic la momentul evaluării ofertelor a îndeplinit un criteriu de calificare/selecţie bazându-se pe capacitatea unui subcontractant, acest subcontractant nu poate fi înlocuit decât în condiţiile în care noul subcontractant îndeplineşte criteriul respectiv de calificare, sau punctajul subcontractantului înlocuit, în cazul unui criteriu de selecţie, menţine contractantul în lista operatorilor economici selectaţi iniţial;

b) introducerea unui nou subcontractant/înlocuirea unui subcontractant nu are impact asupra rezultatului aplicării criteriului de atribuire raportat la momentul evaluării ofertelor; de exemplu, modificarea nu afectează algoritmul de evaluare tehnică a ofertelor bazat şi pe modul de alocare a sarcinilor la nivelul operatorului economic (inclusiv în relaţia dintre asociaţi şi subcontractanţi);

c) introducerea unui nou subcontractant/înlocuirea unui subcontractant nu are impact asupra eventualelor prevederi ale documentaţiei de atribuire aferente art. 186 din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 200 din Legea nr. 99/2016 (prin care, în anumite cazuri, autoritatea/entitatea contractantă poate impune ca anumite sarcini esenţiale să fie realizate în mod direct de către ofertant sau, în cazul unei oferte depuse de o asociere de operatori economici, de un anumit membru al asocierii);

d) introducerea unui nou subcontractant nu modifică preţul contractului dintre autoritatea/entitatea contractantă şi contractant;

e) introducerea unui nou subcontractant este strict necesară pentru îndeplinirea contractului în sensul că activităţile care urmează a fi întreprinse de noul subcontractant sunt strict necesare pentru îndeplinirea contractului;

f) prin introducerea unui nou subcontractant nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului/acordului-cadru, respectiv nu sunt afectate obiectivele principale urmărite de autoritatea/entitatea contractantă la realizarea achiziţiei iniţiale, obiectul principal al contractului sau drepturile şi obligaţiile principale prevăzute în contract, inclusiv principalele cerinţe de calitate şi performanţă.

(4) Suplimentar celor prevăzute la alin. (3), acceptarea unui nou subcontractant (inclusiv în cazul înlocuirii unui subcontractant existent) de către autoritatea/entitatea contractantă se face cu

verificarea respectării următoarelor prevederi:

a) subcontractantul propus nu se află în niciuna dintre condiţiile de excludere a ofertanţilor din procedura de atribuire;

b) acceptarea subcontractului propus nu conduce la o situaţie de conflict de interese;

c) subcontractantul propus are capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru partea din contract pe care acesta urmează să o îndeplinească.

(5) Preţul contractului se ajustează dacă durata iniţială de îndeplinire/executare a contractului se prelungeşte, indiferent de perioada de prelungire peste termenele stabilite iniţial în respectivul contract, din motive care nu se află sub responsabilitatea contractantului şi cu condiţia ca această ajustare să reprezinte o modificare nesubstanţială în sensul alin. (1). În acest sens, autoritatea/entitatea contractantă va verifica cel puţin următoarele:

a) eventualele costuri suplimentare ale operatorului economic nu sunt acoperite de autoritatea/entitatea contractantă prin alte modalităţi stabilite în cadrul contractului (cum ar fi formulă de ajustare);

b) contractul nu are prevederi explicite contrare unei asemenea ajustări; existenţa unui preţ ferm sau a unui preţ forfetar nu este în sine o prevedere contrară unei asemenea ajustări;

c) ajustarea se limitează la strictul necesar pentru a acoperi creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului ca efect al prelungirii duratei de îndeplinire/executare a contractului din motive care nu se află sub responsabilitatea contractuală a contractantului;

d) dacă ajustarea ar fi fost aplicată tuturor ofertelor admisibile, identitatea ofertantului câştigător nu ar fi fost modificată;

e) ajustarea, în condiţiile de mai sus, se va aplica doar restului de contract rămas de executat în timpul prelungirii (inclusiv serviciilor, lucrărilor sau bunurilor aflate în derulare, respectiv nefurnizate în totalitate) şi va viza preţul lucrărilor, serviciilor sau bunurilor executate, prestate sau furnizate, după caz, în perioada de după expirarea duratei iniţiale de execuţie a contractului;

f) ajustarea va fi calculată astfel încât să compenseze costurile suplimentare pe care le suportă contractantul (costuri suplimentare aferente întârzierii de care contractantul nu este responsabil), în raport cu costurile pe care contractantul le-ar fi suportat dacă se finaliza contractul în durata iniţială de implementare.

Art. 8

(1) O modificare va fi considerată nesubstanţială în conformitate cu prevederile art. 164 alin. (4) din anexa la H.G. 395/2016 şi ale art. 158 alin. (4) din anexa la H.G. 394/2016 în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului, urmând ca preţul contractului să fie ajustat, chiar dacă în contract/acordul-cadru nu există clauze de revizuire în acest sens. În acest sens, autoritatea/entitatea contractantă va verifica cel puţin următoarele:

a) publicarea actului normativ privind modificarea legislativă, respectiv emiterea actului administrativ, a avut loc după data de clarificare;

b) în cazul în care contractul include o formulă de ajustare a preţului, iar această formulă include un indice care reflectă evoluţia costurilor respective, se va lua în considerare doar ajustarea prin aplicarea formulei;

c) contractul nu are prevederi explicite contrare în această privinţă; existenţa unui preţ ferm sau a unui preţ forfetar nu este în sine o prevedere contrară unei asemenea ajustări;

d) actul normativ/actul administrativ nu extinde în mod considerabil obiectul contractului, dar are efect asupra costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului;

e) ajustarea se limitează la strictul necesar pentru a acoperi creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului ca efect al actului normativ/actului administrativ, după intrarea în vigoare a acestuia;

f) dacă ajustarea ar fi fost aplicată tuturor ofertelor admisibile, identitatea ofertantului câştigător nu ar fi fost modificată sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire.

(2) Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată, sau, după caz, a salariului de bază minim brut pentru un anumit domeniu de activitate economică aplicabil (denumit în continuare salariul minim) este un caz particular al prevederilor alin. (1) (a se vedea exemplul din anexa nr. 3 la prezenta instrucţiune) şi trebuie luate în considerare şi următoarele:

a) creşterea salariului minim poate influenţa atât costurile directe cu personalul din cadrul contractului, cât şi costurile de materiale, utilaje, transport sau costuri indirecte ale contractantului, generate exclusiv de executarea contractului, în raport cu componenta salarială din aceste costuri;

b) creşterea salariului minim poate influenţa costurile subcontractanţilor; preţul contractului nu va fi însă ajustat dacă acordul de subcontractare prevede că subcontractantul suportă asemenea modificări de costuri;

c) sarcina probei este a contractantului. SECŢIUNEA 7: Modificări cu valoare scăzută Art. 9

(1) Fără a exista nevoia de a verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute pentru încadrarea ca modificare nesubstanţială prevăzute la art. 221 alin. (7) lit. a)-d) din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 240 alin. (3) lit. a)-d) din Legea nr. 99/2016, o modificare a contractului va fi considerată permisă dacă sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, după caz, la art. 241 din Legea nr. 99/2016, respectiv:

a) este mai mică decât pragurile corespunzătoare tipului de contract respectiv prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016;

b) valoarea modificării este mai mică de 10% din preţul contractului iniţial, în cazul contractelor de servicii sau de produse, sau 15% din preţul contractului iniţial, în cazul contractelor de lucrări;

c) modificarea nu aduce atingere caracterului general al contractului/acordului-cadru.

(2) De regulă, modificările cu valoare scăzută menţionate la alin. (1) pot fi determinate de împrejurări precum, dar fără a se limita la:

a) necesitatea implementării unor optimizări în legătură cu obiectul contractului;

b) introducerea de noi produse/servicii/lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului iniţial şi care sunt necesare atingerii rezultatelor şi indicatorilor de performanţă sau calitate ai contractului de achiziţie iniţial;

c) adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren (schimbări ale cotelor, poziţiilor şi/sau dimensiunilor unor lucrări etc.), inclusiv schimbări de soluţii tehnice punctuale;

d) necesitatea suplimentării produselor/serviciilor/lucrărilor ce fac obiectul contractului şi care sunt necesare atingerii rezultatelor şi indicatorilor de performanţă sau calitate ai contractului de achiziţie iniţial.

(3) În cazul în care se efectuează mai multe modificări supuse prevederilor art. 221 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, respectiv prevederilor art. 241 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, modificarea trebuie evaluată pe baza valorii cumulate nete a modificărilor succesive; această prevedere înseamnă că limitările valorice/procentuale se aplică valorii cumulate a tuturor modificărilor cu valoare scăzută, şi nu fiecărei modificări în parte.

(4) În sensul prezentului articol, valoarea modificării este reprezentată de valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare/noi/modificate minus valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor iniţiale la care se renunţă (dacă este cazul de renunţări).

(5) În sensul alin. (4), dacă se înlocuieşte, de exemplu, intrarea principală care era prevăzută iniţial cu o uşă cu un preţ contractual de 300 u.m. cu două intrări adiacente având două uşi de alt tip, cu preţ de 200 u.m. fiecare, valoarea acestei modificări este de (2 x 200 - 300 =) + 100 u.m.; suplimentar, dacă se înlocuiesc două geamuri cu preţ de 150 u.m. fiecare cu un geam cu preţ de 250 u.m., valoarea modificării este de (250 - 2 x 150 =) - 50 u.m., iar valoarea cumulată a celor două modificări este de (+ 100 - 50 =) + 50 u.m.

Astfel, în cazul exemplelor de mai sus, dacă se fac ambele modificări, valoarea cumulată a celor două modificări este de (+ 100 - 50 =) + 50 u.m.

(6) Fiecare modificare de preţ va fi calculată pe baza unor preţuri similare din contract, cu adaptările de rigoare; dacă nu există preţuri similare pentru calcularea modificării, acesta se va calcula potrivit preţului rezonabil al resurselor necesare pentru implementarea modificării, la care se adaugă un profit rezonabil sau profitul declarat în propunerea financiară, dacă este cazul; caracterul rezonabil va fi evaluat în raport cu bunele practici general acceptate în sectorul respectiv de activitate, astfel încât să reflecte faptul că achiziţia produselor/serviciilor/lucrărilor ce fac obiectul modificării s-a făcut în condiţii de eficienţă economică şi socială, obţinându-se nivelul de calitate necesar, la un preţ ce nu depăşeşte pe cel mediu existent pe piaţa de profil în cauză; autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a documenta şi evalua în detaliu şi în mod obiectiv situaţia privind preţul mediu pe piaţa de profil, precum şi modul în care a calculat modificarea de preţ.

(7) În cazul în care contractul iniţial include o formulă de ajustare a preţului, pragul valoric de 10%/15% menţionat la alin. (1) lit. b) se raportează la valoarea ajustată a contractului, la momentul aprobării modificării (a se vedea anexa nr. 2 la prezenta instrucţiune).

CAPITOLUL III: Modificări substanţiale Art. 10

(1) Cu excepţia modificărilor permise ale contractului descrise la cap. II, de fiecare dată când apare necesitatea efectuării unei modificări contractuale, autoritatea/entitatea contractantă va verifica dacă este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile prevăzute de art. 221 alin. (7) lit. a)-d) din Legea nr. 98/2016, respectiv de art. 240 alin. (3) lit. a)-d) din Legea nr. 99/2016.

(2) Orice modificare substanţială a condiţiilor contractului/acordului-cadru iniţial este asimilată unui nou contract/acord-cadru care trebuie supus unei noi proceduri de atribuire, pentru a se evita afectarea condiţiilor iniţiale ale competiţiei; condiţiile iniţiale ale competiţiei nu se referă doar la preţ, ci şi la alte elemente, cum ar fi caracteristicile produselor/serviciilor/lucrărilor achiziţionate, volumul lucrărilor, durata acestora, procesul tehnologic.

(3) În cazul unei modificări substanţiale, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia să încheie un nou contract pentru activităţile rămase de executat (sau, după caz, doar pentru lucrările/serviciile/produsele aferente modificării substanţiale, în condiţiile în care acestea pot fi executate independent de contractul iniţial) printr-o procedură de atribuire; participarea contractantului iniţial la noua procedură de atribuire nu este de natură a fi interpretată drept creând un conflict de interese pentru autoritatea/entitatea contractantă.

(4) În cazuri excepţionale, definite la art. 104 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 99/2016, procedura de atribuire prevăzută la alin.

(3) este de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare.

Art. 11

În conformitate cu principiul asumării răspunderii, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 99/2016, argumentarea încadrării în situaţiile în care contractele pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire intră în responsabilitatea exclusivă a autorităţii/entităţii contractante, care trebuie să fie în măsură să justifice respectarea prevederilor legale incidente şi să documenteze în detaliu analiza realizată (inclusiv, de exemplu, eventuale analize de piaţă necesare pentru demonstrarea potenţialului de creştere semnificativă a costurilor în cazul încheierii unui nou contract).

CAPITOLUL IV: Informaţii utile privind gestionarea contractului SECŢIUNEA 1: Ajustarea preţului contractului

Art. 12

(1) Autoritatea/Entitatea contractantă are obligaţia de a introduce în contractul din documentaţia de atribuire o clauză de revizuire a preţului contractului, cât mai bine adaptată la complexitatea contractului şi la elementele componente ale preţului ofertat, atunci când durata contractului depăşeşte 24 de luni, dacă nu există o altă prevedere legală care să stabilească o perioadă mai scurtă de 24 de luni; totodată, în cadrul clauzei de revizuire se vor menţiona, după caz, şi momentul de la care ajustarea devine aplicabilă, şi frecvenţa de ajustare în funcţie de calendarul de plăţi.

(2) În scopul aplicării acestei clauze, prin durata de derulare a contractului se înţelege durata de furnizare a bunurilor/prestare a activităţilor contractului/execuţie a lucrărilor, fără a se lua în considerare eventualele perioade de garanţie incluse în contract.

(3) Clauza de revizuire poate lua în considerare indicii de costuri valabili la data de referinţă şi se poate aplica de la începutul implementării contractului.

(4) Ajustarea preţului contractului în baza unei clauze expres prevăzute în documentele achiziţiei reprezintă expresia unei acţiuni de aplicabilitate directă şi nemijlocită a clauzelor contractului, care se realizează în baza prevederilor art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 236 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, având în vedere evoluţia indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului; indicii de ajustare se pot exprima, de exemplu, şi sub forma unor indici de cost, preţuri de referinţă sau a evoluţiei cursului valutar şi, în orice caz, vor fi stabiliţi de instituţii sau autorităţi publice sau de alte organizaţii care au fost autorizate prin lege să stabilească astfel de indici.

(5) Orice ajustare a preţului contractului, conform modalităţii de calcul prevăzute în clauza de revizuire, va avea la bază indicii de ajustare definiţi în contract de către autoritatea/entitatea contractantă pentru care se va preciza sursa, ponderea şi încadrarea în formula de ajustare.

(6) Autoritatea/Entitatea contractantă, în funcţie de natura şi complexitatea contractului, precum şi în funcţie de elementele componente ale preţului ofertat, atunci când introduce clauze de revizuire a preţului, se asigură de respectarea următoarelor reguli în definirea formulei de ajustare:

a) ajustarea ţine cont de evoluţia indicilor preţurilor care reprezintă componentele esenţiale de cost într-o anumită perioadă (denumită perioada curentă) faţă de perioada anterioară (denumită perioada de raportare);

b) indicii selectaţi trebuie să corespundă sau să fie specifici elementului de preţ care urmează să fie ajustat, respectiv nu se folosesc indici de ajustare care cuprind în metodologia de calcul şi alte elemente decât cele strict legate de elementul de preţ avut în vedere pentru ajustare atunci când există indici specifici, exclusiv dedicaţi elementului de cost respectiv;

c) ponderea alocată indicilor reflectă structura estimată a costurilor contractului.

(7) Alegerea indicilor utilizaţi pentru ajustare dintre cei calculaţi în statistici oficiale naţionale trebuie să respecte următoarea procedură/următorii paşi:

a) se alege indicele de preţ aferent domeniului/producţiei industriale pentru activităţile CAEN din care fac parte produsele/serviciile/activităţile respective; pentru exemplificare: (i) în cazul contractelor de lucrări civile unde o pondere importantă o reprezintă structurile din beton armat, indicele producţiei industriale ce poate fi utilizat pentru ajustare este "Fabricarea betonului - CAEN 2362"; (ii) pentru un contract de furnizare de articole de papetărie se poate utiliza indicele producţiei industriale aferent cod CAEN 1723 "Fabricarea articolelor de papetărie"; (iii) pentru un contract de servicii de proiectare nu există un indice specific, exclusiv dedicat serviciilor de proiectare, şi trebuie utilizat un indice de pe o ramură mai generală, disponibil în statisticile naţionale oficiale;

b) în cazul în care nu există indici de preţ stabiliţi strict şi exclusiv pentru obiectul contractului respectiv/elementul de cost care se ajustează se utilizează indicele de preţ din ramura generală de

activitate (de exemplu, în cazul serviciilor de proiectare, indicele ce poate fi utilizat este cel aferent categoriei serviciilor cu cod CAEN 71 "Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică"); se poate observa că acest indice conţine şi alte activităţi decât cele de proiectare, motiv pentru care nu a fost utilizat în cadrul pasului prevăzut la lit. a);

c) în cazul în care nu se pot identifica indici relevanţi conform celor prezentate la paşii prevăzuţi la lit. a) şi b) se va utiliza, de exemplu, indicele preţului producţiei industriale pentru domeniul construcţiilor, indicele preţului de consum pentru servicii, după caz, sau indicele preţului de consum pentru mărfuri/produse; alternativ, autoritatea/entitatea contractantă poate utiliza în vederea ajustării, în această situaţie, evoluţia indicelui preţurilor de consum (general) sau a ratei inflaţiei între data de referinţă şi momentul ajustării; pentru ajustarea unor valori utilizând indicele preţurilor de consum (IPC), formula poate fi A = suma iniţială de actualizat x IPC/100 sau B = suma iniţială de actualizat x rata inflaţiei + suma iniţială de actualizat; în cazul utilizării altor indici decât indicele preţurilor de consum (IPC), formula se va ajusta corespunzător.

(8) În aplicarea prevederilor alin. (6) lit. b), în cazul contractelor de lucrări care se află sub incidenţa prevederilor H.G. nr. 1/2018 se foloseşte pentru ajustare una dintre formulele prevăzute în acest act normativ (introduse mai jos); în cazul contractelor de lucrări pentru care nu există obligaţia respectării prevederilor H.G. nr. 1/2018, acestea pot fi utilizate şi adaptate, inclusiv prin eliminarea şi/sau adăugarea unor elemente de cost specifice în raport cu natura contractului.

An = av + m * Mn/Mo + f * Fn/Fo + e * En/Eo, unde:

- "An" este coeficientul de ajustare care urmează a fi aplicat valorii de contract estimate pentru lucrările realizate în luna "n" [sumele aferente pct. (a) din subclauza 50.1 (Situaţia de lucrări), exclusiv lucrările evaluate pe baza costului sau a preţurilor curente];

- "av" este un coeficient fix şi reprezintă valoarea procentuală a plăţii în avans faţă de preţul contractului;

-"m", "f", "e" sunt coeficienţi care reprezintă ponderea estimată a fiecărui element relevant de cost în execuţia lucrărilor. Elementele de cost reprezintă resurse relevante cum ar fi forţa de muncă, utilaje şi materiale;

- "Fn", "En", "Mn" sunt indicii curenţi de preţ/cost sau preţurile de referinţă pentru luna "n", exprimaţi în moneda contractului, după cum sunt aplicabile la data cu 60 de zile înainte de ultima zi a lunii "n". Indicii de preţ sau preţurile de referinţă sunt aferente elementelor de cost relevante;

- "Lo", "Eo", "Mo" sunt indicii de preţ/cost de bază sau preţurile de referinţă, exprimaţi în moneda contractului, aplicabile la data anterioară cu 30 de zile faţă de termenul-limită de depunere a ofertelor. Dacă nu a existat un asemenea termen (de exemplu, în cazul unui contract atribuit ca urmare a unei proceduri de negociere fără publicarea unui anunţ de participare), data de raportare va fi data semnării contractului.

Indicii de preţ/cost şi/sau preţurile de referinţă, inclusiv sursa acestora şi orice informaţie necesară pentru a determina cu certitudine definiţia lor, precum şi ponderea acestora vor fi stabiliţi de către beneficiar în tabelul datelor de ajustare din acordul contractual. Se va verifica următoarea ecuaţie: av + m + f + e = 1.

În cazul în care un indice de preţ/cost curent sau un preţ de referinţă pentru luna respectivă nu este disponibil (sau valoarea lor nu este definitivă), se va folosi ultimul indice sau preţ disponibil, iar ajustarea va fi recalculată atunci când indicele sau preţul va fi disponibil (respectiv când valoarea lor va deveni definitivă).

Dacă prin contract nu se prevăd plăţi în avans formula se va modifica în consecinţă.

An = av + (1 - av) * In/Io, unde:

- "av" este valoarea procentuală a plăţii în avans faţă de preţul contractului;

- "In" este indicele de cost în construcţii - total publicat de Institutul Naţional de Statistică în Buletinul Statistic de Preţuri, la tabelul 15, aplicabil la data cu 60 de zile înainte de ultima zi a lunii "n". Se va preciza explicit momentul din an pentru a identifica valoarea aplicabilă a acestui indice;

- "Io" este indicele de cost în construcţii - total aplicabil la data anterioară cu 30 de zile faţă de termenul-limită de depunere a ofertelor. Dacă nu a existat un asemenea termen (de exemplu, în cazul unui contract atribuit ca urmare a unei proceduri de negociere fără publicarea unui anunţ de participare), data de raportare va fi data semnării contractului.

(9) Ajustarea preţurilor este aplicabilă tuturor serviciilor/lucrărilor/produselor din cadrul contractului/acordului-cadru, cu excepţia sumelor care sunt rambursate pe baza costurilor efectiv

înregistrate de către contractant, cum sunt cele din categoria altor sume necesare implementării contractului, conform secţiunii a II-a din prezentul capitol.

(10) Lipsa informaţiilor la nivelul documentelor achiziţiei iniţiale referitoare la modul concret de revizuire a preţului conduce la imposibilitatea autorităţii/entităţii contractante de a ajusta preţul contractului în baza art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv a art. 236 din Legea nr. 99/2016.

(11) Ajustarea preţului, în absenţa unei clauze de revizuire, este aplicabilă direct doar în condiţiile stabilite la art. 8.

(12) Preţul contractului se poate modifica şi atunci când indicii de ajustare a preţului contractului înregistrează o evoluţie negativă, respectiv determină scăderea preţului acestuia.

(13) Autoritatea/Entitatea contractantă poate aplica/utiliza simultan, în cadrul aceluiaşi contract/acord-cadru, una sau mai multe modalităţi/formule de ajustare, cu condiţia indicării exprese a bunurilor, serviciilor sau lucrărilor sau a componentelor acestora pentru care se utilizează una sau alta dintre formule şi fără a se permite plata nejustificată a creşterii costurilor prin calcularea de două sau de mai multe ori a ajustării pentru acelaşi element de cost, respectiv scăderea nejustificată a preţului contractului prin calcularea de două sau de mai multe ori a ajustării pentru acelaşi element de cost.

SECŢIUNEA 2: Alte sume necesare pentru implementare Art. 13

(1) Alte sume necesare pentru implementare sunt sume de bani stabilite ca sume fixe nominale, globale, incluse în valoarea contractului/acordului-cadru, reprezentând valoarea acelor bunuri/servicii/lucrări corespunzătoare activităţilor care sprijină îndeplinirea obiectivelor principale ale achiziţiei (aferente unor operaţiuni auxiliare şi/sau care ţin de logistică), dar pentru care, la momentul pregătirii procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică/achiziţie sectorială, nu se pot determina cu exactitate cantităţile şi toate detaliile calitative pentru categoriile de cheltuieli astfel acoperite.

(2) Autoritatea/Entitatea contractantă are obligaţia de a stabili cuantumul altor sume necesare implementării, încât acesta să fie suficient pentru acoperirea categoriilor de cheltuieli astfel prevăzute; în formularul de propunere financiară autoritatea/entitatea contractantă va include cuantumul acestor sume care vor fi preluate ca atare de către ofertanţi.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) se regăsesc în contractele de achiziţie publică/sectorială sub diverse denumiri, cum ar fi rezerve de implementare, cheltuieli incidentale, sume provizionate, acestea neputând fi utilizate pentru acoperirea altor categorii de cheltuieli decât cele pentru care au fost destinate, conform menţiunilor din documentaţia de atribuire; categoria de cheltuieli "diverse şi neprevăzute" din structura devizului general al lucrărilor nu este inclusă în noţiunea alte sume necesare pentru implementare.

(4) Folosirea altor sume necesare pentru implementare se face numai dacă în documentaţia de atribuire a contractului iniţial au fost descrise categoriile specifice de cheltuieli, prezentate limitativ, care pot fi suportate din aceste sume şi modul de stabilire a preţurilor aferente categoriilor de cheltuieli care pot fi decontate.

(5) Alte sume necesare pentru implementare care ar avea ca scop acoperirea la nivel general a unor cheltuieli nedefinite nu îndeplinesc criteriile menţionate în prezenta instrucţiune conform cărora categoriile de cheltuieli acoperite de astfel de sume trebuie să fie specifice şi prezentate limitativ; folosirea unor asemenea alte sume necesare pentru implementare pentru astfel de cheltuieli ar constitui în sine o modificare contractuală pentru care se aplică prevederile art. 1 alin. (2) şi (3).

(6) Înainte de a efectua cheltuieli din categoria altor sume necesare pentru implementare, contractantul trebuie să obţină aprobarea autorităţii/entităţii contractante pentru efectuarea cheltuielilor în cauză.

(7) Contractantul trebuie să facă dovada că bunurile/serviciile/lucrările a căror decontare o solicită sunt necesare activităţilor care sprijină îndeplinirea obiectivelor principale ale achiziţiei, iar preţurile acestora se încadrează în preţurile aferente unor activităţi/articole similare prevăzute în contract sau reprezintă preţuri stabilite în condiţii concurenţiale de piaţă, inclusiv, atunci când este cazul, prin raportare la prevederile art. 6 din Legea nr. 98/2016; suplimentar, valoarea totală cumulată a tuturor bunurilor/serviciilor/lucrărilor a căror decontare se solicită nu depăşeşte suma fixă nominală, globală, menţionată cu acest scop, în mod distinct, în contractul de achiziţie publică/achiziţie sectorială.

(8) Autoritatea/Entitatea contractantă decontează pe bază de documente justificative valoarea bunurilor/serviciilor/lucrărilor corespunzătoare altor sume necesare implementării.

CAPITOLUL V: Modificarea contractelor/acordurilor-cadru atribuite în baza OUG nr. 34/2006 Art. 14

Legislaţia aplicabilă contractelor de achiziţie publică/sectorială încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016, ca urmare a finalizării unei proceduri de atribuire iniţiate în baza OUG nr. 34/2006, se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 236 din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 253 din Legea nr. 99/2016, coroborate cu principiile care guvernează aplicarea legii în timp, consacrate prin art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 6 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 15

(1) Încheierea şi modificarea contractelor de achiziţie publică/sectorială după data intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016, ca urmare a finalizării unor proceduri de atribuire iniţiate în baza OUG nr. 34/2006, se fac cu respectarea tuturor cerinţelor şi a condiţiilor stabilite în documentaţiile de atribuire aferente procedurilor de atribuire respective, documentaţii care au fost elaborate cu respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006 şi ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), situaţiile juridice născute în baza OUG nr. 34/2006, precum şi efectele acestora, inclusiv cele care se produc după intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016, sunt supuse prevederilor OUG nr. 34/2006.

Art. 16

În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, contractelor de achiziţie publică/sectorială încheiate după data intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016, ca urmare a finalizării unor proceduri de atribuire iniţiate în baza OUG nr. 34/2006, le sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 98/2016, respectiv ale Legii nr. 99/2016, doar în ceea ce priveşte actele/acţiunile neefectuate încă şi modificările contractuale care vor interveni pe parcursul derulării contractelor.

Art. 17

(1) În cazul unei proceduri de atribuire iniţiate în baza OUG nr. 34/2006, la care încheierea contractului de achiziţie publică/sectorială s-a realizat după data intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016, ajustarea preţului, chiar dacă nu a fost precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractele respective, prin clauze speciale în acest sens, este permisă cu condiţia respectării prevederilor art. 221 alin. (1) lit. e) coroborate cu prevederile art. 236 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 240 alin. (2) coroborate cu prevederile art. 253 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, după caz. Prevederile cap. II secţiunea a 6-a din prezenta instrucţiune se vor aplica în mod corespunzător.

(2) În situaţia descrisă la xxxx. (1) sunt aplicabile şi prevederile art. 164 alin. (4) din anexa la HG nr. 395/2016, respectiv prevederile art. 158 alin. (4) din anexa la HG nr. 394/2016, în condiţiile în care circumstanţele care determină actualizarea preţului survin ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016.

Art. 18

În cazul unei proceduri de atribuire iniţiate în baza OUG nr. 34/2006, la care încheierea contractului de achiziţie publică/sectorială s-a realizat după data intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, respectiv a Legii nr. 99/2016, ajustarea preţului, în situaţia în care a fost precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractele respective, prin clauze speciale în acest sens, este permisă cu condiţia respectării prevederilor art. 221 alin. (1) lit. a) coroborate cu prevederile art. 236 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 şi cu prevederile art. 164 alin. (2) şi (3) din anexa la HG nr. 395/2016, respectiv ale art. 236, coroborate cu prevederile art. 253 alin. (3) din Legea nr. 99/2016 şi cu prevederile art. 158 alin. (2) şi (3) din anexa la HG nr. 394/2016, după caz. Prevederile cap. II secţiunea 1 din prezenta instrucţiune se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 19

În oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 17 şi 18, preţul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea creşterii indicilor de preţ pentru elementele constitutive ale ofertei al căror efect se reflectă în creşterea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului; în cazurile în care autoritatea/entitatea contractantă aplică ajustarea preţului contractului ca urmare a prelungirii procedurii de atribuire peste perioada estimată pentru desfăşurarea procedurii, autoritatea/entitatea contractantă va aplica următoarea modalitate de ajustare:

a) autoritatea/entitatea contractantă verifică dacă durata de aplicare a procedurii de atribuire a fost prelungită peste perioada preconizată din motive ce exclud culpa ofertantului; perioada preconizată iniţial este perioada de valabilitate a ofertei stabilită prin fişa de date, calculată în zile începând cu termenul-limită de depunere a ofertelor; durata de aplicare a procedurii este perioada calculată în zile între termenul-limită de depunere a ofertelor şi semnarea contractului;

b) autoritatea/entitatea contractantă consideră indicele/indicii de preţ publicat/publicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru elementele constitutive ale ofertei pentru care s-au înregistrat creşteri faţă de ultima zi de valabilitate a ofertei, aşa cum a fost precizată iniţial în documentaţia de atribuire; valoarea indicelui/indicilor aferent/aferenţi elementului/elementelor constitutiv/constitutive al/ale ofertei la expirarea perioadei preconizate iniţial se notează V0; valoarea indicelui/indicilor la data semnării contractului se notează V1;

c) actualizarea preţului pentru elementele constitutive ale ofertei menţionate la lit. b) se va realiza fie odată cu semnarea contractului/acordului-cadru de achiziţie publică/sectorială, fie ulterior prin act adiţional la acesta, conform formulei cu caracter exemplificativ: Preţul ajustat = (costul elementului constitutiv 1 x V1/V0) + (costul elementului constitutiv 2 x V1/V0) +...+ (costul elementului constitutiv n x V1/V0) + componenta/componentele de preţ neafectată/neafectate de creşterea indicelui/indicilor de preţ; în formula anterioară se iau în considerare numai elementele constitutive ale preţului pentru care contractantul a solicitat ajustarea preţului;

d) pentru situaţia în care se constată, potrivit unor date oficiale (cum ar fi buletinele publicate de Institutul Naţional de Statistică), faptul că în cursul perioadei de execuţie, decalată ca o consecinţă a prelungirii perioadei de evaluare a ofertelor din motive neimputabile contractantului, dinamica evoluţiei costurilor, relevante contractului, este semnificativ diferită faţă de dinamica evoluţiei costurilor din perioada ofertată de execuţie, atunci contractantul poate fi îndreptăţit la ajustarea preţului; în acest caz ajustarea preţului se face pentru a compensa costurile suplimentare pe care le suporta contractantul (costuri suplimentare aferente prelungirii perioadei de evaluare a ofertelor) în raport cu costurile pe care contractantul le-ar fi suportat dacă nu ar fi

fost prelungită perioada de evaluare a ofertelor.

CAPITOLUL VI: Dispoziţii finale Art. 20

(1) Prezenta instrucţiune se aplică procedurilor de atribuire şi contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică/sectorială iniţiate/semnate sau aflate în derulare la data intrării în vigoare a acesteia, în limitele şi cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

(2) Exemplele incluse în prezenta instrucţiune au caracter orientativ şi pot fi utilizate de autorităţile/entităţile contractante şi/sau operatorii economici pentru justificarea modificărilor contractuale doar în măsura în care demonstrează îndeplinirea completă a tuturor condiţiilor relevante precizate de legislaţia achiziţiilor publice/achiziţiilor sectoriale.

Art. 21

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta instrucţiune.

Art. 22

La data intrării în vigoare a prezentei instrucţiuni se abrogă:

- Instrucţiunea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 3/2017 privind modificările contractului de achiziţie publică/contractului de achiziţie sectorială/acordului-cadru şi încadrarea acestor modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 17 august 2017;

- Instrucţiunea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 2/2018 privind ajustarea preţului contractului de achiziţie publică/sectorială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 11 ianuarie 2019, cu modificările ulterioare.

Art. 23

Prezenta instrucţiune se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

-****-

ANEXA nr. 1:

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,

Xxxxx Xxxxxx Xxxxxxx

Regula generală

Modificarea condiţiilor de implementare stabilite prin clauzele iniţiale ale contractului/acordului-cadru, pe parcursul perioadei sale de valabilitate, impune organizarea unei noi proceduri de atribuire în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.

Totuşi, modificarea contractului/acordului-cadru fără organizarea unei noi proceduri de atribuire se poate realiza în circumstanţe excepţionale specifice şi reprezintă o excepţie de la regula generală.

Mai jos sunt prezentate criteriile care trebuie îndeplinite pentru a determina dacă există aceste circumstanţe specifice.

Dacă este necesar să se modifice contractul, circumstanţele trebuie verificate în raport cu criteriile prezentate mai jos. Evaluarea acestor criterii trebuie efectuată temeinic şi cu atenţie de către autoritatea/entitatea contractantă. Modificările trebuie să fie bine documentate şi justificate. Sarcina verificării pentru încadrarea în aceste circumstanţe revine autorităţii contractante.

Modificare nesubstanţială cu valoare scăzută

Niciuna dintre condiţiile specifice stabilite de legislaţie nu trebuie verificată, iar contractul poate fi modificat fără obligaţia de a organiza o nouă procedura de atribuire, dacă:

a) valoarea modificării este sub pragurile UE;

Şi

(adică a şi b trebuie îndeplinite cumulativ)

b) valoarea modificării este:

< 10% din preţul contractului iniţial (contractele de servicii şi produse);

< 15% din preţul contractului iniţial pentru (contractele de lucrări).

A se vedea nota 1.

Chiar şi îndeplinite aceste condiţii cumulative, sunteţi sigur că modificarea cu valoare scăzută nu aduce atingere caracterului general al contractului sau acordului-cadru?

Dacă toate sunt "DA" continuaţi cu modificare.

Dacă "NU" atribuiţi un nou contract.

Alte modificări nesubstanţiale

- indiferent de valoare

Modificările sunt permise când nu sunt substanţiale.

O modificare a unui contract/acord-cadru pe cursul perioadei sale de valabilitate este considerată a fi substanţială când determină schimbarea caracterului general al contractului/acordului-cadru. Autoritatea contractantă va decide, documenta şi justifica de la caz la caz dacă modificarea este substanţială. În orice caz:

Indiferent de situaţia descrisă mai sus (nesubstanţială cu valoare scăzută), modificările sunt întotdeauna considerate substanţiale dacă una sau mai multe dintre următoarele condiţii sunt întrunite:

a) modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost cuprinse în procedura iniţială de achiziţie, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la xxxxxxxxx.

Xx alte cuvinte,

dacă şi alţi operatori economici ar fi putut participa în noile condiţii.

b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului/acordului- cadru în favoarea contractantului, într- un mod care nu a fost prevăzut în contractul/acordul- cadru xxxxxxx.

Xx alte cuvinte, dacă operatorul economic este acum mai mult remunerat, acest lucru ar fi putut atrage în competiţie şi alţi operatori

economici.

c) modificarea extinde considerabil obiectul contractului/acordului xxxxx.

Xx alte cuvinte, modificarea schimbă obiectul contractului, ceea ce ar fi putut atrage în competiţie şi alţi operatori economici.

d) un nou contractant îl înlocuieşte pe cel iniţial în alte cazuri decât cele prezentate mai jos

(înlocuirea contractantului iniţial)

Dacă toate sunt "NU, continuaţi cu modificare.

Dacă una dintre circumstanţe este "DA", nu efectuaţi modificarea.

Clauze de revizuire, opţiuni prevăzute iniţial în contract (indiferent de valoarea lor)

Au fost modificările preconizate şi incluse în documentele achiziţiei iniţiale, sub forma unor clauze speciale de revizuire (aici ar putea fi incluse: clauze de revizuire a preţului sau opţiuni)?

Sunt aceste clauze clare?

Sunt aceste clauze precise?

Sunt aceste clauze neechivoce?

Clauzele menţionează domeniul de aplicare şi natura posibilelor modificări sau opţiuni?

Clauzele menţionează condiţiile în care se poate recurge la acestea?

Puteţi justifica că aceste clauze nu conduc la modificări sau opţiuni care ar putea afecta natura contractului sau a acordului- cadru?

Dacă toate sunt "DA", continuaţi cu modificare.

Dacă "NU", atribuiţi un nou contract.

Lucrări, servicii şi/sau produse suplimentare

Au devenit necesare lucrări, servicii sau produse suplimentare din partea contractantului iniţial care nu au fost incluse în achiziţia iniţială?

Sunteţi sigur că schimbarea contractantului:

a) nu poate fi realizată din motive economice sau tehnice, precum cerinţe de interschimbabilitate sau interoperabilitate cu echipamentele, serviciile sau instalaţiile existente achiziţionate în procedura iniţială

Şi

(adică a şi b trebuie îndeplinite cumulativ)

b) ar provoca dificultăţi semnificative sau o creştere semnificativă a costurilor pentru autoritatea contractantă?

Xxxxxxx sigur că această creştere a preţului nu depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial?

A se vedea nota 2.

Xxxxxxx sigur că astfel de modificări succesive nu au scopul de a eluda aplicarea regulilor privind achiziţiile publice?

Dacă toate sunt "DA", continuaţi cu modificare.

Dacă "NU", atribuiţi un nou contract.

Circumstanţe imprevizibile

Necesitatea modificării a apărut ca urmare a unor circumstanţe pe care o autoritate contractantă diligentă nu putea să le prevadă?

Xxxxxxx sigur că modificarea nu afectează natura generală a contractului?

Sunteţi sigur că această creştere a preţului nu depăşeşte 50% din valoarea contractului/acordului- cadru iniţial?

A se vedea nota 2.

Xxxxxxx sigur că astfel de modificări consecutive nu au scopul de a eluda aplicarea regulilor privind achiziţiile publice?

Dacă toate sunt "DA", continuaţi cu modificare.

Dacă "NU", atribuiţi un nou contract.

Înlocuirea contractantului

Un nou contractant îl înlocuieşte pe cel iniţial ca o consecinţă fie:

a) a unei clauze de revizuire neechivoce sau a unei opţiuni în conformitate cu prevederile din contractul iniţial

b) a unei succesiuni universale sau parţiale a unui alt operator economic în locul contractantului iniţial, în cadrul unui proces de reorganizare (preluare, fuziune, divizare, achiziţie sau insolvenţă etc.)?***

*** Condiţii suplimentare pentru "b":

- Îndeplineşte celălalt operator economic criteriile de selecţie calitativă stabilite iniţial?

- Sunteţi sigur că acest lucru nu implică alte modificări substanţiale ale contractului?

- Sunteţi sigur că acest lucru nu are scopul de a eluda aplicarea regulilor privind achiziţiile publice?

c) fie autoritatea contractantă îşi asumă obligaţiile contractantului iniţial faţă de subcontractanţii acestuia

Aceste condiţii NU sunt cumulative. Este suficientă îndeplinirea uneia dintre acestea (a, b sau c).

Referitor la condiţiile suplimentare prevăzute la b), toate acestea trebuie îndeplinite în

mod cumulativ.

Dacă există un "DA" fie la a), fie la

b) cu toate condiţiile suplimentare sau la c), continuaţi cu modificare.

Dacă "NU", atribuiţi un nou contract.

Nota 1:

Aveţi grijă ca în cazul în care se fac mai multe modificări succesive, valoarea trebuie să fie evaluată pe baza valorii nete cumulative a modificărilor succesive! Exemplu (consumabile): Modificarea 1 este de 3%. Este permisă. Modificarea 2 este de 5%. Total = 8%. Încă este permisă. Modificarea 3 este de 3%. Total = 11%. Modificarea 3 nu poate avea loc.

Nota 2:

Aveţi grijă ca în cazul în care se fac mai multe modificări succesive, acestea nu trebuie să depăşească cumulativ procentul de 50% în cazul contractelor de achiziţie publică! Exemplul 1: Modificarea 1 este de 20%, modificarea 2 este de 67%. Prima modificare este permisă, cea de-a doua însă, nu. Exemplul 2: Modificarea 1 este de 20%, modificarea 2 este de 25% (iar împreună nu depăşesc 50%). Ambele sunt permise. În aceste cazuri, în scopul calculării preţului, se utilizează preţul actualizat al contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care constituie valoarea de referinţă atunci când contractul include o clauză de indexare. Trebuie subliniat faptul că introducerea de modificări fără atribuirea unei noi proceduri constituie o excepţie; posibilitatea de a introduce modificări succesive trebuie utilizată cu maximă prudenţă, fără scopul de a eluda aplicarea regulilor privind achiziţiile publice şi principiile egalităţii de tratament, nediscriminării şi transparenţei care stau la baza acestora.

ANEXA nr. 2: EXEMPLU DE CALCUL al preţului revizuit al contractului atunci când au loc mai multe tipuri de modificări contractuale (cazul în care la nivelul contractului există clauză de indexare)

ANEXA nr. 3: EXEMPLU DE CALCUL al ajustării preţului contractului din cauza creşterii salariului minim prin modificare legislativă

Reguli generale:

- Valoarea manoperei va fi actualizată doar pentru acoperirea modificării salariului minim.

- Structura valorii manoperei se identifică atât înainte de modificarea salariului minim, cât şi după.

- În identificarea ponderii valorii de manoperă în preţul contractului, precum şi a structurii tarifelor aferente manoperei se iau în considerare elemente furnizate de operatorul economic, fără ca autoritatea contractantă să fie obligată de acestea, dacă informaţiile furnizate nu îndeplinesc un caracter de rezonabilitate sau nu pot fi probate de către contractant. Spre exemplu, informaţiile care nu îndeplinesc un caracter de rezonabilitate sunt informaţiile care nu corespund cu resursele menţionate în propunerea tehnică şi financiară.

- În cazul în care plăţile într-un contract de achiziţie publică/acord-cadru se realizează în baza unor articole comasate, în care preţul include materialele, manopera, utilajul şi transportul, actualizarea componentelor preţului se realizează în baza devizelor analitice/defalcării preţurilor, pe care le va depune contractantul odată cu solicitarea de actualizare a preţurilor.

- Operatorul economic explică valoarea componentei de manoperă pe categorii de personal (pentru manopera directă, utilaje, transport, cheltuieli indirecte, subcontractanţi etc.) şi structura tarifelor aferente manoperei pentru fiecare tip de categorie de personal luat în calcul la realizarea propunerii tehnice şi financiare, astfel:

a)salariul brut conform contractelor de muncă .......

b)adaosuri (de exemplu, indemnizaţia de concediu determinată conform legii) .......

c)sporuri conform contractelor de muncă .......

- În exemplul prezentat salariul minim brut stabilit prin hotărâre a Guvernului creşte la 3.000 lei/lună, iar costul salarial orar este considerat a fi salariul brut orar plus 20%.

Categorie de personal	Salariul minim brut înainte de modificarea salariului minim prin hotărâre a Guvernului (lei)			Salariul minim brut după modificarea salariului minim prin hotărâre a Guvernului (lei)
Categorie de personal	Lunar	Orar (166,666 ore pe lună)	Cost salarial orar înainte de modificare	Lunar	Orar (167,333 ore pe lună)	Cost salarial orar după modificare
Muncitori/Personal necalificat	1.900,00	11,400	13,680	3.000,00	17,928	21,514
Muncitori/Personal calificat	2.500,00	15,000	18,000	3.000,00	17,928	21,514
Ingineri/Economişti/Personal studii superioare	4.500,00	27,000	32,400	4.500,00	26,892	32,271

Nota 1:

Numărul de ore lucrătoare/lună este stabilit conform programului normal de lucru precizat în cadrul actului normativ de stabilire a salariului minim. Volumul total de manoperă necesar pentru execuţia lucrărilor este următorul:

Categorie de personal	Numărul total de ore rămase de executat la data intrării în vigoare a modificării salariului minim
Muncitori/Personal necalificat	60.000,00
Muncitori/Personal calificat	25.000,00
Ingineri/Economişti/Personal studii superioare	4.000,00

Astfel, costul total de manoperă poate fi prezentat prin tabelul următor:

Categorie de personal	Numărul total de ore	Cost salarial orar înainte de modificarea salariului minim prin hotărâre a Guvernului (lei)	Cost de manoperă înainte de modificarea salariului minim prin hotărâre a Guvernului (lei)	Cost salarial orar după modificarea salariului minim prin hotărâre a Guvernului (lei)	Cost de manoperă după modificarea salariului minim prin hotărâre a Guvernului (lei)
Muncitori/Personal necalificat	60.000,00	13,680	820.800	21,514	1.290.840,00
Muncitori/Personal calificat	25.000,00	18,00	450.000	21,514	537.850,00
Ingineri/Economişti/Personal studii superioare	4.000,00	32,400	129.600	32,271	129.084,00
Total			1.400.400,00		1.957.774,00

Concluzii

- În acest exemplu, costul cu manopera a crescut cu 557.374,00 lei.

- Astfel, dacă valoarea iniţială a contractului era de 5.000.000 lei fără TVA, noua valoare este de 5.557.374,00 lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 11,1475%%.

- Modalitatea practică de actualizare a preţului contractului va fi următoarea: fiecare factură pentru servicii prestate/bunuri furnizate/lucrări executate va prezenta valoarea acestora şi, separat, impactul actualizării, conform calculelor de mai sus.

Nota 2:

O metodă similară de calcul poate fi folosită pentru a evidenţia impactul schimbării salariului minim asupra costului materialelor. Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 56 din data de 19 ianuarie 2021

Document Metadata

Table of Contents

Contract

Document Metadata