Common use of Rezultatele învățării Clause in Contracts

Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil: ● RÎ1 Să cunoască principalele elemente de analiză și interpretare a fenomenului turistic care abordează scenarii post-COVID ● RÎ2 Să își reamintească cadrul principalelor tendințe analizând date științifice, date oficiale și surse secundare ● RÎ3 Să interpreteze noile paradigme ale patrimoniului cultural și turismului în perioada post-COVID ● RÎ4 Să recunoască și interpreteze studii de caz, identificând posibile abordări, metodologii și instrumente care pot fi aplicate și în alte contexte ● RÎ5 Să poarte discuții pe marginea diferitelor dimensiuni ale scenariilor COVID. SUB-UNITĂȚI S.U. 1.3.1 – Turismul experiențial și noile dimensiuni ale turismului post-COVID Această subunitate se va concentra asupra principalelor fenomene care au apărut în urma pandemiei COVID-19 în sectorul turismului: de la "vacanța de ședere" la "subturism", de la dimensiunea de proximitate la turismul de valoare, această subunitate sugerează câteva posibile reflecții asupra acestei noi realități, împreună cu date și informații statistice care se referă la tendințele și noile scenarii din turism. În această subunitate, este evidențiat și studiat rolul turismului în stimularea participării comunității, în punerea în prim plan a experienței vizitatorilor și în experimentarea utilizării instrumentelor digitale pentru a depăși limitările impuse de pandemia COVID-19. S.U. 1.3.2 – Studii de caz și noi frontiere ale patrimoniului cultural și ale turismului pentru bunăstarea comunităților După cum subliniază "Acțiunea comună pentru o mai bună sănătate în Europa" (OMS, 2020), este important să se elaboreze linii directoare pentru a spori gradul de pregătire a sistemelor de sănătate pentru a răspunde pandemiei COVID-19, precum și oricăror alte urgențe sanitare, în cadrul unei abordări universaliste a îngrijirii. În acest context, este esențial să reflectăm, să declanșăm și să dezvoltăm o "inteligență strategică" pentru a promova bunăstarea și sănătatea și pentru a combate inegalitățile nu numai în propriile noastre comunități, ci și în contexte teritoriale și culturale care vizează primirea cetățenilor „temporari”. În acest cadru, subunitatea reflectă asupra relației dintre patrimoniul cultural, turism și bunăstare sub aspectul potențialelor contexte în care se pot experimenta noi procese, formate și modele în care bunăstarea și calitatea vieții cetățenilor și a vizitatorilor sunt luate în considerare, vizând o responsabilizare a operatorilor și a comunităților, inclusiv în contexte de fragilitate. S.U 1.3.3 – Rolul comunităților temporare în noile scenarii Această subunitate se concentrează pe conceptul de "cetățeni temporari" ca abordare a relației dintre comunitate și vizitatori: o modalitate de a se simți co-constructorii unei noi idei de comunitate în care accentul nu mai este pus pe loc, ci pe oamenii care dau viață locului însuși. Subunitatea propune un nou mod de a privi fenomenul turismului (adesea perceput ca un element din ce în ce mai invaziv și gentrificator) ca parametru al unei noi socialități, dezvoltată pe baza capacității de a conviețui mai dinamic, cu migrațiile continue la care ne împinge viața. UNIT 1.4 | PĂRȚILE INTERESATE ȘI DEZVOLTAREA LOCALĂ Descriere Proiectele strategice în domeniul culturii și turismului au nevoie din ce în ce mai mult de abordări transversale, orizontale, cu capacitatea de a implica diferite sectoare, precum și de procese verticale pentru a colabora cu toate nivelurile organizației. În acest context, recunoașterea unei valori importante pentru patrimoniul cultural ca forță motrice pentru dezvoltare înseamnă să se acționeze asupra propensiunii comunităților culturale, organizațiilor, destinațiilor și siturilor, pentru a "crea un sistem" la nivel teritorial, care să îmbine diferitele părți interesate de la nivel local. Subunitatea propune câteva abordări, metodologii și instrumente de implicare a comunităților/organizațiilor/destinațiilor/siturilor turistice și culturale, cu un accent special pe planul de management strategic.

Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil: ● RÎ1 Să cunoască principalele elemente de analiză și interpretare a fenomenului turistic fenomenelor turistice care abordează scenarii post-COVID au legătură cu patrimoniul cultural ● RÎ2 Să cunoască și să își reamintească cadrul principalelor de definiții/interpretări/tendințe ale turismului cultural, analizând date științifice, date oficiale științifice relevante și surse secundare ● RÎ3 Să interpreteze noile paradigme ale patrimoniului cultural fenomenul turistic ca pe o experiență teritorială care îmbină nevoile vizitatorilor și turismului în perioada post-COVID valorile destinației ● RÎ4 Să recunoască și să interpreteze studii în mod argumentat un proces de caz, identificând posibile abordări, metodologii management turistic și instrumente care pot fi aplicate și să pună în alte contexte valoare patrimoniul cultural al acestuia ● RÎ5 Să poarte discuții Dezbată pe marginea diferitelor dimensiuni produse turistice, identificând cele mai importante tendințe și valori ● RÎ6 Să cunoască și să cumuleze diferite abordări utile pentru organiza activități turistice care încorporează patrimoniul cultural și know-how-ul local ● RÎ7 Să dezvolte experiențe de patrimoniu care combină diferite forme de expresie culturală (dans, muzică, abilități tradiționale sau noi, gastronomie etc.) și care fac apel la diferite laturi ale scenariilor COVIDnaturii umane (simțuri, sentimente, cunoștințe). SUB-UNITĂȚI S.U. 1.3.1 1.2.1 – Turismul experiențial cultural, tendințe și noile dimensiuni elemente principale Această primă subunitate își propune să introducă subiectul turismului, pornind de la o scurtă trecere în revistă a principalelor definiții până la identificarea principalelor aspecte ale turismului post-COVID Această subunitate cultural, în principalele sale dimensiuni și tendințe. De asemenea, vor fi abordate componentele managementului turistic în legătură cu procesul de alegere a destinației. O ultimă parte va fi dedicată studiilor de caz folosite ca exemple de turism cultural în destinații aparținând patrimoniul național. Pe parcursul acestei subunități, se va pune accentul și pe datele și sursele secundare în sprijinul analizei și interpretării fenomenului (turistic). S.U. 1.2.2 – Noua paradigmă a turismului experiențial: Ciclul experienței Aprofundând subiectul abordat în subunitatea anterioară, această parte se va concentra asupra principalelor fenomene tranziției de la conceptul tradițional de turism cultural la cel recent, care au apărut propune o posibilă interpretare legată de așa-numitul "turism experiențial". Pornind de la interpretarea dată de economia experienței, această subunitate analizează principalele dimensiuni ale turismului experiențial, legate de cererea și oferta unui sistem turistic, ajungând la recenta abordare a "ciclului experienței". S.U. 1.2.3 – Turismul experiențial : produse și experiențe noi pentru beneficiari Turismul experiențial consolidează dezbaterea, pe de o parte, asupra noului comportament al vizitatorilor în urma ceea ce privește călătoriile și posibilitatea de a "trăi" o destinație și, pe de altă parte, accentuează legăturile dintre destinațiile teritoriale și produsele turistice care ar putea interacționa pentru dezvoltarea procesului de turism experiențial. Subunitatea propune câteva discuții cu experți care lucrează pe aceste teme, cum ar fi, de exemplu, eno-gastronomia, turismul accesibil și turismul lent. UNIT 1.3 | NOI DIMENSIUNI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI TURISMULUI ÎN SCENARIILE RECENTE Descriere Având în vedere experiența izolării din acest moment și evoluția pandemiei COVID-19 în sectorul turismului: de lume, se poate presupune că posibilitatea revenirii la "vacanța de ședere" la "subturism", de la dimensiunea de proximitate la turismul de valoare, această subunitate sugerează câteva posibile reflecții asupra acestei noi realități, împreună cu date și informații statistice care se referă la tendințele și noile scenarii din turism. În această subunitate, este evidențiat și studiat rolul turismului normalitate (indiferent în stimularea participării comunității, în punerea în prim plan a experienței vizitatorilor ce mod și în experimentarea utilizării instrumentelor digitale pentru a depăși limitările impuse ce măsură se va întâmpla acest lucru) va fi de pandemia COVID-19. S.U. 1.3.2 – Studii de caz și noi frontiere ale patrimoniului cultural și ale turismului pentru bunăstarea comunităților După cum subliniază "Acțiunea comună pentru o mai bună sănătate în Europa" (OMS, 2020), este important să se elaboreze linii directoare pentru a spori gradul de pregătire a sistemelor de sănătate pentru a răspunde pandemiei COVID-19, precum și oricăror alte urgențe sanitare, în cadrul unei abordări universaliste a îngrijiriilungă durată. În acest context, este esențial să reflectămsunt necesare noi paradigme de interpretare a fenomenului cultural și turistic, să declanșăm și să dezvoltăm o "inteligență strategică" pentru a promova bunăstarea regândi produsele, cererea, oferta și sănătatea și pentru politicile de relansare a combate inegalitățile nu numai în propriile noastre comunități, ci și în contexte teritoriale și culturale care vizează primirea cetățenilor „temporari”. În acest cadru, subunitatea reflectă asupra relației dintre patrimoniul cultural, turism și bunăstare sub aspectul potențialelor contexte în care se pot experimenta noi procese, formate și modele în care bunăstarea și calitatea vieții cetățenilor și a vizitatorilor sunt luate în considerare, vizând o responsabilizare a operatorilor și a comunităților, inclusiv în contexte de fragilitate. S.U 1.3.3 – Rolul comunităților temporare în noile scenarii Această subunitate se concentrează pe conceptul de "cetățeni temporari" ca abordare a relației dintre comunitate și vizitatori: o modalitate de a se simți co-constructorii unei noi idei de comunitate în care accentul nu mai este pus pe loc, ci pe oamenii care dau viață locului însuși. Subunitatea propune un nou mod de a privi fenomenul turismului (adesea perceput ca un element din ce în ce mai invaziv și gentrificator) ca parametru al unei noi socialități, dezvoltată pe baza capacității de a conviețui mai dinamic, cu migrațiile continue la care ne împinge viața. UNIT 1.4 | PĂRȚILE INTERESATE ȘI DEZVOLTAREA LOCALĂ Descriere Proiectele strategice în domeniul culturii și turismului au nevoie din ce în ce mai mult de abordări transversale, orizontale, cu capacitatea de a implica diferite sectoare, precum și de procese verticale pentru a colabora cu toate nivelurile organizației. În acest context, recunoașterea unei valori importante pentru patrimoniul cultural ca forță motrice pentru dezvoltare înseamnă să se acționeze asupra propensiunii comunităților culturale, organizațiilor, destinațiilor și siturilor. În special, pentru a "crea un sistem" efectul combinat al măsurilor de siguranță și al reglementărilor sanitare în turismul experiențial dă naștere la nivel teritorialo explozie de experiențe locale specifice, foarte diferențiate din punct de vedere al înclinațiilor, originilor, culturilor și sezonalității. Acest lucru implică o revoluție în modelul de afaceri atât în ceea ce privește lanțul valoric al ofertei, cât și în procesele care să îmbine diferitele părți interesate de la nivel local. Subunitatea propune câteva abordări, metodologii și instrumente de implicare a comunităților/organizațiilor/destinațiilor/siturilor turistice și culturale, cu un accent special pe planul de management strategicguvernează cererea turistică.

Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil: ● RÎ1 Să cunoască principalele elemente de analiză și interpretare a fenomenului turistic care abordează scenarii post-COVID semnificația patrimoniului cultural în diferitele sale dimensiuni ● RÎ2 Să își reamintească cadrul principalelor tendințe analizând date științifice, date oficiale colecteze și surse secundare să analizeze abordări interdisciplinare și studii de caz privind patrimoniul cultural ● RÎ3 Să interpreteze noile paradigme principalele caracteristici ale patrimoniului cultural și turismului în perioada post-COVID ținând cont de tipologia acestuia ● RÎ4 Să recunoască asemănările și interpreteze studii de caz, identificând posibile abordări, metodologii diferențele dintre diferitele definiții și instrumente care pot fi aplicate și în alte contexte interpretări ale patrimoniului cultural ● RÎ5 Să poarte discuții pe marginea diferitelor dimensiuni ale scenariilor COVIDcolecteze și să elaboreze discursuri care evidențiază inițiative publice și private ce utilizează patrimoniul cultural ca loc de reflecție, schimb și creație. SUB-UNITĂȚI S.U. 1.3.1 1.1.1 – Turismul experiențial Patrimoniul cultural: dimensiuni principale și noile interpretări posibile Această subunitate abordează principalele dimensiuni ale turismului post-COVID Această subunitate se va concentra asupra principalelor fenomene care au apărut în urma pandemiei COVID-19 în sectorul turismului: patrimoniului cultural. Pornind de la "vacanța definițiile internaționale (de ședere" la "subturism"exemplu, de la dimensiunea UNESCO, ICOM și ICOMOS) și trecând prin reflecțiile inovatoare propuse de proximitate Convenția de la turismul Faro - inovatoare atât în ceea ce privește concepția, cât și modalitatea de valoareprotecție, salvgardare și punere în valoare a patrimoniului cultural - această subunitate sugerează câteva posibile reflecții asupra acestei noi realități, împreună cu date și informații statistice care se referă la tendințele și noile scenarii din turism. În această subunitate, este evidențiat și studiat rolul turismului în stimularea participării comunității, în punerea în prim plan a experienței vizitatorilor și în experimentarea utilizării instrumentelor digitale pentru a depăși limitările impuse de pandemia COVID-19. S.U. 1.3.2 – Studii de caz și noi frontiere își propune să identifice principalele aspecte ale patrimoniului cultural luând în considerare elementele materiale și ale turismului imateriale. Unitatea vizează identificarea principalele elemente care caracterizează patrimoniul cultural din perspectiva tipologiei, valorilor și relației cu comunitățile culturale și teritoriale. S.U. 1.1.2 – Cadrul recent Această subunitate propune o trecere în revistă a celor mai importante și recente rapoarte, documente și recomandări în domeniul patrimoniului cultural. De la Noua agendă europeană pentru bunăstarea comunităților După cum subliniază cultură, la Anul european al patrimoniului cultural și de la Strategia europeană a patrimoniului cultural St21 la inițiativa "Acțiunea comună Capitala europeană a culturii", subunitatea continuă reflecțiile din subunitatea 1, identificând posibilele dimensiuni legate de patrimoniul cultural în relația cu comunitățile, participarea socială, guvernanța și dezvoltarea locală. S.U. 1.1.3 – Rolul culturii în ODD-uri În septembrie 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat "Agenda 2030 pentru o mai bună sănătate dezvoltare durabilă", cu șaptesprezece obiective ambițioase și universale, axate pe educație de calitate, orașe durabile, respectarea mediului, creștere economică, consum durabil, societăți pașnice și favorabile incluziunii, egalitate de gen și securitate alimentară. Cultura are un rol crucial în Europa" cadrul ODD: toate aceste obiective pot fi considerate într-un fel relevante pentru cultură, fie direct (OMS, 2020cultura ca motor al dezvoltării durabile), este important să fie indirect (cultura ca mijloc de facilitare), după cum se elaboreze linii directoare susține în câteva publicații publicate de la adoptarea ODD. În același timp, drepturile culturale, patrimoniul, diversitatea și creativitatea sunt componente esențiale ale dezvoltării umane și durabile. În legătură cu acest subiect, subunitatea se concentrează în special asupra ODD nr. 4, 8, 11 și 13. De asemenea, vor fi luați în considerare indicatorii Cultura 2030 elaborați de UNESCO. UNIT 1.2 | DE LA TURISMUL CULTURAL LA TURISMUL EXPERIENȚIAL Descriere Deoarece deplasarea persoanelor care se îndepărtează de locul lor obișnuit de reședință pentru a spori gradul de pregătire a sistemelor de sănătate pentru a răspunde pandemiei COVID-19, precum și oricăror alte urgențe sanitare, în cadrul unei abordări universaliste a îngrijirii. În acest context, vizita atracțiile culturale este esențial să reflectăm, să declanșăm și să dezvoltăm o "inteligență strategică" pentru a promova bunăstarea și sănătatea și pentru a combate inegalitățile nu numai în propriile noastre comunități, ci și în contexte teritoriale și culturale care vizează primirea cetățenilor „temporari”. În acest cadru, subunitatea reflectă asupra relației dintre patrimoniul cultural, turism și bunăstare sub aspectul potențialelor contexte în care se pot experimenta noi procese, formate și modele în care bunăstarea și calitatea vieții cetățenilor și a vizitatorilor sunt luate în considerare, vizând o responsabilizare a operatorilor și a comunităților, inclusiv în contexte de fragilitate. S.U 1.3.3 – Rolul comunităților temporare în noile scenarii Această subunitate se concentrează pe conceptul de "cetățeni temporari" ca abordare a relației dintre comunitate și vizitatori: o modalitate de a se simți co-constructorii unei noi idei de comunitate în care accentul nu mai este pus pe loc, ci pe oamenii care dau viață locului însuși. Subunitatea propune un nou mod de a privi fenomenul turismului (adesea perceput ca un element din ce în ce mai invaziv și gentrificator) ca parametru al unei noi socialități, dezvoltată pe baza capacității de a conviețui mai dinamic, cu migrațiile continue la care ne împinge viața. UNIT 1.4 | PĂRȚILE INTERESATE ȘI DEZVOLTAREA LOCALĂ Descriere Proiectele strategice în domeniul culturii și turismului au nevoie determinată din ce în ce mai mult de abordări transversale, orizontale, cu capacitatea dorința de a implica diferite sectoareaduna noi informații și experiențe pentru a-și satisface nevoile culturale, precum turismul cultural este strâns legat de posibilitatea de a "trăi o experiență". Această experiență nu începe pur și simplu atunci când vizitatorii ajung la destinații, ci începe înainte de procese verticale sosire și se încheie cu amintirile și reflecțiile din faza ulterioară vizitei și cu planurile pentru a colabora cu toate nivelurile organizațieivizite viitoare. În acest context, recunoașterea unei valori importante pentru Unitatea introduce relația dintre patrimoniul cultural ca forță motrice pentru dezvoltare înseamnă să se acționeze și turism, descriind evoluția fenomenului turistic către conceptul de experiență. Combinând teoriile economiei experienței cu abordările recente legate de "designul turismului experiențial", unitatea oferă o imagine de ansamblu asupra propensiunii comunităților culturaletendințelor recente, organizațiilor, destinațiilor a abordărilor științifice și siturilor, pentru a "crea un sistem" la nivel teritorial, care să îmbine diferitele părți interesate reflecțiilor privind evoluția de la nivel local. Subunitatea propune câteva abordări, metodologii și instrumente de implicare a comunităților/organizațiilor/destinațiilor/siturilor turistice și culturale, cu un accent special pe planul de management strategicturismul cultural la turismul experiențial.

Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabilcapabil să: ● RÎ1 Să cunoască principalele elemente Înțeleagă conceptul de analiză și interpretare a fenomenului turistic care abordează scenarii post-COVID antreprenoriat cultural ● RÎ2 Să își reamintească cadrul principalelor tendințe analizând date științifice, date oficiale și surse secundare Enumere cel puțin trei competențe esențiale pentru un antreprenor cultural ● RÎ3 Să interpreteze noile paradigme ale patrimoniului cultural și turismului Numească cel puțin un exemplu teoretic al modului în perioada post-COVID care antreprenorii își dezvoltă competențele culturale ● RÎ4 Să recunoască și interpreteze studii Interpreteze conceptul de caz, identificând posibile abordări, metodologii și instrumente care pot fi aplicate și în alte contexte ecosistem antreprenorial ● RÎ5 Să poarte discuții pe marginea diferitelor dimensiuni Identifice cel puțin trei acțiuni în vederea consolidării ecosistemului industriilor creative ● RÎ6 Enumere cel puțin patru atribute de mediu esențiale pentru dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial ● RÎ7 Înțeleagă inițiativa Capitalelor europene ale scenariilor COVIDculturii. SUB-UNITĂȚI S.U. 1.3.1 4.2.1. – Turismul experiențial Competențe esențiale pentru antreprenorul cultural În zilele noastre, capacitatea antreprenorială determină competitivitatea unei organizații. Prin urmare, antreprenorii sunt considerați o resursă vitală. Obiectivul acestei subunități este de a stabili care sunt competențele individuale esențiale pentru antreprenorii culturali. Acțiunea culturală calificată este esențială pentru antreprenori pentru a atrage resurse în vederea dezvoltării și noile dimensiuni ale turismului post-COVID creșterii noii lor organizații. S.U. 4.2.2. – Model teoretic: Cum își dezvoltă antreprenorii competențele sociale și culturale Antreprenorii sociali joacă un rol cheie în societate, transformând modelul de afaceri în sectorul patrimoniului cultural. Această subunitate se încearcă să răspundă la întrebări esențiale, cum ar fi: ce îi caracterizează pe antreprenorii sociali, care sunt principalele responsabilități sociale și care sunt instrumentele pe care le pot folosi pentru a aborda probleme specifice? De asemenea, subunitatea prezintă modelul teoretic dezvoltat de Überbacher et al. (2015) referitor la modul în care antreprenorii își dezvoltă competențele culturale în domeniile de piață în care își localizează noile organizații. S.U. 4.2.3. – Ecosistemul antreprenorial al industriilor culturale și creative Un ecosistem puternic va concentra asupra principalelor fenomene care au apărut crea o interacțiune dinamică între diferitele părți ale industriilor creative și economia în urma pandemiei COVID-19 general. Acesta va sprijini organizațiile în sectorul turismului: a fi inovatoare și va asigura un flux continuu de activități pentru a crea locuri de muncă, infrastructură, vitalitate culturală și creștere. În cazul inițiativei "Capitala europeană a culturii", aceasta a evoluat de la "vacanța un festival tradițional de ședere" artă la "subturism", un program complex legat de obiective economice și sociale. UNIT 4.3 | MANAGEMENTUL FINANCIAR AL SECTORULUI PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI TURISTIC Descriere Această unitate va aborda unul dintre elementele care stau la dimensiunea de proximitate la turismul de valoare, această subunitate sugerează câteva posibile reflecții asupra acestei noi realități, împreună cu date baza antreprenoriatului și informații statistice care se referă la tendințele și noile scenarii din turism. În această subunitate, este evidențiat și studiat rolul turismului în stimularea participării comunității, în punerea în prim plan a experienței vizitatorilor și în experimentarea utilizării instrumentelor digitale pentru a depăși limitările impuse de pandemia COVID-19. S.U. 1.3.2 – Studii de caz și noi frontiere ale sectorul patrimoniului cultural și ale turismului al turismului. Capacitatea de gestiune financiară este reprezentată în antreprenoriat și în cadrul EntreComp ca o competență cheie pentru bunăstarea comunităților După cum subliniază "Acțiunea comună pentru o generarea de profit și crearea unei inițiative viabile. Într-un context de provocări economice, sustenabilitatea financiară este extrem de importantă în sectorul, uneori fragil, al patrimoniului cultural și al turismului. Analizând mai bună sănătate în Europa" (OMSîndeaproape contextul economic al patrimoniului cultural și al sectorului turismului, 2020), este important această unitate va căuta să se elaboreze linii directoare problematizeze pe marginea instrumentelor utilizate pentru a spori gradul de pregătire a sistemelor de sănătate pentru a răspunde pandemiei COVID-19, găsi stabilitatea financiară precum și oricăror alte urgențe sanitare, în cadrul unei abordări universaliste a îngrijirii. În acest context, este esențial să reflectăm, să declanșăm și să dezvoltăm o "inteligență strategică" pentru a promova bunăstarea și sănătatea și pentru a combate inegalitățile nu numai în propriile noastre comunități, ci și în contexte teritoriale și culturale care vizează primirea cetățenilor „temporari”. În acest cadru, subunitatea reflectă asupra relației dintre patrimoniul cultural, turism și bunăstare sub aspectul potențialelor contexte modului în care se pot experimenta noi procese, formate și modele competențele antreprenoriale reprezintă un avantaj în care bunăstarea și calitatea vieții cetățenilor și a vizitatorilor sunt luate în considerare, vizând o responsabilizare a operatorilor și a comunităților, inclusiv în contexte de fragilitate. S.U 1.3.3 – Rolul comunităților temporare în noile scenarii Această subunitate se concentrează pe conceptul de "cetățeni temporari" ca abordare a relației dintre comunitate și vizitatori: o modalitate de a se simți co-constructorii unei noi idei de comunitate în care accentul nu mai este pus pe loc, ci pe oamenii care dau viață locului însuși. Subunitatea propune un nou mod de a privi fenomenul turismului (adesea perceput ca un element din ce în ce mai invaziv și gentrificator) ca parametru al unei noi socialități, dezvoltată pe baza capacității de a conviețui mai dinamic, cu migrațiile continue la care ne împinge viața. UNIT 1.4 | PĂRȚILE INTERESATE ȘI DEZVOLTAREA LOCALĂ Descriere Proiectele strategice în domeniul culturii și turismului au nevoie din ce în ce mai mult de abordări transversale, orizontale, cu capacitatea de a implica diferite sectoare, precum și de procese verticale pentru a colabora cu toate nivelurile organizației. În acest context, recunoașterea unei valori importante pentru patrimoniul cultural ca forță motrice pentru dezvoltare înseamnă să se acționeze asupra propensiunii comunităților culturale, organizațiilor, destinațiilor și siturilor, pentru a "crea un sistem" la nivel teritorial, care să îmbine diferitele părți interesate de la nivel local. Subunitatea propune câteva abordări, metodologii și instrumente de implicare a comunităților/organizațiilor/destinațiilor/siturilor turistice și culturale, cu un accent special pe planul de management strategicgestionarea fondurilor.

Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabilcapabil să: ● RÎ1 Să cunoască principalele elemente Identifice strategii de analiză marketing pentru sectorul patrimoniului cultural și interpretare a fenomenului turistic care abordează scenarii post-COVID al turismului ● RÎ2 Să își reamintească cadrul principalelor tendințe analizând date științifice, date oficiale și surse secundare Testeze cel puțin două metodologii pentru a dezvolta un model de afaceri durabil ● RÎ3 Să interpreteze noile paradigme ale Elaboreze un plan de marketing pentru organizațiile din domeniul patrimoniului cultural și al turismului ● RÎ4 Măsoare impactul strategiei de "lean management" asupra sectorului patrimoniului cultural și turismului în perioada post-COVID ● RÎ4 Să recunoască și interpreteze studii de caz, identificând posibile abordări, metodologii și instrumente care pot fi aplicate și în alte contexte ● RÎ5 Să poarte discuții pe marginea diferitelor dimensiuni ale scenariilor COVIDCompare diferite strategii de management în sectorul patrimoniului cultural și al turismului ● RÎ6 Recunoască apariția antreprenoriatului social și influența acestuia asupra sectorului patrimoniului cultural și al turismului ● RÎ7 Evalueze noile tendințe de management. SUB-UNITĂȚI S.U. 1.3.1 4.4.1 – Turismul experiențial și noile dimensiuni ale turismului post-COVID Această subunitate se va concentra asupra principalelor fenomene care au apărut în urma pandemiei COVID-19 Noi modele de afaceri durabile pentru experiențe valoroase în sectorul turismului: patrimoniului cultural și al turismului În calitate de antreprenor, dezvoltarea unui model de afaceri puternic reprezintă primul pas pentru crearea unei organizații. În cadrul acestei subunități, participanților le vor fi prezentate diferitele puncte-cheie ale unui model de afaceri durabil. Aceștia vor evalua importanța existenței unei strategii de marketing, nu numai pentru a-și promova produsele și a atrage clienții, ci și pentru a înțelege cum să se adapteze la "vacanța nevoile și interesele în continuă evoluție ale acestora. În contextul noilor provocări aduse de ședere" la "subturism"o digitalizare tot mai accentuată și, mai recent, de pandemia COVID-19, sectorul patrimoniului cultural și cel al turismului au nevoie mai mult ca oricând de punerea în aplicare a unor strategii de afaceri care să contribuie la dimensiunea dezvoltarea sa, păstrând în același timp aspectul său cultural și experiențial. S.U. 4.4.2 – Metodologia "lean management" în domeniul patrimoniului cultural și al turismului În încercarea de proximitate la turismul a se apropia de valoaremetodologiile eficiente de management, această subunitate sugerează câteva posibile reflecții va prezenta așa numitul "lean management" și utilitatea sa în sectorul patrimoniului cultural. Sectoarele patrimoniului și turismului trebuie să își dezvolte serviciile pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale beneficiarilor lor, atât turiști, cât și comunități locale. Acest lucru necesită o abordare de tip „lean” utilizând competențe legate de integrarea cunoștințelor. Un muzeu, o întreprindere de turism și orice organizație din sectorul privat, public sau din sectorul terțiar reprezintă un ecosistem complex, care trebuie să își îmbunătățească eficiența organizațională și să genereze impact asupra acestei noi realitățicomunității locale. Acesta este motivul pentru care este necesară abordarea holistică a managementului de tip „lean”, pentru a face mai durabile activitățile și strategiile organizațiilor care lucrează în sectoarele patrimoniului și turismului. S.U. 4.4.3 – O nouă abordare holistică în managementul patrimoniului cultural și al turismului Această subunitate, care reunește diferitele elemente antreprenoriale menționate pe parcursul întregului modul, invită participanții să reflecteze asupra abordărilor inovatoare în sectorul patrimoniului cultural și al turismului. Pe măsură ce a apărut un puternic simț al responsabilității sociale, împreună cu date și informații statistice care se referă la tendințele și noile scenarii din turismnecesitatea ca modelele de afaceri să urmeze un proces de integrare a cunoștințelor, tot mai multe organizații își remodelează strategiile antreprenoriale. În această subunitate, este evidențiat și studiat rolul turismului în stimularea participării comunității, în punerea în prim plan a experienței vizitatorilor și în experimentarea utilizării instrumentelor digitale pentru a depăși limitările impuse de pandemia COVID-19. S.U. 1.3.2 – Studii Aceste noi tendințe vor fi ilustrate prin studii de caz care vor aborda noi metode holistice de gestionare, cum ar fi guvernarea destinației și noi frontiere ale implicarea părților interesate în administrarea patrimoniului cultural și ale turismului pentru bunăstarea comunităților După cum subliniază "Acțiunea comună pentru al experiențelor turistice. Descrierea modulului Modulul 5 promovează o mai bună sănătate în Europa" (OMS, 2020), este important să se elaboreze linii directoare pentru a spori gradul de pregătire a sistemelor de sănătate pentru a răspunde pandemiei COVID-19, precum și oricăror alte urgențe sanitare, în cadrul unei abordări universaliste a îngrijirii. În acest context, este esențial să reflectăm, să declanșăm și să dezvoltăm o "inteligență strategică" pentru a promova bunăstarea și sănătatea și pentru a combate inegalitățile nu numai în propriile noastre comunități, ci și în contexte teritoriale și culturale care vizează primirea cetățenilor „temporari”. În acest cadru, subunitatea reflectă asupra relației dintre patrimoniul cultural, turism și bunăstare sub aspectul potențialelor contexte în care se pot experimenta noi procese, formate și modele în care bunăstarea și calitatea vieții cetățenilor și a vizitatorilor sunt luate în considerare, vizând o responsabilizare a operatorilor și a comunităților, inclusiv în contexte de fragilitate. S.U 1.3.3 – Rolul comunităților temporare în noile scenarii Această subunitate se concentrează pe conceptul de "cetățeni temporari" ca abordare a relației dintre comunitate și vizitatori: o modalitate de a se simți co-constructorii unei noi idei de comunitate în care accentul nu mai este pus pe loc, ci pe oamenii care dau viață locului însuși. Subunitatea propune un nou mod de a privi fenomenul turismului (adesea perceput ca un element perspectiva din ce în ce mai invaziv și gentrificator) ca parametru al necesară, aceea a creării unei noi socialități, dezvoltată culturi a cuantificării la nivelul instituțiilor responsabile de gestionarea patrimoniului cultural: pe baza capacității de a conviețui mai dinamic, cu migrațiile continue la care ne împinge viața. UNIT 1.4 | PĂRȚILE INTERESATE ȘI DEZVOLTAREA LOCALĂ Descriere Proiectele strategice în domeniul culturii și turismului au nevoie din ce în ce mai mult de abordări transversale, orizontale, cu capacitatea de a implica diferite sectoare, precum și de procese verticale pentru a colabora cu toate nivelurile organizației. În acest context, recunoașterea unei valori importante pentru patrimoniul cultural ca forță motrice pentru dezvoltare înseamnă să se acționeze asupra propensiunii comunităților culturale, organizațiilor, destinațiilor și situriloro parte, pentru a "crea un sistem" la nivel teritorial, care să îmbine diferitele părți interesate de la nivel local. Subunitatea propune câteva abordări, metodologii fi în spiritul viziunii globale a sustenabilității și instrumente de implicare pentru a comunităților/organizațiilor/destinațiilor/siturilor turistice și favoriza o mai bună înțelegere a valorii culturale, cu iar pe de altă parte, pentru a permite o dezvoltare profesională bazată pe dovezi în vederea îmbunătățirii și monitorizării obiectivelor și misiunii. Acest modul se concentrează pe dezvoltarea competențelor profesionale în direcția colectării și interpretării de date, pentru a stimula procesul necesar creării unei culturi a măsurării și pentru a dezvolta un accent special pe planul proiect de management strategicevaluare. Un alt obiectiv este acela de a sprijini instituțiile în măsurarea, prelucrarea și comunicarea informațiilor nefinanciare și în a promova bunele practici.