Consideraţii generale. „Executarea garanţiilor reale” – al Titlul VI, intitulat „Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare”, al Legii nr. 99/1999 constituie, pe de o parte, sediul materiei în ceea ce priveşte executarea garanţiilor reale mobiliare, iar, pe de altă parte, introduce o procedură specială de executare aplicabilă atât garanţiilor reale mobiliare (propriu-zise), cât şi unei serii întregi de contracte uzuale în practica civilă şi comercială, pe care le-am denumit operaţiuni asimilate garan- ţiilor reale mobiliare. Noua reglementare introduce în sistemul românesc de drept o instituţie ale cărei aplicaţii dispăruseră1 aproape cu desăvârşire, o pro- cedură specială de executare silită privată a obligaţiilor contractuale2.
Consideraţii generale. Crucea Roşie Română este persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, cu existenţă nelimitată. Ea este organizată şi funcţionează pe baza legii nr. 524 din 24.11.2004 pentru modificarea şi completarea legii SNCRR nr. 139/1995, a Statutului şi are ca scop prevenirea şi alinarea în mod imparţial a suferinţei umane în orice împrejurare, fără nici o discriminare bazată pe cetăţenie, naţionalitate, rasă, religie, apartenenţă militară, socială sau politică.
Consideraţii generale. Codul deontologic al profesiei de evaluator anexă la Statutul ANEVAR cuprinde principiile etice care stau la baza serviciilor profesionale ale evaluatorilor şi exemple de practici lipsite de etică. ANEVAR este autorizat să numească organisme care să vegheze respectarea principiilor etice prin aplicarea Regulamentului Comisiei de etică. Respectarea codului deontologic al profesiei (constituit în standard etic), ca şi a standardelor profesionale, depinde în primul rând de înţelegerea membrilor, de acţiunile lor voluntare şi în ultimul rând, atunci când sunt necesare, de procedurile disciplinare, îndreptate împotriva celor care se abat de la aceste principii. Înscrierea în ANEVAR este voluntară. Acceptând statutul de membru, un evaluator îşi asumă prin respectarea acestor principii etice, o obligaţie de autodisciplină, dincolo de cerinţele legilor şi regulamentelor. Principiile etice ale Codului Deontologic al ANEVAR exprimă recunoaşterea de către evaluator a propriilor responsabilităţi faţă de opinia publică, clienţi şi colegi. Aceste principii îi ghidează pe membrii ANEVAR în îndeplinirea responsabilităţilor lor profesionale pe baza condiţiei etice şi necesită un angajament ferm pentru un comportament exemplar, chiar dacă acest lucru este contrar avantajului personal.
Consideraţii generale. DECANAT
1.1 Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în sesiunile iulie şi septembrie 2014 la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara are la bază prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, completată cu modificările ulterioare şi pe cele ale Ordinului MEN 5734/2013 privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii in ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2014-2015, precum şi prevederile Regulamentului UVT privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă.
1.2 Potrivit prevederilor legale, la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, începând cu anul universitar 2005 – 2006, ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pe durata de 3 ani, atât pentru cursurile de zi, cât şi pentru învăţământul la distanţă.
1.3 Potrivit prevederilor legale şi regulamentelor interne ale UVT, concursul de admitere pentru anul universitar 2014-2015 la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor se va desfăşura pe locuri finanţate de la bugetul de stat şi pe locuri cu taxă, potrivit metodologiei detaliate în continuare pentru ciclul I, vizând studiile universitare de licenţă.
Consideraţii generale. Legea contenciosului administrativ, nr. 554/20041, xxxxx în art. 2, lit. c), teza a doua, că: „sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ”. Prin această formulare s-a dorit ca litigiile ce au drept obiect contractele încheiate de autorităţile publice xx xxxx în competenţa instanţei de contencios administrativ2. Făcând o primă observaţie, constatăm că s-a optat astfel şi la noi pentru supunerea contractului administrativ judecătorului specializat. Practic, în condiţiile în care legislaţia este din ce în xx xxx stufoasă, iar dreptul din ce în xx xxx complicat, nu se poate cere tuturor judecătorilor cunoştinţe care să se întindă asupra tuturor domeniilor vieţii juridice; capacitatea xxxxx are limite, de aceea este de xxxxx ca de materiile administrative, a căror amploare şi complexitate creşte fără încetare, să se ocupe judecătorii specializaţi3. Asimilarea contractelor încheiate de autorităţile publice actelor administrative se face doar „în sensul legii”, adică doar din punct de vedere procesual. De altfel, nici nu s-ar putea vorbi de o asimilare din punctul de vedere al dreptului material, dat fiind că între actul administrativ şi contractul administrativ există un criteriu de departajare având o natură mixtă, rezultată din îmbinarea unui criteriu formal (caracterul unilateral sau bilateral al actului) cu unul de fond (calitatea administraţiei de putere publică sau de gestionară a patrimoniului statului)4. Cu toate acestea, vom xxxxx, în cele ce urmează, că nici asimilarea din punct de vedere procesual (al contenciosului administrativ) nu este soluţia cea mai fericită pentru care putea opta legiuitorul.