Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Evalueze cercetările științifice de vârf legate de oportunitățile și provocările legate de profilarea și comportamentul experiențial al vizitatorilor ● RÎ2 Descrie motivatorii interni și externi ai comportamentului publicului, cruciali atunci când identifică proiecte viitoare ● RÎ3 Efectueze o varietate de teste pentru a oferi strategii adecvate de colectare a datelor pentru estimări viitoare ● RÎ4 Recunoască diferite tehnici legate de implicarea și experiența vizitatorilor în contexte legate de patrimoniul cultural ●RÎ5 Identifice, analizeze și utilizeze diferite tipuri de date care se referă la comportamentul vizitatorilor. Acest rezultat al învățării este acoperit de cel anterior și de cel următor ● RÎ6 Aplice diferite tehnici de profilare a vizitatorilor folosind o varietate de moduri de colectare a datelor ● RÎ7 Evalueze cercetările științifice de vârf legate de oportunitățile și provocările legate de fluxul de vizitatori. SUB-UNITĂȚI S.U. 2.3.1 – Segmente de audiență și profiluri (persona) Această subunitate va explora principii de bază privind înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor cu publicul. Participanții vor explora cele mai recente studii referitoare la furnizarea de informații diferite, adaptate diverselor nevoi și cerințe ale publicului. Înțelegerea audienței presupune ca managerii de patrimoniu cultural să depășească ipotezele și să identifice măsuri eficiente pentru a planifica experiențe inovatoare centrate pe audiență. Această subunitate oferă informațiile teoretice de bază despre segmentarea audienței și despre profiluri. De asemenea, participanților le vor fi prezentate, pentru aprofundare ulterioară, studii de caz privind segmentarea audienței, ca exemple de bune practici. S.U. 2.3.2 – Date primare pentru proiecte de turism cultural Datele primare se bazează pe informații cantitative și calitative noi și care nu sutn al dispoziția organizației. Aceste informații pot fi colectate prin intermediul unor sondaje, anchete, sondaje electronice sau interviuri față în față. Metodele de cercetare calitativă, cum ar fi modelul etnografic, oferă informații importante, altfel imposibil de analizat prin colectarea de date cantitative. Interviurile individuale și colective, discuțiile informale, observarea comportamentului vizitatorilor atunci când interacționează cu spațiul și cu exponatele oferă informații pertinente care completează alte metodologii de colectare a datelor. S.U. ...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Identifice strategii de marketing pentru sectorul patrimoniului cultural și al turismului ● RÎ2 Testeze cel puțin două metodologii pentru a dezvolta un model de afaceri durabil ● RÎ3 Elaboreze un plan de marketing pentru organizațiile din domeniul patrimoniului cultural și al turismului ● RÎ4 Măsoare impactul strategiei de "lean management" asupra sectorului patrimoniului cultural și turismului ● RÎ5 Compare diferite strategii de management în sectorul patrimoniului cultural și al turismului ● RÎ6 Recunoască apariția antreprenoriatului social și influența acestuia asupra sectorului patrimoniului cultural și al turismului ● RÎ7 Evalueze noile tendințe de management. SUB-UNITĂȚI S.U. 4.4.1 – Noi modele de afaceri durabile pentru experiențe valoroase în sectorul patrimoniului cultural și al turismului În calitate de antreprenor, dezvoltarea unui model de afaceri puternic reprezintă primul pas pentru crearea unei organizații. În cadrul acestei subunități, participanților le vor fi prezentate diferitele puncte-cheie ale unui model de afaceri durabil. Aceștia vor evalua importanța existenței unei strategii de marketing, nu numai pentru a-și promova produsele și a atrage clienții, ci și pentru a înțelege cum să se adapteze la nevoile și interesele în continuă evoluție ale acestora. În contextul noilor provocări aduse de o digitalizare tot mai accentuată și, mai recent, de pandemia COVID-19, sectorul patrimoniului cultural și cel al turismului au nevoie mai mult ca oricând de punerea în aplicare a unor strategii de afaceri care să contribuie la dezvoltarea sa, păstrând în același timp aspectul său cultural și experiențial. S.U. 4.4.2 – Metodologia "lean management" în domeniul patrimoniului cultural și al turismului În încercarea de a se apropia de metodologiile eficiente de management, această subunitate va prezenta așa numitul "lean management" și utilitatea sa în sectorul patrimoniului cultural. Sectoarele patrimoniului și turismului trebuie să își dezvolte serviciile pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale beneficiarilor lor, atât turiști, cât și comunități locale. Acest lucru necesită o abordare de tip „lean” utilizând competențe legate de integrarea cunoștințelor. Un muzeu, o întreprindere de turism și orice organizație din sectorul privat, public sau din sectorul terțiar reprezintă un ecosistem complex, care trebuie să își îmbunătățească eficiența organizațională și să genereze...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Înțeleagă rolul și locul experienței digitale în cadrul ciclului experienței ● RÎ2 Evalueze potențialul de valorificare și interpretare digitală a unui sit de patrimoniu cultural ● RÎ3 Proiecteze experiențe digitale pentru mediere, educație și incluziune ● RÎ4 Planifice implementarea experienței digitale ● RÎ5 Stabilească criterii de evaluare adecvate pentru experiența digitală. SUB-UNITĂȚI S.U. 3.4.1 – Experiența digitală în ciclul experienței Pornind de la cunoștințele și competențele dobândite în modulele anterioare, această subunitate le permite participanților să evalueze potențialul de valorificare și interpretare digitală a unui anumit sit de patrimoniu cultural ca parte a ciclului experienței, fie că vorbim despre experiențe online sau la fața locului. Bune practici și exemple de valorificare experiențială a patrimoniului cultural în domeniul digital vor fi analizate și discutate ținând cont de diferite criterii: adecvarea culturală, potențialul educațional, creativitatea, contribuția la inovarea în domeniu, performanța digitală, adaptabilitatea la utilizator (public/vizitator/turist), costurile etc. S.U. 3.4.2 – Proiectarea experienței digitale: procese și etape pentru inițiative online și la fața locului Ca parte a punerii în valoare a patrimoniului cultural atât în scop educațional, cât și de divertisment, această subunitate se ocupă de proiectarea și planificarea implementării unor experiențe digitale specifice, adaptate la profilul vizitatorilor. Participanții vor învăța procesul creativ inspirat de obiectivele/expresiile patrimoniului cultural, asimilând modalități de identificare a potențialului de valorificarea și promovarea digitală a acestora. Proiectând experiența digitală, participanții vor lua în considerare elemente de management de proiect și vor învăța modalități de ancorare a produsului digital în strategia generală de marketing. S.U. 3.4.3 – Implementarea experienței digitale și abordări pentru evaluare Ultima subunitate a modulului se ocupă de aspectele cheie legate de implementarea efectivă a experiențelor digitale, precum și de stabilirea unor abordări relevante pentru evaluarea experienței. Aceasta include identificarea unor indicatori de performanță adecvați, adaptați la experiența proiectată, în corelare cu obiectivele stabilite în strategiile digitale. Participanții vor învăța cât de important este să facă o distincție între performanța digitală și capacita...
Rezultatele învățării. Descrieți ce competențe (cunoștințe, abilități și atitudini) și-au dezvoltat/ îmbunătățit participanții în urma mobilităților. Acestea au fost în concordanță cu cele specificate în candidatură? Dacă nu, specificați de ce.
Rezultatele învățării. La sfârșitul învățării veți fi capabili să: • definiți conceptul de parteneri cheie • enumerați principalele acorduri de parteneriat cu avantaje și dezavantaje • identificați parteneri cheie pentru a vă sprijini în propriile operațiuni ale companiei • ilustrați importanța partenerilor cheie pentru a satisface nevoile clienților • explicați relația dintre parteneri pentru a crea valoare comună • analizați rolul partenerilor cheie • alegeți partenerul (partenerii) cel mai potrivit pentru a vă reduce ineficiența • stabiliți condițiile pentru un acord de care ar beneficia compania • companie/întreprindere/organizație • parteneri • parteneriate • cooperare • furnizori • concurenți • alianță • încredere • valoare comună • angajament Un parteneriat de afaceri implică o alianță stipulată de două părți, în general unite prin intermediul unui contract sau a unui acord. În unele cazuri, acordurile sunt relații libere în care părțile sunt destul de independente una de cealaltă, în timp ce alte acorduri sunt mai exclusive și dictează un set de obligații specifice pe care partenerii trebuie să le respecte. Factorul cheie pentru alegerea celui mai potrivit partener este comunicarea. Partenerii ar trebui să se coordoneze și să lucreze în același mod. Un partener ar trebui să vă completeze abilitățile și să fie o persoană de încredere. Este important modul în care relaționați și vă înțelegeți cu partenerul.
Rezultatele învățării identificarea principiilor și conceptelor de bază ale Educației Globale, recunoașterea felului în care valorile sunt încorporate în societe, promorarea gândirii critice și gândirii sistemice; • analizarea și destructurarea știrilor, produselor media și textelor narative; • înțelegerea potențialul meme-urilor în răspândirea mesajelor; • construirea unor modalități de protecție împotriva știrilor false și a propagandei; • crearea de alternative pozitive (contra-narative).
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil: ● RÎ1 Cunoască și să utilizeze abordările, metodologiile și procedurile posibile pentru a îmbunătăți colaborarea între destinații și părțile interesate ● RÎ2 Utilizeze abordări, metodologii și proceduri pentru a îmbunătăți relațiile dintre cetățeni și părțile interesate ● RÎ3 Identifice și să gestioneze părțile interesate prin adoptarea unei abordări structurate și prin utilizarea unor modele de proiect simple ● RÎ4 Elaboreze strategii de gestionare a părților interesate ● RÎ5 Interpreteze nevoilor variate ale părților interesate și să descrie modul în care acestea influențează un proiect precum și descrierea intereselor divergente ale diverselor părți interesate și a priorităților lor concurente ● RÎ6 Analizeze, cartografieze și dezvolte procese împreună cu părțile interesate și cu comunitățile. SUB-UNITĂȚI S.U. 1.4.1 – Rolul părților interesate în dezvoltarea locală Subunitatea se concentrează asupra rolului părților interesate în procesele de dezvoltare locală de jos în sus sau de sus în jos, concentrându-se pe câteva exemple. S.U. 1.4.2 – Planul de management al părților interesate Subunitatea propune câteva abordări, metodologii și instrumente privind implicarea turismului și a comunităților, organizațiilor, destinațiilor și siturilor culturale, atât din perspectiva relaționării între propriile departamente, cât și cu alți actori din zonă. Această subunitate se concentrează, de asemenea, asupra diferitelor tipuri de entități și instituții publice și private care contribuie la crearea unui sistem teritorial axat pe turism și patrimoniu cultural. Subunitatea prezintă câteva instrumente de management a părților interesate (stakeholderi), cum ar fi analiza părților interesate, înțelegerea tipurilor de comportament ale părților interesate, identificarea nevoilor părților interesate, obținerea acordului părților interesate și gestionarea continuă a părților interesate. S.U. 1.4.3 – Rolul părților interesate în dezvoltarea experienței: exemple de bune practici Această subunitate prezintă diferite abordări inovatoare și studii de caz în care părțile interesate participă la dezvoltarea unei destinații și a unui produs turistic, prin crearea de rețele, dezvoltarea de acțiuni concrete și punerea în aplicare a unor noi abordări de guvernanță care implică diferite tipuri de actori, cum ar fi, de exemplu, organizațiile de management al destinațiilor (DMO), instituțiile publice și private și asociațiile cult...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Evalueze rolul instituțiilor culturale în context ● RÎ2 Clasifice tendințele publicului și să aplice strategii eficiente de dezvoltare a audienței ● RÎ3 Înțeleagă diferitele componente ale unui plan de dezvoltare a audienței ● RÎ4 Identifice acele calități care definesc un plan eficient ● RÎ5 Comunice eficient o idee/proiect complex ● RÎ6 Evalueze propriul progres în dezvoltarea intelectuală și profesională. SUB-UNITĂȚI S.U. 2.2.1 – Dezvoltarea audienței: introducere Conceperea și detalierea unui plan eficient de dezvoltare a audienței este importantă pentru a sprijini planul de afaceri sau strategia organizațională a unei destinații de patrimoniu cultural. În această subunitate, participanții vor explora diferitele metode utilizate pentru a reflecta asupra abordării unei organizații și pentru a evalua dacă această abordare este eficientă și actuală. Participanții vor explora, de asemenea, modul în care sunt definite obiectivele pe termen scurt și lung pentru a sprijini posibilitățile de creștere sau de creștere a audienței cu resurse inegale. S.U. 2.2.2 – Misiunea, viziunea și ambițiile audienței pentru a crea experiențe semnificative și captivante În cadrul acestei subunități, participanții vor explora aspectele de bază ale "planului de dezvoltare a audienței". Participanții vor explora abordări pentru a înțelege modul în care publicul este un actor cheie în misiunea, viziunea și strategia unei organizații. Aceasta din urmă fundamentează ambițiile sau "obiectivele" de implicare a publicului și beneficiile acestuia. Materialul de curs sprijină participanții cu informații pentru evaluarea limitărilor organizaționale, utilizarea datelor în vederea evaluării situațiilor și potențialul publicului, precum și pentru a înțelege barierele și nevoile acestuia. Ca parte a strategiei, participanții vor parcurge principalele abordări susceptibile de a îndeplini obiectivele, de a valorifica oportunitățile și de a reduce riscurile. S.U. 2.2.3 – Obiective, acțiuni și revizuirea proiectării experiențelor vizitatorilor Un plan de dezvoltare a audienței necesită obiective clar definite, care să decurgă din unitatea de studiu anterioară. Planul de acțiune necesită ca managerii și părțile interesate asociate să transpună această gândire în practica de zi cu zi. Acțiunea este adesea definită într-un interval de timp stabilit, cu indicatori cheie de performanță (KPI) detaliați anual. Pe parcursul acestei subun...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Analizeze contextul financiar al instrumentelor din sectorul patrimoniului cultural și al turismului, necesare pentru strategii durabile de strângere de fonduri ● RÎ2 Înțeleagă diferitele surse de finanțare disponibile în sectorul patrimoniului cultural și al turismului și importanța rolului strângerii de fonduri în sectorul patrimoniului cultural ● RÎ3 Se familiarizeze cu educația financiară și cu managementul financiar ● RÎ4 Identifice strategii și metodologii de strângere de fonduri ● RÎ5 Enumere a cel puțin trei etape ale procesului de strângere de fonduri ● RÎ6 Dezvolte unui simț critic cu privire la diverse modele de afaceri ● RÎ7 Compare studii de caz contemporane în sectorul patrimoniului cultural și al turismului. SUB-UNITĂȚI S.U. 4.3.1 – Analiza contextului financiar și definirea unui plan financiar sustenabil în managementul cultural și turistic Managementul financiar este recunoscut ca fiind o competență esențială pentru antreprenori, adică pentru întreprinderi, ONG-uri și instituții private sau publice. Sustenabilitatea financiară este adesea considerată o provocare în sectoarele culturale și turistice, deoarece acestea sunt adesea puternic afectate de starea economică globală. Prin urmare, este esențial să se integreze reflecțiile antreprenoriale în managementul cultural și turistic. Această subunitate va analiza contextul financiar al sectorului patrimoniului cultural și al turismului, prezentând în același timp participanților sursele actuale de finanțare disponibile. Odată familiarizați cu acest context, participanților li se vor oferi elemente-cheie privind elaborarea unui plan financiar sustenabil, precum și metodologii de punere în aplicare a acestuia și de monitorizare a rezultatelor. S.U. 4.3.2 – Implementarea unei strategii de atragere de fonduri în sectorul patrimoniului cultural și al turismului Strângerea de fonduri este o metodă de colectare de fonduri care este utilizată într-o varietate de sectoare. Asociată de obicei cu alegerea unei strategii financiare pentru organizațiile non-profit, colectarea de fonduri a devenit un instrument popular și vital pentru a susține și sectorul patrimoniului cultural. În această subunitate, participanții vor analiza abordări și practici comune de strângere de fonduri. Ei vor fi inițiați în contextul strângerii de fonduri, influențat de peisajul politic și economic contemporan. Aceștia vor aborda diferite metodologii de strânger...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Relaționeze lacunele din management cu oportunitățile și provocările cu care acesta se poate confrunta, prin măsurarea impactului social ● RÎ2 Organizeze interesele profesionale specifice privitoare la cultura cuantificării, în cadrul unui domeniu de activitate selectat ● RÎ3 Discute fezabilitatea instrumentelor pentru proiectul sau provocarea selectată ● RÎ4 Selecteze un proces de măsurare/cuantificare și instrumentele cheie pentru a-l realiza prin intermediul studiului de caz ales ● RÎ5 Evalueze datele obținute din studiile de caz reale, în încercarea de a obține modele și recomandări. SUB-UNITĂȚI S.U. 5.4.1 – Măsurarea sustenabilității: alinierea la ODD-uri O acțiune aliniată la ODD necesită o metodologie mai inovatoare și mai ad-hoc, în funcție de programul și de obiectivele care urmează să fie evaluate. Aceste organizații vor avea nevoie de o evaluare a impactului din alți parametri și de orientări în cadrul procesului. S.U. 5.4.2 – Logica de intervenție și indicatori SMART Instituțiile care au aceste programe sunt cele care au o abordare ce nu ține cont doar de aspectele de mediu, ci și de cele sociale și economice. Pornind de aici, cu aceste obiective, vom lucra pentru a genera diferite dinamici de măsurare a impactului. S.U. 5.4.3 – Metodologii de monitorizare și evaluare Metodologiile agile ne permit să adaptăm modul de lucru la condițiile proiectului care urmează să fie măsurat. Acestea vor fi dezvoltate într-un mod flexibil și adaptabil la nevoile instituției, permițând o mai bună evaluare și monitorizare a programelor.