Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Evalueze cercetările științifice de vârf legate de oportunitățile și provocările referitoare la profilarea și comportamentul de experiență al vizitatorilor ● RÎ2 Evalueze datele într-o manieră științifică și să întocmească un raport profesional în scopul luării de decizii viitoare în cunoștință de cauză ● RÎ3 Înțeleagă modelele de bază care sprijină cartografierea componentelor importante ale mixului ce facilitează implicarea publicului precum și proiectarea experienței ● RÎ4 Înțeleagă importanța unei comunicări eficiente în vederea unei abordări centrate pe public ● RÎ5 Exploreze exemple de comunicare eficientă și să reflecteze asupra punctelor forte și a limitelor acestor opțiuni ● RÎ6 Identifice metodele de implicare atât pentru publicul existent, cât și pentru cel nou, ca mijloc de a documenta proiectarea experienței. SUB-UNITĂȚI S.U. 2.4.1 – Implicarea publicului existent în siturile de patrimoniu cultural Menținerea unei relații constante cu publicul este esențială pentru a ne asigura că acesta revine cu regularitate. Această unitate prezintă contextul necesar (n.t.îndeplinirii acestui scop), prin intermediul literaturii academice și a unei varietăți de studii de caz. Participanții vor putea explora idei despre modul în care comunicarea se construiește prin intermediul unei conversații în ambele sensuri între o instituție și publicul său, preluând interesele acestuia, răspunzând prompt la solicitări și probleme și bazându-se pe interesele anterioare pentru a prezenta noutăți relevante. S.U. 2.4.2 - Atragerea de noi audiențe în siturile de patrimoniu cultural Publicul existent ar trebui să fie întotdeauna punctul de plecare atunci când se dorește dezvoltarea audienței. Cu toate acestea, în cadrul acestei subunități, participanților li se vor oferi diverse metode de aprofundare a implicării publicului și de încurajare a noilor audiențe, pentru înțelege mai bine experiența vizitatorilor. Noile audiențe ar putea fi angajate printr-o varietate de metode care variază de la prezența fizică la interacțiunea la distanță (cum ar fi utilizarea platformelor digitale) cu produsul. S.U. 2.4.3 – - Instrumente de dezvoltare a publicului pentru implicarea și îmbunătățirea experienței vizitatorilor Înțelegerea " mixului ce facilitează implicarea publicului " este importantă ca instrument de angajare și de îmbunătățire a experienței vizitatorilor. Participanții vor explora, de asemenea, cele patru dome...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Evalueze rolul instituțiilor culturale în context ● RÎ2 Clasifice tendințele publicului și să aplice strategii eficiente de dezvoltare a audienței ● RÎ3 Înțeleagă diferitele componente ale unui plan de dezvoltare a audienței ● RÎ4 Identifice acele calități care definesc un plan eficient ● RÎ5 Comunice eficient o idee/proiect complex ● RÎ6 Evalueze propriul progres în dezvoltarea intelectuală și profesională. SUB-UNITĂȚI S.U. 2.2.1 – Dezvoltarea audienței: introducere Conceperea și detalierea unui plan eficient de dezvoltare a audienței este importantă pentru a sprijini planul de afaceri sau strategia organizațională a unei destinații de patrimoniu cultural. În această subunitate, participanții vor explora diferitele metode utilizate pentru a reflecta asupra abordării unei organizații și pentru a evalua dacă această abordare este eficientă și actuală. Participanții vor explora, de asemenea, modul în care sunt definite obiectivele pe termen scurt și lung pentru a sprijini posibilitățile de creștere sau de creștere a audienței cu resurse inegale. S.U. 2.2.2 – Misiunea, viziunea și ambițiile audienței pentru a crea experiențe semnificative și captivante În cadrul acestei subunități, participanții vor explora aspectele de bază ale "planului de dezvoltare a audienței". Participanții vor explora abordări pentru a înțelege modul în care publicul este un actor cheie în misiunea, viziunea și strategia unei organizații. Aceasta din urmă fundamentează ambițiile sau "obiectivele" de implicare a publicului și beneficiile acestuia. Materialul de curs sprijină participanții cu informații pentru evaluarea limitărilor organizaționale, utilizarea datelor în vederea evaluării situațiilor și potențialul publicului, precum și pentru a înțelege barierele și nevoile acestuia. Ca parte a strategiei, participanții vor parcurge principalele abordări susceptibile de a îndeplini obiectivele, de a valorifica oportunitățile și de a reduce riscurile. S.U. 2.2.3 – Obiective, acțiuni și revizuirea proiectării experiențelor vizitatorilor Un plan de dezvoltare a audienței necesită obiective clar definite, care să decurgă din unitatea de studiu anterioară. Planul de acțiune necesită ca managerii și părțile interesate asociate să transpună această gândire în practica de zi cu zi. Acțiunea este adesea definită într-un interval de timp stabilit, cu indicatori cheie de performanță (KPI) detaliați anual. Pe parcursul acestei subun...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Înțeleagă conceptul de antreprenoriat cultural ● RÎ2 Enumere cel puțin trei competențe esențiale pentru un antreprenor cultural ● RÎ3 Numească cel puțin un exemplu teoretic al modului în care antreprenorii își dezvoltă competențele culturale ● RÎ4 Interpreteze conceptul de ecosistem antreprenorial ● RÎ5 Identifice cel puțin trei acțiuni în vederea consolidării ecosistemului industriilor creative ● RÎ6 Enumere cel puțin patru atribute de mediu esențiale pentru dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial ● RÎ7 Înțeleagă inițiativa Capitalelor europene ale culturii. SUB-UNITĂȚI S.U. 4.2.1. – Competențe esențiale pentru antreprenorul cultural În zilele noastre, capacitatea antreprenorială determină competitivitatea unei organizații. Prin urmare, antreprenorii sunt considerați o resursă vitală. Obiectivul acestei subunități este de a stabili care sunt competențele individuale esențiale pentru antreprenorii culturali. Acțiunea culturală calificată este esențială pentru antreprenori pentru a atrage resurse în vederea dezvoltării și creșterii noii lor organizații. S.U. 4.2.2. – Model teoretic: Cum își dezvoltă antreprenorii competențele sociale și culturale Antreprenorii sociali joacă un rol cheie în societate, transformând modelul de afaceri în sectorul patrimoniului cultural. Această subunitate încearcă să răspundă la întrebări esențiale, cum ar fi: ce îi caracterizează pe antreprenorii sociali, care sunt principalele responsabilități sociale și care sunt instrumentele pe care le pot folosi pentru a aborda probleme specifice? De asemenea, subunitatea prezintă modelul teoretic dezvoltat de Überbacher et al. (2015) referitor la modul în care antreprenorii își dezvoltă competențele culturale în domeniile de piață în care își localizează noile organizații. S.U. 4.2.3. – Ecosistemul antreprenorial al industriilor culturale și creative Un ecosistem puternic va crea o interacțiune dinamică între diferitele părți ale industriilor creative și economia în general. Acesta va sprijini organizațiile în a fi inovatoare și va asigura un flux continuu de activități pentru a crea locuri de muncă, infrastructură, vitalitate culturală și creștere. În cazul inițiativei "Capitala europeană a culturii", aceasta a evoluat de la un festival tradițional de artă la un program complex legat de obiective economice și sociale. UNIT 4.3 | MANAGEMENTUL FINANCIAR AL SECTORULUI PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI TURISTIC Descriere Această...
Rezultatele învățării. Descrieți ce competențe (cunoștințe, abilități și atitudini) și-au dezvoltat/ îmbunătățit participanții în urma mobilităților. Acestea au fost în concordanță cu cele specificate în candidatură? Dacă nu, specificați de ce.
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Identifice principalele caracteristici ale unei strategii de marketing digital ● RÎ2 Evalueze caracteristicile principalelor canale digitale disponibile pentru promovarea patrimoniului cultural ● RÎ3 Planifice conținutul pentru site-ul web și canalele de socializare adecvate, care poate fi adaptat la grupurile țintă definite ● RÎ4 Analizeze rolul și caracteristicile povestirii (storytelling) ca o competență-cheie a marketingului electronic ● RÎ5 Planifice strategii de implicare a utilizatorilor pentru un anumit sit de patrimoniu cultural. SUB-UNITĂȚI S.U. 3.3.1 – Strategii de marketing digital Această subunitate cuprinde bazele strategiilor de marketing digital în contexte de patrimoniu cultural. Aducând în discuție instrumente și teorii din studiile de marketing (branding, poziționare, competență etc.), participanții explorează elementele fundamentale ale marketingului digital. Prin intermediul caracterizării principalelor canale digitale de promovare a patrimoniului cultural, participanții învață cum să utilizeze instrumentele existente pentru a îmbunătăți dezvoltarea, managementul sau comunicarea online. În plus, această subunitate dezvoltă capacitatea de a învăța cum se concretizează practic strategiile de marketing digital (etape și resurse) prin analizarea studiilor de caz și a bunelor practici. S.U. 3.3.2 – Blogging și utilizarea rețelelor sociale în scenariile digitale ale experienței Subunitatea aprofundează cunoștințele și utilizarea tehnicilor de comunicare și valorificare mediate digital pentru un sit de patrimoniu cultural, punând accentul pe construirea brandului, pe blogging și social media ca tehnici eficiente de marketing. Subunitatea explorează tipuri alternative de proiecte participative online și potențialul lor de dezvoltare a publicului, care ar putea contribui în mod semnificativ la creșterea profilului destinațiilor de patrimoniu cultural. S.U. 3.3.3 – Implicarea utilizatorilor și povestirea (storytelling) În cadrul acestei subunități, conceptul de povestire (storytelling) este stabilit ca o competență-cheie a marketingului electronic, care facilitează participanților învățarea modului în care se creează și se mențin comunități virtuale și analogice pentru siturile de patrimoniu cultural. În plus, participanții vor învăța cum să măsoare și să înțeleagă obiectivele specifice povestirii (storytelling-ului) folosind, de exemplu, instrumente precum Google Analytics. UNI...
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să: ● RÎ1 Analizeze contextul financiar al instrumentelor din sectorul patrimoniului cultural și al turismului, necesare pentru strategii durabile de strângere de fonduri ● RÎ2 Înțeleagă diferitele surse de finanțare disponibile în sectorul patrimoniului cultural și al turismului și importanța rolului strângerii de fonduri în sectorul patrimoniului cultural ● RÎ3 Se familiarizeze cu educația financiară și cu managementul financiar ● RÎ4 Identifice strategii și metodologii de strângere de fonduri ● RÎ5 Enumere a cel puțin trei etape ale procesului de strângere de fonduri ● RÎ6 Dezvolte unui simț critic cu privire la diverse modele de afaceri ● RÎ7 Compare studii de caz contemporane în sectorul patrimoniului cultural și al turismului. SUB-UNITĂȚI S.U. 4.3.1 – Analiza contextului financiar și definirea unui plan financiar sustenabil în managementul cultural și turistic Managementul financiar este recunoscut ca fiind o competență esențială pentru antreprenori, adică pentru întreprinderi, ONG-uri și instituții private sau publice. Sustenabilitatea financiară este adesea considerată o provocare în sectoarele culturale și turistice, deoarece acestea sunt adesea puternic afectate de starea economică globală. Prin urmare, este esențial să se integreze reflecțiile antreprenoriale în managementul cultural și turistic. Această subunitate va analiza contextul financiar al sectorului patrimoniului cultural și al turismului, prezentând în același timp participanților sursele actuale de finanțare disponibile. Odată familiarizați cu acest context, participanților li se vor oferi elemente-cheie privind elaborarea unui plan financiar sustenabil, precum și metodologii de punere în aplicare a acestuia și de monitorizare a rezultatelor. S.U. 4.3.2 – Implementarea unei strategii de atragere de fonduri în sectorul patrimoniului cultural și al turismului Strângerea de fonduri este o metodă de colectare de fonduri care este utilizată într-o varietate de sectoare. Asociată de obicei cu alegerea unei strategii financiare pentru organizațiile non-profit, colectarea de fonduri a devenit un instrument popular și vital pentru a susține și sectorul patrimoniului cultural. În această subunitate, participanții vor analiza abordări și practici comune de strângere de fonduri. Ei vor fi inițiați în contextul strângerii de fonduri, influențat de peisajul politic și economic contemporan. Aceștia vor aborda diferite metodologii de strânger...
Rezultatele învățării identificarea principiilor și conceptelor de bază ale Educației Globale, recunoașterea felului în care valorile sunt încorporate în societe, promorarea gândirii critice și gândirii sistemice; • analizarea și destructurarea știrilor, produselor media și textelor narative; • înțelegerea potențialul meme-urilor în răspândirea mesajelor; • construirea unor modalități de protecție împotriva știrilor false și a propagandei; • crearea de alternative pozitive (contra-narative).
Rezultatele învățării. La sfârșitul învățării veți fi capabili să: • definiți conceptul de parteneri cheie • enumerați principalele acorduri de parteneriat cu avantaje și dezavantaje • identificați parteneri cheie pentru a vă sprijini în propriile operațiuni ale companiei • ilustrați importanța partenerilor cheie pentru a satisface nevoile clienților • explicați relația dintre parteneri pentru a crea valoare comună • analizați rolul partenerilor cheie • alegeți partenerul (partenerii) cel mai potrivit pentru a vă reduce ineficiența • stabiliți condițiile pentru un acord de care ar beneficia compania • companie/întreprindere/organizație • parteneri • parteneriate • cooperare • furnizori • concurenți • alianță • încredere • valoare comună • angajament Un parteneriat de afaceri implică o alianță stipulată de două părți, în general unite prin intermediul unui contract sau a unui acord. În unele cazuri, acordurile sunt relații libere în care părțile sunt destul de independente una de cealaltă, în timp ce alte acorduri sunt mai exclusive și dictează un set de obligații specifice pe care partenerii trebuie să le respecte. Factorul cheie pentru alegerea celui mai potrivit partener este comunicarea. Partenerii ar trebui să se coordoneze și să lucreze în același mod. Un partener ar trebui să vă completeze abilitățile și să fie o persoană de încredere. Este important modul în care relaționați și vă înțelegeți cu partenerul.
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil să:
Rezultatele învățării. După finalizarea acestei unități, cursantul va fi capabil: ● RÎ1 Cunoască și să utilizeze abordările, metodologiile și procedurile posibile pentru a îmbunătăți colaborarea între destinații și părțile interesate ● RÎ2 Utilizeze abordări, metodologii și proceduri pentru a îmbunătăți relațiile dintre cetățeni și părțile interesate ● RÎ3 Identifice și să gestioneze părțile interesate prin adoptarea unei abordări structurate și prin utilizarea unor modele de proiect simple ● RÎ4 Elaboreze strategii de gestionare a părților interesate ● RÎ5 Interpreteze nevoilor variate ale părților interesate și să descrie modul în care acestea influențează un proiect precum și descrierea intereselor divergente ale diverselor părți interesate și a priorităților lor concurente ● RÎ6 Analizeze, cartografieze și dezvolte procese împreună cu părțile interesate și cu comunitățile. SUB-UNITĂȚI S.U. 1.4.1 – Rolul părților interesate în dezvoltarea locală Subunitatea se concentrează asupra rolului părților interesate în procesele de dezvoltare locală de jos în sus sau de sus în jos, concentrându-se pe câteva exemple. S.U. 1.4.2 – Planul de management al părților interesate Subunitatea propune câteva abordări, metodologii și instrumente privind implicarea turismului și a comunităților, organizațiilor, destinațiilor și siturilor culturale, atât din perspectiva relaționării între propriile departamente, cât și cu alți actori din zonă. Această subunitate se concentrează, de asemenea, asupra diferitelor tipuri de entități și instituții publice și private care contribuie la crearea unui sistem teritorial axat pe turism și patrimoniu cultural. Subunitatea prezintă câteva instrumente de management a părților interesate (stakeholderi), cum ar fi analiza părților interesate, înțelegerea tipurilor de comportament ale părților interesate, identificarea nevoilor părților interesate, obținerea acordului părților interesate și gestionarea continuă a părților interesate. S.U. 1.4.3 – Rolul părților interesate în dezvoltarea experienței: exemple de bune practici Această subunitate prezintă diferite abordări inovatoare și studii de caz în care părțile interesate participă la dezvoltarea unei destinații și a unui produs turistic, prin crearea de rețele, dezvoltarea de acțiuni concrete și punerea în aplicare a unor noi abordări de guvernanță care implică diferite tipuri de actori, cum ar fi, de exemplu, organizațiile de management al destinațiilor (DMO), instituțiile publice și private și asociațiile cult...